164 matches
-
procedeele cercetării operaționale și la tehnicile informaticii. În ceea ce privește folosirea metodelor psihosociologice, În analiza de sistem există Încercări recente În acest sens. Orice modelare sistemică se face cu un anumit scop. Noțiunea de scop al modelării sistemice este relevantă În perspectiva euristicii la care se recurge pentru a stabili când să se oprească acțiunea umană. Alegerea acțiunii este determinată de necesitatea ca rezultatul așteptat să poată fi planificat pe baza modelului. Ciclul se repetă până când rezultatul planificat are gradul de precizie cerut
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
procedeele cercetării operaționale și la tehnicile informaticii. În ceea ce privește folosirea metodelor psihosociologice, În analiza de sistem există Încercări recente În acest sens. Orice modelare sistemică se face cu un anumit scop. Noțiunea de scop al modelării sistemice este relevantă În perspectiva euristicii la care se recurge pentru a stabili când să se oprească acțiunea umană. Alegerea acțiunii este determinată de necesitatea ca rezultatul așteptat să poată fi planificat pe baza modelului. Ciclul se repetă până când rezultatul planificat are gradul de precizie cerut
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Hubert L. Dreyfus, În 1972, iar răspunsul său este unul nuanțat: din cele patru tipuri posibile de activitate inteligentă, cel puțin trei sunt și În puterile computerului: acesta poate Îndeplini, fără „dificultate“, acțiuni asociaționale și acțiuni simplu-formale, iar cu sprijinul euristicii, sau al altor mijloace, acesta poate realiza și acțiuni complex-formale, așa cum este jocul de șah . Dificultățile intervin În cazul acțiunilor non-formale, Între care traducerea În limbile naturale, sau recunoașterea formelor distorsionate, iar a persevera cu cercetarea Într-un asemenea orizont
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow (1987) au dezvoltat o serie de programe care redescoperă legi științifice fundamentale. Pentru căutarea unui set de date sau a unui spațiu conceptual și identificarea relațiilor ascunse între variabile introduse, aceste modele computaționale apelează la euristică - repere în rezolvarea de probleme. Programul inițial, numit BACON, folosește euristica de tipul „Dacă valoarea a două variabile numerice crește simultan, să se calculeze raportul lor” în căutarea modelelor de date. Una dintre realizările programului BACON a fost examinarea datelor
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
programe care redescoperă legi științifice fundamentale. Pentru căutarea unui set de date sau a unui spațiu conceptual și identificarea relațiilor ascunse între variabile introduse, aceste modele computaționale apelează la euristică - repere în rezolvarea de probleme. Programul inițial, numit BACON, folosește euristica de tipul „Dacă valoarea a două variabile numerice crește simultan, să se calculeze raportul lor” în căutarea modelelor de date. Una dintre realizările programului BACON a fost examinarea datelor obținute de Kepler referitoare la orbitele planetelor și redescoperirea celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor mentale în cadrul procesului de rezolvare a problemelor; b) cunoașterea euristicii în generarea ideilor originale, cum ar fi abordare nonconformistă; c) un stil de lucru caracterizat de eforturi prelungite, capacitatea de detașare de probleme și un nivel ridicat de dinamism. Pentru înțelegerea conceptului de creativitate, Gruber și colaboratorii săi (1981, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
modă. Credem că poziția pe care ne situăm acum ne permite să revenim la procesul rezolvării problemelor drept caracteristică semnificativă a procesului creativ. Ochse (1990) și Weisberg (1993) fac o trecere în revistă utilă a studiilor în domeniu. Rezolvarea problemelor, euristica și procesarea computerizată, incubația reprezintă elementele fundamentale ale acestei cercetări. Teoria celor patru stadii (pregătire, incubație, iluminare și verificare) avansată de Wallas (1926) este reiterată frecvent. În abordarea unui studiu de caz, toate aspectele mai sus menționate dețin o semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiect. Oricum, concluzia importantă a acestei cercetări este că s-ar putea ca studiile de laborator despre transferul negativ în rezolvarea problemelor să aibă o relevanță limitată asupra studiului mai cuprinzător al gândirii creative (vezi și Weisberg, 1995b). CUNOAȘTEREA ȘI EURISTICA ÎN DESCOPERIRILE ȘTIINȚIFICE. Simon și colaboratorii lui (de exemplu, Kulkarni și Simon, 1988; Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow, 1987) au lansat ideea că descoperirile științifice pot fi analizate în termeni euristici, unii dintre ei putând proveni din acumularea de cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
combinații inedite pe care este bine să le trecem în revistă (C. Cucoș, 2002). Câteva combinații metodologice și variante mai des întâlnite sunt următoarele (Ion Iordache, 2001): A. Prelegerea și dezbaterea ca variante ale expunerii; B. Observarea independentă: C. Conversația euristică D. Demonstrația (demonstrarea) E. Experimentul; F. Problematizarea G. Învățarea prin descoperire H. Studiu de caz I. Învățarea prin cooperare J. Învățarea asistată pe calculator (programată) K. Algoritmizarea A. Prelegerea și dezbaterea ca variante a expunerii Expunerea constă în prezentarea de către
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de cunoaștere care poate evolua dramatic. Se pot presupune riscuri și surprize, se comit erori, se ajunge la înfundături, fiind necesară o reluare și încercare de găsire a altor soluții. Pentru a înainta, este nevoie de inițiativă, pasiune, perseverență, îndrăzneală. Euristica implică mai multe metode: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, modelarea, experimentul. Conversația euristică poate avea loc la începutul studierii unei teme, cu material cunoscut, pentru precizarea și aprofundarea noțiunilor, aceasta fiind o conversație introductivă. Alteori, conversația se aplică în cadrul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
modern dezvoltată, logici trivalente, logici polivalente, logici continue și logici vagi fuzzy, au îmbogățit funcțiile cognitive umane. Funcțiile logice nu sunt folosite în general izolat. Ele pot fi grupate, potrivit unor aranjamente operaționale, care pot fi descrise prin rețete (algoritmi, euristici). Aplicarea programelor (algoritmi și euristici) logice duce la desfășurarea raționamentului, care reprezintă etapa a treia (după detectare și recunoaștere) a demersului științific. Aceasta desfășurare se poate realiza pe patru direcții: 1. Raționamentul analogic, bazat pe asemănare (formă tare a izomorfismului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
polivalente, logici continue și logici vagi fuzzy, au îmbogățit funcțiile cognitive umane. Funcțiile logice nu sunt folosite în general izolat. Ele pot fi grupate, potrivit unor aranjamente operaționale, care pot fi descrise prin rețete (algoritmi, euristici). Aplicarea programelor (algoritmi și euristici) logice duce la desfășurarea raționamentului, care reprezintă etapa a treia (după detectare și recunoaștere) a demersului științific. Aceasta desfășurare se poate realiza pe patru direcții: 1. Raționamentul analogic, bazat pe asemănare (formă tare a izomorfismului și formă slaba a homomorfismului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
tot arborele de decizii sau opțiuni), va explora numai pe cele pe care le va considera mai importante din punctul său de vedere. Aceasta reducere, aceasta simplificare este efectuată pe baza unor reguli, pe care Jacques Pitrat le-a numit euristici. Ideea potrivit căreia creierul uman operează cu euristici, a fost adoptata încă din 1958 la Congresul asupra mecanizării gândirii de la Teddington. Astăzi se știe că există un sistem ierarhizat de euristici. Cum fiecare creier poate dispune de euristici proprii (personali
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
numai pe cele pe care le va considera mai importante din punctul său de vedere. Aceasta reducere, aceasta simplificare este efectuată pe baza unor reguli, pe care Jacques Pitrat le-a numit euristici. Ideea potrivit căreia creierul uman operează cu euristici, a fost adoptata încă din 1958 la Congresul asupra mecanizării gândirii de la Teddington. Astăzi se știe că există un sistem ierarhizat de euristici. Cum fiecare creier poate dispune de euristici proprii (personali) inventate sau învățate, rezultă că fiecare om are
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
unor reguli, pe care Jacques Pitrat le-a numit euristici. Ideea potrivit căreia creierul uman operează cu euristici, a fost adoptata încă din 1958 la Congresul asupra mecanizării gândirii de la Teddington. Astăzi se știe că există un sistem ierarhizat de euristici. Cum fiecare creier poate dispune de euristici proprii (personali) inventate sau învățate, rezultă că fiecare om are propria sa modalitate de a aborda cunoașterea Universului. De aceea putem vorbi de o tipologie, sau chiar de o stilistica a cunoașterii științifice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a numit euristici. Ideea potrivit căreia creierul uman operează cu euristici, a fost adoptata încă din 1958 la Congresul asupra mecanizării gândirii de la Teddington. Astăzi se știe că există un sistem ierarhizat de euristici. Cum fiecare creier poate dispune de euristici proprii (personali) inventate sau învățate, rezultă că fiecare om are propria sa modalitate de a aborda cunoașterea Universului. De aceea putem vorbi de o tipologie, sau chiar de o stilistica a cunoașterii științifice. Din cele de mai sus rezultă limpede
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ea are desigur o motivație. Și Chaiken și colaboratorii săi (1996) consideră că trei motive distincte influențează decisiv angajarea pe o cale sau alta, ceea ce presupune implicit alocarea unui efort cognitiv ridicat (procesare sistematică) sau a unuia scăzut, în cazul euristicii periferice (Petty și Wegener, 1998): a) Nevoia de acuratețe îndeamnă la a căuta și procesa cu grijă informațiile și argumentele propuse pentru a-și forma o imagine corectă despre problema în cauză. Este clar că respectivul motiv e în strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru era tehnologică. Este o urgență de a o edifica acum pentru că, mai mult ca niciodată, viitorul se construiește În prezent sau este, mai mult ca oricând, amenințat de prezent. Tocmai conștiința acestei amenințări, anticiparea pericolelor, poate pune bazele unei „euristici a fricii” și poate Întemeia o etică pe principiul responsabilității. O asemenea etică nu se mai poate sprijini pe imperativul kantian, care ordonă fără condiționări, recurgând chiar la unele compromisuri acceptabile În scopul de a asigura permanentizarea vieții umane pe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
s-ar individualiza, după Simon, prin următoarele caracteristici: dispune de o informație limitată, însăși capacitatea de prelucrare a acestei informații fiind limitată; are resurse de timp și de calcul restrânse, de aceea recurge la reprezentări simplificate ale alternativelor acționale, la euristici de decizie; preferințele lui nu sunt absolute, relevante, stabile, consistente, precise, ci sunt influențate, construite, pot fi confundate, evitate, refulate; el dispune de aspirații ce variază în funcție de moment; lucreează în condiții de incertitudine, sursele incertitudinii fiind date de incompletitudinea și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rafinată, acuitate strategică, profunzime conceptuală, altitudine analitică. Pentru a regîndi economia este necesar să se reînnoade legăturile cu tradiția inițială, profund filosofică și profund umană. Gîndirea este esențialmente producătoare de sens, crede autorul. Sensul ne este dat sau ține de euristica individuală? Preexistă efortului nostru de înțelegere sau, din contră, nu există decît în și prin el? Îndemnul la căutarea "sensului" pierdut prin cotitura spre Logos este cheia de lectură a cărții de față. ...Pe care o recomand cu căldură. Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor relații aparent absente între vechi și nou” (Cerghit et al., 2001, p. 71). Învățarea prin rezolvarea de probleme (problem-solving) este o variantă a euristicii, o altă modalitate, mai complexă, de aplicare a teoriei învățării prin descoperire. Un exemplu ilustrativ este, în fizică, studiul mișcării, care poate avea ca punct de plecare următoarea problemă: „Pe un râu înoată o rață în susul apei, rămânând mereu lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să organizeze o compoziție plastică unitară și expresiva în legătură cu subiectul propus; O5 - să folosească culori semnificative acestui subiect pentru a realiza armonia cromatică a lucrării; 72 O6 - să evalueze și autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare propuse; Strategia didactica: euristica ♣ Metode și procedee: conversația euristica, explicația, dialogul dirijat, exercițiul-joc, exercițiul, demonstrația, descoperirea; ♣ Mijloace de învătământ: plânse demonstrative, materiale din natură, albume de artă; ♣ Materiale specifice de lucru: pensule, culori de apă, foi de hartie; ♣ Forme de organizare a activității: frontală
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
asamblarea; • să aplice ideile personale în asamblare, ornare. Educație muzicală • să sesizeze elemente de limbaj muzical în corelație cu textul; • să recunoască auditiv structuri ritmice din cântece; • să interpreteze cântece despre primăvară, flori; Strategia didactica: activ-participativă Metode și procedee: conversația euristica, joc de rol, problematizarea, exercițiul, transferul specific, demonstrația Materiale folosite: fișe de lucru, suporturi de sticlă, hârtie de diferite culori, cd-player. Organizarea activității de învățare: frontală, individuală , în grup Design-ul activității Momentele activității Conținutul activității Metode și procedee I.
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sau proza cunoașteți? Cum mai este numit anotimpul de primăvară? Dați exemple de poezii în care sunt prezente florile? Pentru cine a mai constituit floarea o sursă de inspirație? Ce exprimă floarea în viața oamenilor? • Se cântă cântecul „Trandafirul”. Conversația euristica V. Obținerea performanței • Activitate independența Elevii vor lucra pe grupe. Grupele sunt constituite în funcție de domeniile : literatura, pictură, abilități practice. Se prezintă sarcinile: Limba română: fișa de lucru ; Pictură pe sticlă: „Flori de primăvară” folosind pată de culoarea uniformă și amestecul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
cu trăsăturile oferite de modelul preconceptual și/ sau (interdisciplinar) de un domeniu conex (metafora "prin interacțiune"). Analogia este una dintre metodele care poate duce la rezultate mult mai eficiente în denominare, decât metodele clasice, strict lingvistice. Este metoda bazată pe euristica de recunoaștere care constă în a descoperi/ analiza în ce măsură un "model" (obiect, fenomen, fapt de cultură) este similar în formă, conținut, funcție, trăsătură cu "obiectul"a cărui imagine abstractă urmează să fie desemnată. Euristica de recunoaștere Constructele metaforice se definesc
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]