152 matches
-
să devină realitate, să capete contururile la care nimeni nu îndrăznea să viseze în secolul al XIX-lea. Unde suntem astăzi? Europa de astăzi este cea care, într-o logică inclusivă, recuperatoare, justițiară, reprimește în familia europeană națiuni a căror europenitate intrinsecă nu o contestă nimeni, dar care au stat o jumătate de secol dincolo de Cortina de Fier și care se resimt încă, prin mentalitate, birocrație, nivel de trai, prin alte racile neplăcute și, din păcate, reale. România este unul dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
mersului tărăgănat, în zăbavă, față de Occident, al istoriei și al formelor artistice. Iorga oscilează, în lucrările sale de sinteză, între a deveni adeptul progreselor pe care trebuie să le înregistreze cultura românească, spre a fi "în pas" cu modernitatea, cu europenitatea, și miza pe spiritul tradiției, pe clasa țărănească, pe ale cărei virtuți se sprijină evoluția "organică" a societății românești. Or, Creangă rămâne argument viabil pentru cei ce caută specificul, "ceea ce este mai leit românesc". "O lume originală" Într-un alt
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
care produce instanțe ale Celuilalt în toate colțurile lumii prin procesele colonialismului și ale colonialității, este reperul absolut pentru intelectuali și clasa conducătoare românească. În fața Europei Occidentale trebuie demonstrate în mod continuu, din epoca formării statului-națiune și până azi, semnele europenității, „civilizării” și albității cetățenilor români. Arta a jucat mereu un rol central în acest proces. Una din principalele funcții pe care artista ul le îndeplinește este reprezentarea națiunii/culturii locale și a experienței istorice colective în fața aceluiași juriu, occidentul european. Să
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
și a experienței istorice colective în fața aceluiași juriu, occidentul european. Să vorbească despre ce înseamnă să fii român că, cu alte cuvinte.În ciuda eforturilor seculare ale elitelor locale însă, apartenența la clubul exclusivist al Europei este mereu amânată. Noi dovezi ale europenității trebuie încă livrate, azi poate mai hotărât ca oricând: alegerea unui președinte de țară ce inspiră și respiră Europa sau livrarea celui mai tipic produs de piață a artei contemporane românești la Pavilionul din cadrul Bienalei de la Veneția. Cauzele acestor fenomene
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
nici tratate cu rușii, nici fonduri cu U.E. și nici avioane cu francezii. S-a văzut doar că de fiecare dată când și-a pus semnătura pe câte ceva, praful s-a ales ba de banii, ba de iluziile, ba de „europenitatea” noastră. Acest bătrânel zâmbăreț ar trebui lăsat, fie și la Cotrocensk, în compania damicelelor (astăzi, planturoase sexa- și septuagenere) ce i-au încântat maturitatea pe la teatrele, ansamblurile de balet și atelierele de picutură de pe întinsul țării. Înarmat cu un coș
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Oană aproape de Dunăre sunt episoade imaginare, fără nici o pretenție de veridicitate istorică. Veridicitatea este, Însă, În altă parte. Anume În caracterul european al politicii Moldovei și În relațiile strânse cu Veneția, fapte ce trebuie reamintite Într-un moment În care „europenitatea” românilor este chestionată de foruri internaționale. Nici o emoție În această privință. Europenitatea țărilor române are același certificat de naștere cu europenitatea statelor europene. Mai mult, lumea medievală pare a fi mult mai deschisă și mai informată (chiar și fără mijloacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Veridicitatea este, Însă, În altă parte. Anume În caracterul european al politicii Moldovei și În relațiile strânse cu Veneția, fapte ce trebuie reamintite Într-un moment În care „europenitatea” românilor este chestionată de foruri internaționale. Nici o emoție În această privință. Europenitatea țărilor române are același certificat de naștere cu europenitatea statelor europene. Mai mult, lumea medievală pare a fi mult mai deschisă și mai informată (chiar și fără mijloacele mass-media de azi) decât cea a anilor noștri. Comerțul, pelerinajele, chiar războialele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
european al politicii Moldovei și În relațiile strânse cu Veneția, fapte ce trebuie reamintite Într-un moment În care „europenitatea” românilor este chestionată de foruri internaționale. Nici o emoție În această privință. Europenitatea țărilor române are același certificat de naștere cu europenitatea statelor europene. Mai mult, lumea medievală pare a fi mult mai deschisă și mai informată (chiar și fără mijloacele mass-media de azi) decât cea a anilor noștri. Comerțul, pelerinajele, chiar războialele au Însemnat o deplasare permanentă dintr-un capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
14 ore până la Tokio și așa mai departe, în total cam 28 de ore de zbor efectiv, dacă am înțeles eu bine. Expresia "back to Europe", rostită spontan de acești oameni naivi și deloc răutăcioși mi-a spus multe despre "europenitatea" noastră, proclamată cu fumigene și lacrimi, deopotrivă. Lipsa de forță a esenței. Binele întoarce și celălalt obraz, încercând să convingă, în timp ce răul se mulțumește, sardonic sau ironic, să învingă" (H.R. Patapievici). Îmi aduc aminte de minunata după-amiază de primăvară din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian Paler: „... e clar că Europa nu poate să însemne, deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian Paler: „... e clar că Europa nu poate să însemne, deocamdată, pentru noi ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate Încă de la teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei integrări europene rapide. Critica europenității noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a instituțiilor, reabilitarea societății civile atomizate de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
astfel capitolul definițiilor etnopsihologice reactualizate În descrieri culturale imagologice. Încercarea de a ajunge iar la „românul generic”, românul transcendent, a fost cu atât mai Întemeiată cu cât renașterea unei Mitteleuropa ori Zentraleuropa arată că unele modele culturale sunt „transcendente” atunci când europenitatea europenilor este rediscutată. În acest punct s-a reluat dezbaterea interbelică despre dilema maioresciană a formei fără fond, iar societatea civilă românească a investigat structurile ei, prin care putea fi de fapt solidară cu tranziția culturală care se petrecea În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
finalizate cu liste ale vinovaților și ale meroituoșilor. Consider că aceste poziționări pot fi înțelese dacă luăm în calcul cultura politică în care s-au format politicienii români și electoratul care îi susține și dacă urmărim ce înțeleg românii prin europenitate. Pornind de la aceste premize metodologice, propun o prezentare diacronică a poziționărilor față de europenizare (identificabile în mesajele explicite și în cele implicite), deoarece acestea s-au modificat de la un ciclu electoral la altul. La capătul unui asemenea demers vom constata că
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2007). Și politicienii și cetățenii neangajați politic s-au format în același mediu cultural, astfel încât diferențele dintre intențiile primilor și așteptările celorlalți apar în același prealabil cultural. Un al doilea pas în acest demers urmează a fi explicitarea ideii de europenitate, deoarece fiecare dintre cei ce formulează expresii precum "cultură europeană", "spirit european", "europenizare", "europenitate", "integrare europeană" ș.a.m.d. vizează ceea ce cultura și intențiile sale îl fac să înțeleagă. În afară de asta, partidele politice și liderii lor au vorbit de Europa
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
astfel încât diferențele dintre intențiile primilor și așteptările celorlalți apar în același prealabil cultural. Un al doilea pas în acest demers urmează a fi explicitarea ideii de europenitate, deoarece fiecare dintre cei ce formulează expresii precum "cultură europeană", "spirit european", "europenizare", "europenitate", "integrare europeană" ș.a.m.d. vizează ceea ce cultura și intențiile sale îl fac să înțeleagă. În afară de asta, partidele politice și liderii lor au vorbit de Europa și de Uniunea Europeană așa cum orientările lor și conjuncturile politice le-au dictat. Cât privește
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
neeuropene (de exemplu, cazul sprijinirii lui Miloșevic cu încălcarea embargoului); iv. compromiterea politicii de bună vecinătate (cazurile Ungaria și Republica Moldova); v. inițierea, încurajarea sau pasivitatea față de acțiuni ce s-au înscris în categoria celor ce nu aveau nicio legătură cu europenitatea (mineriadele, evenimentele de la Tîrgu Mureș). Deci, analiza ideologică pe care o propun urmărește identificarea poziționării partidelor politice și a liderilor lor față de ideea europeană într-o perspectivă diacronică. Chiar dacă există un fundament cultural și ideologic și anumite reprezentări ale ideii
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să fie completat cu o analiză a unor aspecte ideologice ale integrării, fiindcă în joc nu avem agenți care urmăresc doar eficiența unei tranzacții, ci comunități al căror liant ideologic este pus la încercare de proiectul Uniunii" (Bocancea 2004, 134). Europenitatea nu trebuie tradusă doar prin relații de schimb și realizarea unui anumit nivel de prosperitate, fiindcă ea înseamnă asumarea unor principii, interiorizarea și traducerea lor într-un modus vivendi (Gherghina et. al. 2008; Simon Hix 2008). De aceea poziționarea ideologică
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să se formeze și la școala unor gânditori și politicieni cu convingeri democratice, precum Virgil Madgearu, Petre Andrei ș.a., chiar dacă aceștia nu sunt la fel de eclatanți precum cei enumerați mai sus. Ideea europeană în imaginarul românesc postcomunist Ceea ce se înseamnă astăzi europenitatea poate fi înțeles lecturând preambulul Tatatului de la Lisabona (ce menține formulările din tratatele precedente), care precizează printre altele că "inspirându-se din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Politicienii din partidele istorice și din cele apărute prin desprinderea din acestea au practicat un discurs proeuropean, chiar dacă și acesta era, așa cum am văzut, în mare parte tributar culturii politico-ideologice moștenită din perioada interbelică. În al doilea rând, ideea de europenitate s-a lovit de rezistența naționalismului, fapt dovedit de două atitudini: intoleranța față de minorități (în special față de minoritatea maghiară, căreia i s-au pus în seamă o mare parte din neajunsurile tranziției) și abordările imprudente ale problemei Basarabiei. Prima componentă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ea a fost extrem de scurtă, măsurabilă în zile sau în câteva săptămâni de la sfârșitul lui 1989". Discursurile entuziaste erau eliminate, fiind înlocuite de cele ce revendicau revoluția (Petre 2011, 171), Un document ce a propus în acea perioadă clar principiile europenității a fost Carta Alianțe Civice, lansată la Congresul de constituire a Alianței Civice (AC), pe 13 decembrie 1990, care formula unele principii ale reformei morale, juridice, economice, având ca fundament "tradițiile spirituale românești și ideile cuprinse în Declarația Universală a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de succes" (capitalismul) a susținut autohtonismul, o altă formă de a amâna asumarea principiilor europene înainte de consolidarea pozițiilor lor economice, politice, mediatice etc. O privire sinoptică asupra poziționărilor partidelor politice din România postcomunistă și a liderilor lor față de ceea ce înseamnă europenitate, idee europeană sau integrare europeană dovedește faptul că rezistența culturală și ideologică este foarte puternică. Impresia generală pe care o lasă un astfel de demers cognitiv este aceea a duplicității, a dublului discurs ca soluție pentru ieșirea din situații dificile
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
există un spirit comunitar puternic exprimat într-o sferă publică orientată spre valorile comune spațiului, concretizat în exercițiul permanent al dialogului și al deliberării. Ce se întâmplă în țările care au aderat recent la EU? Acestea beneficiază de fondul de europenitate deja constituit de către EU, și, în același timp, aplică reglementările de la Bruxelles, devenite normă pentru toți decidenții interni. Spațiul public românesc este deja dominat de mentalitatea că salvarea vine de la Bruxelles. Este adevărat, 70% din decizii se iau la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
limitat la resurse materiale (lipsa banilor, lipsa de acces la fondurile europene, nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă) și prin caracterul de sat cu populație îmbătrânită (în Zerind oamenii sunt bătrâni, iar mentalul colectiv e greu de modificat). „Europenitatea se racordează la individ: citabilitate, cunoștințe acumulate despre UE. Știu că sunt 25 de state, că porcul la tăiat trebuie amețit, că trebuie multe hârtii, proiecte pentru ajutor din partea țărilor europene” (directorul școlii, 58 de ani); „Zerindul e pe graniță
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
locuri de muncă” (femeie, 35 de ani). Au existat și respondenți pe care i-am intervievat la prima ieșire pe teren și care, spre sfârșitul anului, reîntâlnindu-i, am sesizată că au început să își modifice părerea față de gradul de europenitate al Tomșaniului: „Au început să miște ceva: au ajuns gazele, școala s-a modernizat, s-a băgat piatra pe drum” (bărbat, 35 de ani); „În școală au băgat centrală și calorifere, la grădiniță au întins piatra părinții copiilor” (femeie, 33
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]