116 matches
-
compacte mari -, Typha latifolia, Typha latifolia, Eleocharis palustris, Schoenoplectus lacustris, Alisma plantago- aquatica, Butomus umbellatus, Carex acutiformis, Carex riparia, Carex vulpina, Iris pseudacorus aparținând asociațiilor Typhetum angustifoliae, Scirpo-Phragmitetum, Caricetum ripariae-acutiformis. – 212 Mlaștini eutrofe - de altitudine joasă - - în zonele cu mlaștini eutrofe întâlnim speciile Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Emys orbicularis, Natrix natrix. ... ... 3.1.1.b. Ecosistemele acvatice Vegetația acvatică este prezentă în toate bazinele acvatice, atingând un maximum de dezvoltare în lunile august-septembrie. A fost studiată pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
rubri p.p. și Bidention p.p. [v] [v] [v] [v] În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă Tip habitat Tipul de fitocenoză Aspectul surprins Perioada optimă HABITATE DE APĂ DULCE oligotrofe eutrofe palustre acvatice Vernal III-V Estival VI-VIII Autumnal IX-XI Utilizarea hărților Obiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
ROSAC0322 Muntele Șes 7150 Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase ROSCI0002 Apuseni ROSAC0112 Mlaca Tătarilor 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman ROSCI0065 Delta Dunării ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin ( Cratoneurion ) ROSCI0002 Apuseni ROSAC0027 Cheile Bicazului - Hășmaș ROSCI0031 Cheile Nerei - Beușnița ROSAC0033 Cheile Șugăului - Munticelu ROSCI0038 Ciucaș ROSAC0046 Cozia ROSCI0063 Defileul Jiului ROSAC0069 Domogled - Valea Cernei ROSAC0122 Munții Făgăraș ROSAC0124
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Reci * ROSAC0122 Munții Făgăraș* ROSAC0124 Munții Maramureșului * ROSCI0125 Munții Rodnei * ROSCI0126 Munții Țarcu* ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest ROSAC0130 Oituz - Ojdula ROSAC0137 Pădurea Bogății * ROSCI0156 Munții Goșman ROSAC0162 Lunca Șiretului Inferior ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer * ROSAC0188 Parâng ROSAC0190 Penteleu * ROSAC0194 Piatra Craiului ROSCI0195 Piatra Mare * ROSAC0198 Platoul Mehedinți ROSAC0200 Platoul Vașcău ROSAC0202 Silvostepa Olteniei ROSCI0206 Porțile de Fier* ROSAC0208 Putna - Vrancea ROSCI0211 Podișul Secașelor ROSAC0212 Rarău - Giumalău * ROSAC0214 Râul Tur ROSAC0219 Rusca
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
nutritive cum sunt azotul și fosforul. O concentrație mare a acestora și alte condiții favorabile duc la înmulțirea producătorilor primari ceea ce duce în cascadă la dezvoltarea celorlalte grupări. După nivelul de substanțe trofice putem clasifica apele în oligotrofe, mezotrofe și eutrofe . 6.Broasca țestoasă cu tâmple roșii sau de Florida Este o specie care își are originea din America de Nord, mai precis din regiunile subtropicale, în prezent este tot mai răspândită în lume. Broasca țestoasă cu tâmple roșii, la maturitate are o
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ci și particulele târâte / rostogolite pe fundul apei ("bed load"). Suspensiile provin din poluare, dar și din eroziunea naturală (și cea provocată de om!) și din producția endogenă din ape (care provine din alege până la 20 mg / litru în ape eutrofe și din precipitarea carbonatului de calciu la ape dure și alcalinitate ridicată.). Activitățile umane cele mai mari generatoare de suspensii sunt arăturile mai ales pe pantă -, suprapășunatul, despăduririle, exploatarea pădurilor cu drumuri de tractor sau pârtii de alunecare / târâre în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
felul melcilor [91], ceea ce înlesnește diseminarea pe substrat. Au o mare putere de refacere în urma deteriorărilor suferite [91]. Au pretenții reduse la calitatea ori temperatura apei [93], dar preferă apa curgătoare, oxigenată, bogată în plancton, abundând ca urmare în apele eutrofe [78], deci apar în foulingul biologic după constituirea unei biocenoze; ele se fixează pe pelicula primară de bacterii și alge (diatomee) [78]. Forma arborescentă a coloniilor și aderența la substrat constituie atât „armătura“ cât și „ancora“ foulingului biologic, aceeași conformație
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
se face pe DN Iași-Botoșani; DN Iași-Sculeni; DN Iași-Albița; DJ și DL. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: râu; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 lacuri distrofice și bălți; 3270 râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention p.p.; 6430 - asociații de lizieră, cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Popricani; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Sculeni, DL Cotu Moriirezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition * Lacuri distrofe naturale și heleștee * Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora, cu vegetație ierbacee * Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă, cu Myricaria germanica * Cursuri de apă din câmpii montane, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din jur și cară În lac, Îmbogățindu-l În nutrienți; pentru autotrofe. Care’s abia amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și Agrostis; ──────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────── 2340 * Dune continentale panonice; 2. Habitate de ape dulci ───────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────── 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentoinlca de Chara spp.; Chara spp.; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrociharition; ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 3160 Lacuri distrofice și iazuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31A0 * Ape termale din Transilvania acoperite de lotus (drețe); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31B0 * Întinderi de lotus indian (aclimatizat); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3230 Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Dune umede permanente. 2. Habitate de ape dulci Ape oligotrofe cu conținut foarte scăzut de minerale; Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; Ape puternic oligomezotrofe cu vegetația bentica de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofe naturale și heleșteie; Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora cu vegetație erbacee; Râuri alpine și vegetația lor lemnoasa cu Myricaria germanica; Cursuri de apă din câmpiile de munte
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
sau secundară a apelor, diversificarea echilibrată a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie. Este un proces ireversibil care durează timp îndelungat (sute de mii de aniă. Succesiunea ecologică a ecosistemelor acvatice afectate de eutrofizarea naturală este: Oligotrof eutrof Ecosistem acvatic mlaștină ecosistem terestru Eutrofizarea accelerată este o formă de poluare a ecosistemelor acvatice (continentale și costiereă cu nutrienți (în cantități excesive ca urmare a activităților umane) care orientează succesiunea ecologică astfel: Oligo-mezotrof eutrof-hipertrof. Cauza principală este accelerarea intrării
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mai mare decât 1. Concentrația izotopilor radioactivi în organisme, depinde de cantitatea de substanțe minerale din mediu. Observațiile efectuate asupra 73 migrării și concentrării Sr90 au arătat că în medii acvatice oligotrofe, concentrația lui este mai mare decât în cele eutrofe. De exemplu, dozarea acestui element în corpul peștilor din lacuri oligotrofe, ape cu un conținut de 5,1-5,7 mg Ca/l, și din ape eutrofe, cu un conținut de 44,5-45,7 mg Ca/l, au arătat că peștii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
arătat că în medii acvatice oligotrofe, concentrația lui este mai mare decât în cele eutrofe. De exemplu, dozarea acestui element în corpul peștilor din lacuri oligotrofe, ape cu un conținut de 5,1-5,7 mg Ca/l, și din ape eutrofe, cu un conținut de 44,5-45,7 mg Ca/l, au arătat că peștii din apele oligotrofe cancentrează de peste 20 de ori mai mult stronțiu decât cei din apele eutrofe. Tot din acest motiv, valoarea factorilor de concentrare în cazul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de 5,1-5,7 mg Ca/l, și din ape eutrofe, cu un conținut de 44,5-45,7 mg Ca/l, au arătat că peștii din apele oligotrofe cancentrează de peste 20 de ori mai mult stronțiu decât cei din apele eutrofe. Tot din acest motiv, valoarea factorilor de concentrare în cazul organismelor din apele dulci este mai mare decât cea a factorilor de concentrare ale organismelor din apele marine. gradul de contaminare al mediului. Concentrația elementelor radioactive este direct proporțională cu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
existență. Și se refugiază, firesc, În natura pe care o cunoscuse În copilărie. Dar ce elemente conține acea natură? Două: apa și pădurea. Să le analizăm. La Eminescu aproape nu există starea oligotrofă, primordială a apei, izvorul. Predomină o stare eutrofă, entropizată, anume lacul. Lacul Încărcat de nuferi și trestii, plante tipice stadiului intermediar, de tranziție spre mlaștină. Mai mult, lacul e situat În pădure. Or, evoluția lacului, prin stadiul de mlaștină, duce invariabil la pădure. Dar stadiul lacului pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
2005. (2) Criterii pentru identificarea zonelor sensibile ... O apă poate fi identificată că zona sensibilă dacă aparține uneia dintre grupele de mai jos: a) lacuri naturale cu apă dulce, alte ape dulci și ape costiere, care se dovedesc a fi eutrofe sau care în viitorul apropiat pot deveni eutrofe dacă nu se iau măsuri de protecție. ... Când se analizează care nutrient trebuie redus printr-o epurare suplimentară, se vor lua în considerare următoarele elemente: a)1. lacuri și cursuri de apă
PLAN DE ACŢIUNE din 28 februarie 2002 (*actualizat*) privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158047_a_159376]
-
apă poate fi identificată că zona sensibilă dacă aparține uneia dintre grupele de mai jos: a) lacuri naturale cu apă dulce, alte ape dulci și ape costiere, care se dovedesc a fi eutrofe sau care în viitorul apropiat pot deveni eutrofe dacă nu se iau măsuri de protecție. ... Când se analizează care nutrient trebuie redus printr-o epurare suplimentară, se vor lua în considerare următoarele elemente: a)1. lacuri și cursuri de apă care ajung în lacuri naturale, de acumulare sau
PLAN DE ACŢIUNE din 28 februarie 2002 (*actualizat*) privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158047_a_159376]
-
proastă (V), pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice și fizico-chimice prevăzute la alin. (1); pentru lacuri se va ține seama și de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzandu-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, si hipertrof; ... (6) Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc: potențialul ecologic foarte bun (E), bun (B), sau moderat (M). ... Articolul 2 (1) În procesul de stabilire a stării ecologice sau a potențialului ecologic a ecosistemelor acvatice, naturale
NORMATIV din 16 februarie 2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179958_a_181287]
-
167. ROSCI 0167 Pădurea Roșcani Județul Iași: Roșcani (2%) 168. ROSCI 0168 Pădurea Sarului Județul Olt: Bobicești (21%), Găneasa (22%), Morunclav (64%), Piatra-Olt (8%), Pleșoiu ( 169. ROSCI 0169 Pădurea Seaca-Movileni Județul Vaslui: Coroiești (1%) 170. ROSCI 0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer Județul Brașov: Hărman (2%), Prejmer (4%) 171. ROSCI 0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești Județul Iași: Popricani (1%), Rediu (4%) 172. ROSCI 0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii-Iortmac Județul Constanța: Aliman (8%), Băneasa (26%), Dobromir (1%), Ion Corvin
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
Dune umede permanente. 2. Habitate de ape dulci Ape oligotrofe cu conținut foarte scăzut de minerale; Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; Ape puternic oligomezotrofe cu vegetația bentica de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofe naturale și heleșteie; Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora cu vegetație erbacee; Râuri alpine și vegetația lor lemnoasa cu Myricaria germanica; Cursuri de apă din câmpiile de munte
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
și Agrostis; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2340 * Dune continentale panonice; 2. Habitate de ape dulci ────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────── 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentoinlca de Chara spp.; Chara spp.; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrociharition; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3160 Lacuri distrofice și iazuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31A0 * Ape termale din Transilvania acoperite de lotus (drețe); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31B0 * Întinderi de lotus indian (aclimatizat); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; ────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── 3230 Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]