928 matches
-
copilului în contexte naturale de viața, iar informațiile culese prin intermediul lor ne oferă o adevărata "harta" a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: I. Evaluare inițială - constatativă, ale carei obiective sunt: II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; III. stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului; IV. estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
Sisteme de clasificare a obiectivelor 3.2. Categorii de finalități educaționale 3.3. Metodologii de operaționalizare a obiectivelor 3.4. Noțiunea de curriculum 3.5. Surse și criterii de selecție și de organizare a conținuturilor învățării 4. Dimensiuni metodologice și evaluative ale produselor curriculare: plan de învățământ, programa școlară, manuale și auxiliare curriculare (softuri educaționale, pachete de învățare, suporturi audio─video) 5. Reforma curriculumului 5.1. Inovații reprezentative: interdisciplinaritate 5.2. Reforma curriculara în România . TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170885_a_172214]
-
ocrotire. Evaluarea - proces continuu și complex Reforma din protecția copilului, educație și sănătate atinge în desfășurarea ei și domeniul evaluării copiilor. Prezentul ordin afirma reconsiderarea actului evaluării, din perspectiva necesității includerii și a unor grupuri vulnerabile de copii în acțiunea evaluativă. Evaluarea trebuie privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaștere și estimare cantitativă și calitativă a particularităților dezvoltării și a capacității de învățare a copilului. Evaluarea presupune colectarea de informații cât mai complete, interpretarea de date, punerea și rezolvarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
de date, punerea și rezolvarea de probleme în scopul orientării deciziei și intervenției. Evaluarea este o parte dintr-un proces și nu un demers ulterior și exterior diverselor tipuri de intervenții: educaționale, de protecție, de tratament și recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezuma la o activitate constatativă, ci investigheaza potențialul de dezvoltare și învățare și sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare. Evaluarea statica, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilitățile pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
copilului în contexte naturale de viața, iar informațiile culese prin intermediul lor ne oferă o adevărata "harta" a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: I. Evaluare inițială - constatativă, ale carei obiective sunt: II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; III. stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului; IV. estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
și comunitatea în luarea deciziei privind necesitatea, tipul și eficiența intervenției; ... d) a determina modul în care comunitatea a monitorizat familia și aceasta este mulțumită de respectiva intervenție; ... e) a îmbunătăți comunicarea cu părinții și colaborarea acesteia cu profesioniștii. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge trei mari etape, care sunt obligatorii pentru toți specialiștii ce interacționează cu copiii: evaluarea inițială, continuă și finală. Evaluarea inițială, constatativă, cu valoare prognostică, are următoarele obiective: a) identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; ... b) stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278242_a_279571]
-
Sisteme de clasificare a obiectivelor 3.2. Categorii de finalități educaționale 3.3. Metodologii de operaționalizare a obiectivelor 3.4. Noțiunea de curriculum 3.5 Surse și criterii de selecție și de organizare a conținuturilor învățării 4. Dimensiuni metodologice și evaluative ale produselor curriculare: plan de învățământ, programa școlară, manuale și auxiliare curriculare (softuri educaționale, pachete de învățare, suporturi audio-video) 5. Reforma curriculumului 5.1. Inovații reprezentative: interdisciplinaritate 5.2. Reforma curriculara în România # TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI A EVALUĂRII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
membrilor echipei. Raportul scris final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecție și forma stabilite și va acoperi toate domeniile indicate în regulament și în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părți: raportul pe arii tematice și raportul pe discipline; echipa de inspecție acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate. Managerii și personalul unității de învățământ trebuie să poată identifica în raport, pe baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236028_a_237357]
-
date, studii, analize diagnostice și prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de rețea școlară, referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predării-învățării-evaluării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoașterea și respectarea legislației școlare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuției bugetare, pentru verificarea aplicării unor schimbări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcționale ale unității de învățământ preuniversitar. Articolul 48 Scopul inspecției tematice îl constituie colectarea și analizarea informațiilor în vederea valorificării aspectelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236028_a_237357]
-
referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predării-învățării-evaluării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoașterea și respectarea legislației școlare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuției bugetare, pentru verificarea aplicării unor schimbări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcționale ale unității de învățământ preuniversitar. Articolul 48 Scopul inspecției tematice îl constituie colectarea și analizarea informațiilor în vederea valorificării aspectelor pozitive și a soluționării unor probleme ale sistemului de educație. În cadrul acestui tip de inspecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236028_a_237357]
-
și comunitatea în luarea deciziei privind necesitatea, tipul și eficiența intervenției; ... d) a determina modul în care comunitatea a monitorizat familia și aceasta este mulțumită de respectiva intervenție; ... e) a îmbunătăți comunicarea cu părinții și colaborarea acesteia cu profesioniștii. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge trei mari etape, care sunt obligatorii pentru toți specialiștii ce interacționează cu copiii: evaluarea inițială, continuă și finală. Evaluarea inițială, constatativă, cu valoare prognostică, are următoarele obiective: a) identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; ... b) stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278241_a_279570]
-
adecvată a timpului în susținerea activităților de formare; 2. aplicarea metodelor de evaluare/autoevaluare, corespunzător obiectivelor formulate, si alcătuirea diferitelor tipuri de formulare de evaluare, corespunzător procesului formării, programului și formatorilor; 3. redactarea raportului de activități având următoarele componente: narativa, evaluativa și financiară. ÎI.2. Aptitudini de formare intelectuale*): 1. analiza și sinteză, de conceptualizare și concretizare a modelelor dezirabile de performanță; 2. selectarea și adaptarea conținutului formării la nivelul de înțelegere a participanților; 3. procesarea activităților formării și sumarizarea. ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145176_a_146505]
-
didactice, fișă de lucru independent; 7. Evaluarea în educația timpurie: funcții (constatativă, predictivă, diagnostică), forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă), metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observația, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de evaluare, caietul de observații etc.). BIBLIOGRAFIE PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII www.edu.ro ● *** Curriculum pentru învățământul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Didactica preșcolară ("Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V amp;I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V amp; I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
autoresponsabilizare profesională; ● formarea la copii a deprinderii de elaborarea unui plan de acțiune eficient în pregătirea examenelor, concursurilor, competițiilor etc.; ● deschiderea față de provocările care apar în situațiile de competiție, examen, concurs etc.; ● modelarea atitudinilor pozitive necesare elevilor aflați în contexte evaluative; ● asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicații docimologice (examinator/ examinat/concurent/supraveghetor). C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
descrieri bazate pe pecepția senzorială (engl. sensory based description) = informații care sunt direct observabile și verificabile prin intermediul simțurilor; un limbaj bazat pe acțiunile de a vedea, a auzi, a simți, pe care îl putem testa la modul empiric, în contrast cu descrierile evaluative. dezacordare (engl. mismatching) = a oferi celuilalt tipare diferite de comportament, a rupe raportarea în scopul redirecționării, al întreruperii; a termina o întâlnire sau o conversație. digital (engl. digital) = care variază între două stări, o polaritate. De exemplu, un comutator electric
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
fără a cerceta, s-au conformat ideilor primilor juriști fără a recurge la Coran sau Sunna. El a susținut că deși prioritatea juridica are locul său, faptul de a-i oferi autoritate fără contextualizare, sensibil la schimbările sociale, și concepția evaluativă în lumina Coranului și a Sunnei, pot duce la ignorarea și stagnarea legii islamice. Ibn Taymiyya a făcut o legătură între extremismul Taqlid-ului (conformarea fără cercetare la școlă de jurisprudență) și practicile Evreilor și Creștinilor care îi considerau pe rabini
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
Consiliului de Miniștri al URSS la 2 aprilie 1986. În perioada 1982-1985, a luat parte la dezvoltarea proiectului "“Prognoza posibilelor schimbări ale mediului din RSS Moldovenească influențate de activitatea economică a omului până în anul 2000”". Este autorul a 4 hărți evaluative și de perspectivă cu privire la efectul activității economice asupra mediului. În perioada 2 ianuarie 1986 - 30 noiembrie 2003, a lucrat la Catedra de Geografie economică și economie regională a Institutului Pedagogic de Stat "T.G. Șevcenko" din Tiraspol (din 1992 Universitatea de
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
Evident, aceste trei dimensiuni ale culturii politice sunt corelate sistemic și funcțional rezultând trei stări de spirit ale populației în raport cu politicul: aprobare, apatie și alienare. În funcție de modelul în care se combină elementele cognitive ale culturii politice cu cele afective și evaluative, rezultă după G. Almond și Sidney Verba următoarele tipuri de cultură politică: Aceste tipuri de culturi politice coexistă în societățile contemporane, se combină, se influențează reciproc, fuzionează ori se împletesc în rândul indivizilor care formează comunitatea politică a țării respective
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
care înseamnă a gândi, a crede, a formula o părere și este expresia unei convingeri subiective într-o anumită problemă, față de o anumită situație. În "Enciclopedie de psihologie", opinia publică este definită ca ""procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprimă verbal deschis"". B. Hennessy definește opinia publică drept ""un complex de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la
Opinie publică () [Corola-website/Science/302150_a_303479]
-
segmentul transpunerii artistice a unor noțiuni cu mare încărcătură ideatică. Capacitatea de reflexie controlată constituie unul dintre atributele care l-au ajutat pe om să se detașeze de restul regnului animal. Îm viziunea lui Fred Micoș, starea de spirit intelectuală evaluativă este sinonimă cu portretizarea „Artistului”, redat în mansarda atelierului său de creație. Avem de-a face cu un posibil autoportret al graficianului, chipul profilat pe geamul fundalului beneficiază de o prezentație de sorginte romantică. Fruntea înaltă, părul lung și dat
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
prin evaluarea acesteia în termenii unei judecăți de valoare și prin asocierea unei semnificații, adică a unui înțeles anume fiecărei situații în parte. Limitările ce provin din această stare de lucruri sunt: Atitudinile pot fi în general descrise ca afirmații evaluative asupra unor obiecte, fapte sau situații, ce poziționează factorii de decizie față de respectivele obiecte, fapte sau situații în termeni maniheiști, de bine sau rău, prietenie sau ostilitate, încredere sau neîncredere. În orice situație, factorii de luare a deciziilor operează în interiorul
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
sau situații, ce poziționează factorii de decizie față de respectivele obiecte, fapte sau situații în termeni maniheiști, de bine sau rău, prietenie sau ostilitate, încredere sau neîncredere. În orice situație, factorii de luare a deciziilor operează în interiorul unui cadru de asumpții evaluative cu privire la situația dată, la acțiunile celorlalte părți implicate în proces, sau a terțelor părți asupra cărora decizia luată ar urma să aibă impact. Valorile reprezintă standarde în baza cărora sunt judecate acțiunile proprii și ale celorlalți și servesc astfel ca
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
clare, de comisii care să nu poată fi extrem de ușor de contestat din multe puncte de vedere, de o metodologie de funcționare bine pusă la punct. Problema nu este contestarea unui necesar proces de evaluare, ci, de fapt, calitatea actului evaluativ. O scrisoare semnată de peste 240 de oameni de teatru a fost trimisă primarului general interimar în acest sens. Multe dintre teatrele publice funcționează în detrimentul publicurilor pe care ar trebui să le integreze în construcția repertoriilor lor. Nu explorează diversitatea acestora
Cine și cum controlează teatrele? () [Corola-website/Science/296033_a_297362]
-
puse la punct, totul devine o glumă culturală pentru că se legitimează, pe de o parte, un tip de control aleatoriu, discreționar. Pe de altă parte, se compromite o idee, cred, foarte importantă: și anume că e nevoie de un program evaluativ consistent în lipsa căruia instituția de spectacol funcționează arbitrar. Orice director de instituție publică de spectacol ar trebui să fie capabil să-și motiveze principiile de selecție repertorială, alegerea unei viziuni emblematice pentru teatrul pe care-l conduce, planul de investiții
Cine și cum controlează teatrele? () [Corola-website/Science/296033_a_297362]