36 matches
-
16-22 decembrie 1994. 50. Dialog cu prof. dr. Andrei Marga, Apartenența culturală se judecă considerând stări de fapt, dar și idealuri definitorii pentru Europa..., in: Tribuna, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994. 51. Radu Antim, Taxa pe prostia adăugată (Ortodoxie și europeism), in: România Liberă, 3 decembrie 1994. 52. Octavian paler, Iliescu și Montesquieu, in: România Liberă, 9 decembrie 1994. 53. Mioara Apolzan, Occidentul e în Est (cf. Al. paleologu), in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere, Arte, Idei, 12 decembrie 1994. 54. Sorin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
simplu, a o „calomnia”, a o trăda! Astfel, descoperind „cea de-a doua față” a lumii și artei grecești, Nietzsche Îmbogățește substanțial nu doar optica noastră asupra acestor secole de civilizație și gândire care stau la baza a ceea ce numim „europeism”, ca un „prim” cristal În jurul căruia, după legea cristalizării, se formează și se „adună” celelalte cristale - În cazul nostru, culturile succesive, istorice ale continentului nostru! -, dar, „cu o lovitură”, el Îmbogățește, diversifică și face infinit mai complexă intuiția și imaginea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
le satisfacă dorința lor de a se „realiza”, de a se Împlini - Evreul sau dușmanul de clasă. Golul În care nu putea să se Întroneze decât acea Figură, Ceaușescu sau altul, boala uriașă și vitală, acaparatoare, asiatică, dușmană Încă o dată europeismului nostru, moștenirii sacre și vii care ne vine de la Greci, de la strămoșii noștri geto-daci, firi mândre, crezând Într-o transcendență reală; a moștenirii lăsate de vârfurile spirituale ale modernității noastre culturale, cei prin al căror glas și scripte, aceste „popoare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Românii ? 4, a rămas practic neobservată. La noi, nu calitatea ideilor contează, ci sistemul de relații al autorilor. Și, mai ales, dacă sunt simpatici sau nu. Lucrarea amintită se ocupă doar de o singură polarizare culturală esențială: Occident/Orient, tradiționalism/europeism, naționalism/internaționalism, popor/elită occidentalizată. Două Românii, într-adevăr, mai mult decât evidente. Dar nu sunt singure. Atenția se cere îndreptată și spre noile stratificări și ierarhii sociale urmate de modificări radicale și profunde ale mentalității colective. Ne aflăm, efectiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
În zorii modernismului, decât o Încercare de a zdruncina acel „fatalism grec” ca și orice aplecare, Înclinare, a ființei umane spre o acceptare dinainte și total a ceea ce i se Întîmplă, ceea ce eu aș numi „orientalismul” firii noastre. Deoarece, prin europeism, prin a fi european, eu Înțeleg În primul rând tocmai capacitatea unei ființe umane, sociale, de a fi dinamic, activ În sensul cel mai profund al acestui cuvânt, activ și practic! Iar aceste două adjective trebuie Înțelese În primul rând
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nașterii - comunismul, nazismul și feudalismul au apreciat valoarea individului În funcție de naștere, În primul rând! - și care crede În ceea ce la sfîrșitul evului mediu religios și filosofic se numea „liberul arbitru”. Extinzând această expresie, pot să afirm că eu nu concep europeismul În afara acestei posibilități a individului de a-și croi singur destinul, și l-aș putea numi european În primul rând pe acel individ uman care simte imperios nevoia unui destin numai al său, nu În contradicție cu interesele comunității sale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
curajos și demn În existență, iar dacă „cineva” va vrea să distrugă, să aneantizeze toate acestea... va fi eroarea sa! Nu a noastră! E un alt pariu decît cel al lui Pascal, un pariu ce poartă, după părerea mea, amprenta europeismului profund al gânditorului. Prin europeism, eu Înțeleg atitudinea dogmatică, constructoare, pozitivă, dinamică. Depășirea atitudinii insistent sceptice - chiar și susținută de argumente raționale! -, capacitatea de a intra În acțiune, capacitatea de construcție și de spirit constructiv! Nu știu, o spun Încă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iar dacă „cineva” va vrea să distrugă, să aneantizeze toate acestea... va fi eroarea sa! Nu a noastră! E un alt pariu decît cel al lui Pascal, un pariu ce poartă, după părerea mea, amprenta europeismului profund al gânditorului. Prin europeism, eu Înțeleg atitudinea dogmatică, constructoare, pozitivă, dinamică. Depășirea atitudinii insistent sceptice - chiar și susținută de argumente raționale! -, capacitatea de a intra În acțiune, capacitatea de construcție și de spirit constructiv! Nu știu, o spun Încă o dată, de ce, de când mă știu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dus la invadarea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța iar mai târziu a Insulei Șerpilor. În acceași succesiune de fapte să menționăm că perestroika și glasnostiul gorbaciovist aduceau o rază de căldură peste consternarea poporului român. Se părea că clopotele europeismului contemporan anunțau o nouă eră În relațiile dintre state. Dar profețiile optimiste nu au pătruns și În mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
romane în foileton. Articolele, de asemenea preluate, tratează subiecte de istorie și critică literară, aspecte ale vieții culturale și sociale din toate provinciile românești, de pildă, cele semnate de E. Lovinescu (Ultimul număr al „Sburătorului”, 9-10/1922), Camil Petrescu (Tradiționalism, europeism, 11-13/1924), Septimiu Popa (Scrisori din Ardeal, 2/1921). Comentariile pe teme literare sunt semnate de C. Nedelescu-Zlotești, Tudor Teodorescu-Braniște, Ștefan Ivanovici (Terențiu), Anton Marinescu-Nour (A. Nour) ș.a. Revista conține traduceri din literatura universală, poezie romantică și proză realistă și
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
Dialog despre identitatea românească, tratează tema din unghi etnic, filosofic, juridic, estetic, al culturii populare, ca și din „unghi critic”; al patrulea se oprește la marile subiecte ale dezbaterilor interbelice: nostalgia originilor, căutarea modelelor, diversitatea opțiunilor, tradiționalism-modernism, Orient sau Occident, europeism sau românism, ortodoxism, misticism, ateism, spiritualitate românească, contestările spiritualității. Nu există nume important care să lipsească din culegerea lui C., care a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. O altă antologie, Momentul adevărului (1996), este o incitantă lucrare de psihologie etnică
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]