46,372 matches
-
de perspectivă. Din câte-mi dau seama, destule țări au căzut acest examen. Și încă mai multe personalități s-au pătat iremediabil. Singura mișcare abilă a României din ultimii doi ani - semnarea tratatului privindu-i pe soldații americani aflați în eventuale acțiuni militare pe teritoriul țării noastre -, o mișcare cu atât mai reușită cu cât n-aveam de ales, ne-a pus prost de tot cu Europa, iar diverși băgători de seamă din țară au găsit subiectul ideal de exultare. Pot
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
literare" au observat, desigur, numeroasele intervenții polemice care apar în revistă în numele dreptului la replică. Uneori acestea îi vizează pe redactorii sau pe colaboratorii noștri apropiați. Nu protejăm și nu persecutăm pe nimeni, oferind oricui posibilitatea de a lămuri o eventuală neînțelegere în ce-l privește, de a corecta o inexactitate, o atribuire falsă de intenții. Acordarea dreptului la replică nu se justifică totuși în orice împrejurare. Cuiva îi apare o carte, este recenzată critic și respectivul autor sare ca ars
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
Saramago s-a săturat de integrarea europeană Plictisit de atâta umanism european (revenit la modă datorită UE), de atîtea elogii rațiunii și clasicismului (probabil și pentru că nu a avut o educație în care acestea să-și afle loc), conștient de eventualul "pericol al ficțiunii exagerate", Saramago alege pentru Pluta de piatră un stil eseistic ironic, parodic chiar." Nu sunt romancier, sunt eseist. Scriu romane doar pentru că nu mă pricep să scriu eseuri". Parabola - transparentă până la vizibilitatea elementelor constitutive - e un elogiu
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
tiz al său, sergent), Cioran și Ionesco, Urmuz, Geo Bogza, suprarealiștii. în schimb, cred că am putea suporta cu bine pierderea din biblioteca pașilor noștri a lui Theodor Neculuță, poet. P.S. Harta pe care am consultat-o e din 1998-99. Eventualele scăpări sau schimbări trebuie puse pe seama ei.
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
chiar extinderea la scară națională a procedeului (punerea în relație, spre exemplu, a literaturii din Muntenia cu cea din Bulgaria). Un astfel de demers nu urmărește scopuri secesioniste (cum aberant continuă să se scrie în unele publicații), nici proclamarea unei eventuale superiorități a acestui tip de artisticitate față de cel promovat în celelalte regiuni istorice ale României. Miza explicită a acestui demers este aceea de a putea înțelege mai bine specificitatea literaturii produse în această zonă. Dacă pentru Milan Kundera Europa Centrală
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
calitatea de a ne preveni de altfel prompt asupra reînnodării unei tradiții locale cunoscute, alta decît cea a Filmografiei adnotate. Spre deosebire de tandemul I. Cantacuzino - B.T. Rîpeanu, în noul cuplu auctorial domină complexul protocronist, cu funcția suplimentară nedeclarată, de întîmpinare a eventualului verdict al compilației: "În plan mondial, acea carte românească de cinema (frumos spus despre tomul din 1989 - s.n., n.n.) deschidea seria unor volume înrudite conceptual, consacrate centenarului cinematografului din 1995 (...), lucrări (care - n.n.) au apărut în Franța, Germania, SUA, Marea Britanie
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
respecte litera proprie. Se afirmă anume în articolul 6 că Biblioteca Națională va avea un sediu asigurat "prin preluarea unor imobile adecvate, conform metodologiei legale". Deocamdată, singurul lucru evident este că sediul (neterminat, cum este) al Bibliotecii se confiscă. Despre eventualii "înlocuitori", nici un indiciu. Cît despre banii din care va fi amenajat un alt sediu, tot ce știm este că se confiscă și ei. În marea lor generozitate, M.C. și M.E.C. cedează (conform aceleiași Hotărîri, la articolul 2) Secretariatului General al
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
mult, chipurile, de sub tutela ideologică a marelui frate din Nord. Măcar de-ar putea Eugenia Tudor-Anton, în zilele noastre, să reia publicarea seriei de Opere bengesciene de acolo de unde a lăsat-o, fără voia ei, în 1988. Cât privește o eventuală reluare de la capăt a ediției, pentru a-i restitui fragmentele amputate de cenzură, acesta nu poate fi azi, din nefericire, decât un proiect utopic.
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
că se face totuși ceva pentru ei. Nu pentru a fi duși de mînă spre afaceri de succes, ci pentru a nu mai fi tratați drept o cantitate neglijabilă la ei acasă. Dacă vrem ca tinerii să ia în serios eventualele lor șanse de succes în România, mass media ar trebui să le ia în serios problemele, încît autoritățile să se simtă obligate să treacă de la declarațiile de bune intenții la cîteva prime măsuri practice. Citat de ADEVĂRUL, regizorul Sergiu Nicolaescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
în ceea ce privește termenul das Es la traducerea prin sine și recurg de acum înainte la mult mai derutantul - dar se pare că mai autenticul - se. Această opțiune este curajoasă și necesită cu siguranță discuții, fie pentru înțelegerea ei, fie pentru o eventuală contestare. Argumentul de bază al Editurii Trei este că se-ul exprimă, spre deosebire de sine, natura impersonală al lui das Es, precum în expresia: "Es wird kalt" - "Se face frig". Pe de altă parte, termenul sine îl poate echivala acum fără
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
invidia, ura și disprețul. Pentru că, să fim serioși: Omul recent nu e nici Mein Kampf, nici Biblia, nici Coranul, nici, vai, Capitalul. E doar cartea unui intelectual îngrijorat de anumite sminteli, așa cum le detectează autorul, ale lumii în care trăiește. Eventuala discutare, pro sau contra, a unui tom (remarcabil, în opinia mea, penibil, în a altora) s-a transformat însă într-o mobilizare de pasiuni, orgolii și ideologii absolut indecentă. Pot înțelege că în jurul unei reviste precum Observator cultural, construită declarativ
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
Liiceanu, Sorin Antohi, Andrei Cornea, Dan Pavel, Liviu Antonesei, Vasile Popovici, Marius Ghica - apropiați ai lui Constantin Noica - ar fi exponenții unei ideologii retrograde, conservatoare, anti-europene... în rest, spre-a cruța colegilor de la Observator cultural efortul de a-mi căuta eventuale bube în cap, îi informez că sunt cel puțin, dacă nu și mai și, pro-american, pro-democrație, pro-feminism, pro-minorități etnice, pro-gay, pro-maghiar, pro-dialog, pro-drepturile omului ca și ei. Mă diferențiază doar entuziasmul stupefiant cu care s-au apucat, hodoronc-tronc, să militeze
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
profesori extraordinari" nu m-am putut opri să constat: Extraordinari, însă cârpiți în fund! Când un profesor universitar este normat cu o sumă ce oscilează între trei milioane două sute de mii și patru milioane opt sute, în funcție de vechime și nu de eventuale calități, extraordinar e doar faptul că ei își pot plăti autobuzul pentru a ajunge la cursuri. Cum să pretinzi unui lumpen-educator performanță, când amărâtul de salar nu-i ajunge nici de pâine, darmite să-și cumpere cărți? O să mi se
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
existențială: un pariu cu el însuși, cu viața lui, cu destinul lui și cu comunitatea din care face parte. De aici vine și intensa expresivitate a prezenței sale, o expresivitate care pentru naturi mai palide e iritantă. Care vă sînt eventualele rezerve legate de Omul recent? N-am citit pînă acuma nici o carte, în afară de Biblie, care să nu-mi provoace și rezerve. Nu trebuie să contemplăm Omul recent al lui Patapievici ca pe o lucrare infailibilă, fără breșă, căreia nu i
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
din L'illusion comique (1990), conform căreia prin comic se produce o dislocare a realului indezirabil, în consecință o degajare de sentimentul spaimei față de real. Să citim cu atenție cîteva propoziții călinesciene acut conjuncturale și să ne străduim a vedea eventualul lor filigran parodic: "Apropierea de Uniunea Sovietică, cultivată metodic și inteligent, va avea întîi de toate rostul de a redeștepta în noi tumulturile geografiei noastre, de a ne vindeca de placiditatea intelectului. Cultura actuală sovietică poate fi mai potrivită condițiilor
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
1-13 ianuarie) are ce are cu politica editorială, ca să-i zicem așa, a Românei literare. Autorului unei note de la rubrica Infoliterar i se pare că revista noastră s-a grăbit să acorde premiul pentru Cartea Anului, în decembrie trecut, neașteptînd eventuale apariții tardive. Mai mult, între nominalizări a fost și o carte din 2001. Ca să vezi! N-aveam, adică, voie să acordăm premiul - cel dintîi pe care-l acordam! - unor cărți din ultimii doi ani, cum am și anunțat, și asta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
în marile dezbateri istorice și ideologice din România. în felul acesta ea poate intui interesele și oamenii care profită de pe urma acestora. Eseista observă cu luciditate fenomenul de rescriere selectivă a istoriei. Scopul acestuia este aruncarea oprobriului public asupra scriitorilor cu eventuale simpatii de dreapta, dar și ștergerea cu buretele a oricăror urme care să trădeze colaborarea altora cu regimul comunist. Nu știu dacă la nivelul României s-a făcut o statistică neagră a victimelor celor două totalitarisme ale secolului XX (fascism
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
indicații de la minister și spectacolele Anei Mărgineanu (Vii și morți), a lui Radu Afrim (îngerul electric) și Alexandru Berceanu (Uzina de plăceri S.A.) au o certă adresă polemică, o vibrație stenică a nemulțumirii care nu poate să nu impresioneze, dincolo de eventualele stângăcii, de vocabularul de gang, de stridențele unor accente. Contactul cu dramaturgia lumii, recuperând ceea ce a fost ocolit în anii comunismului simultan cu piesele scrise recent, poate crea o stare de ușoară confuzie amatorilor de clasificări, dar e benefică pentru
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
Stelian Gruia și Gheorghe Tomozei. La ora actuală, toți, inclusiv autorul, populează, paginile romanelor mele. Printre care Petrăchiță nu-i chiar cel din urmă. De-ar fi mai tânăr l-aș înfia. Fiindcă-i brici de deștept. Întocmai ca și eventualul tată adoptiv... - Vroiam să vă întreb câteva lucruri autobiografice, dar sună comunistic și demodat, așa că: spuneți-mi câte ceva despre curriculum vitae-ul dumneavoastră... - Când aud de "curriculum vitae", mai mă apucă pandaliile. La fel și când mi se pomenește despre telefonie
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
are avantajul de a deschide cu destulă ușurință calea către imaginarul corporalității în două direcții. Formula modernă a corpului uman e definită în negativ. Există în carte o raportare constantă la un model ce tinde sa fie considerat invariantă, un eventual model "tradițional", al Europei medievale, al comunităților rurale și al societăților primitive, unde e observabil în linii îngroșate... Generalizare neîndoielnic forțată, dar teza propusă de autor convinge. în linii mari, există două paradigme de raportare la corp, două moduri de
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
coerent definiția corpului modern. Modelul acestuia, spuneam, e construit în carte doar pentru a fi în parte uzurpat. Excelentă strategie de analiză, interesantă într-un sens metodologic mai larg, pentru că ea e mai mult decît o tactică de a respinge eventualele critici la adresa cărții. E încercarea de a scurta drumul dintre teorie și realitatea socială într-un fel care nu îi e defavorabil niciuneia. Am fost nevoit să omit din prezentarea cărții o serie întreagă de aspecte esențiale. Greșeală pe care
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
închisoare? Cartea de față se ocupă numai de poezia ce are ca temă detenția. Rămîn în afara studiului poeți ca Vasile Voiculescu sau Ion Caraion care au fost închiși, dar, ne spune autoarea, nu au scris poezie carcerală. Definiția unui asemenea eventual gen poetic nu poate fi decît una care ține seama de contextul elaborării poeziei, de felul în care acesta se regăsește în poezie. Contextul e esențial și, într-o logică a analizelor critice de acest fel, calitatea de document a
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Constantin Țoiu Ar trebui, cred, să se înmulțească analizele punctuale ale modului în care au operat, timp de decenii, cenzura oficială și autocenzura personală: de la manuscrise la textul tipărit (cu eventuale documente și mărturii ale redacției sau editurii), de la o ediție la alta - cu modificările de interes specifice fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
forma dezbaterilor, din "Jurnalul literar" și asupra personajelor, din publicația "Lumea". În propria "notă asupra ediției" a volumului I cu care debutează vasta lucrare, Ion Bălu, cunoscând schița proiectului de ediție, trasat de G. Călinescu în perioada gândirii asupra unei eventuale construcții, marcată de apropierea sfârșitului și neliniștea suferinței, nu este receptiv la formula "ediției de autor", motivându-și poziția, ca fiind determinată de "amestecul genurilor" și "încălcarea cronologiei". Este și motivarea neaplicării, în cazul lui G. Călinescu, a criteriului versiunii
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
a trăit direct, comedii ale unor minți fantaste, bolnave, dar care nu se mai constituie în surprize. Mai ales dacă ne gândim la cititorul tânăr, al zilelor noastre, care nu are criterii valabile pentru a stabili o relație sau un eventual punct comun cu asemenea fond, dureros experimentat de înaintașii lui. După cât m-am străduit să pătrund în complicatele filoane care au dat naștere la atâtea dezbateri și opinii, ajung la convingerea că important este faptul că opera își urmează cursul
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]