881 matches
-
și a multiple niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată de disoluția sau întreruperea bruscă a unui nivel politic mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-o formă similară cu cea anterioară. În termeni evoluționiști, un astfel de ciclu extrem este: fenotip-(devoluție)-genotip-(evoluție)-fenotip. Așa cum am notat deja, combinând această terminologie evoluționistă cu teoria antropologică a evoluției politice, un fenotip este un sistem socioecologic aflat într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Apariția lor nu a fost datorată unor lupte politice și sociale violente, ci unei dezvoltări oarecum organice și constructive, confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe câte unul aiurit, caraghios și condus doar de utopii, care tot face el zarvă mare, răspândind idei nenumărate despre o lume mai bună! Numai prostii, nu se poate înfăptui deloc așa ceva, m-am convins bine de asta! Dacă teoria evoluționistă a lui Charles Darwin chiar este corectă, atunci cu siguranță că ea are două fațete: așa cum maimuțele tind să se apropie de comportamentul oamenilor - astfel, evoluând -, tot așa și oamenii se vede că se comportă, din ce în ce mai mult, doar ca niște
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
rând, că tocmai pe relația normelor morale cu binele suprem se Întemeiază valabilitatea lor obiectivă: legea morală, la fel ca sabatul, de dragul vieții și anume al vieții desăvârșite, nu viața de dragul legii morale. Reiese evident că modul de gândire istoric evoluționist poate să ia poziție numai În favoarea concepției teleologice: el deduce, la fel ca și În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai puține despre poziția ei. Și invers. Eu nu știam nimic despre Qwa, deci am regăsit-o, total Întâmplător, exact când mă oprisem din căutat. S-a Întâmplat În timpul unei călătorii de afaceri (Între timp, devenisem vânzător ambulant de biblii evoluționiste), undeva În galaxia lenticulară Spinoza 3. Sunasem la o ușă și mi-a deschis o particulă În capot, care mi-a făcut semn s-o urmez, apoi a luat-o spre bucătărie târșâindu-și papucii. Fără chica roșiatică, torturată acum
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se dădea voie să se deplaseze „la locul crimei“, dar Rowe se Îndoia că rezultatele anchetei erau luate mai În serios decît mîzgălelile acelor pastori năstrușnici care Încă se mai căzneau, În parohiile lor rurale, să găsească argumente Împotriva doctrinei evoluționiste. Parcă-l auzea pe unul dintre inspectori spunînd: „Săracul Cutare! E bătrîn, hai să-i Încredințăm din cînd În cînd cîte un caz de crimă. Pe vremea lui, știți, se acorda multă atenție crimelor, așa că asta Îi dă impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
utopismul anterior, în a doua ipostază el devine agitator:” Ca filosofie socială, marxismul încearcă să explice lumea, iar ca un curent politic el vrea să o schimbe și de aceea, în această formă, el e revoluționar. Marxismul teoretic este însă evoluționist căci încearcă să explice prin legi evolutive, științifice, toate transformările sociale.[...] Din cauza precăderii pe care o dă economiei, marxismul a fost numit materialism istoric.[...] «Nu conștiința oamenilor determină existența lor, ci invers existența lor socială determină conștiința lor» ( Marx ). Prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe câte unul aiurit, caraghios și condus doar de utopii, care tot face el zarvă mare, răspândind idei nenumărate despre o lume mai bună! Numai prostii, nu se poate înfăptui deloc așa ceva, m-am convins bine de asta! Dacă teoria evoluționistă a lui Charles Darwin chiar este corectă, atunci cu siguranță că ea are două fațete: așa cum maimuțele tind să se apropie de comportamentul oamenilor - astfel, evoluând -, tot așa și oamenii se vede că se comportă, din ce în ce mai mult, doar ca niște
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tu pentru mine, fac eu și pentru tine". O favoare în așteptarea unei contrafavori, cum se poate observa chiar între hominizi. Prin urmare, în natura bilogică umană este înrădăcinat un comportament etic rudimentar. Acest lucru îl menționează și binecunoscutul biolog evoluționist de la Tübingen, Alfred Gierer, de la care am putut învăța foarte multe. În cartea sa Was ist der Mensch? In vieler Hinsicht sich selbst ein Rätsel... (Ce este omul? Sub multe aspecte el însuși o enigmă...), publicată în 2008, scrie că
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un naturalist eu sunt, ca ființă umană, doar o parte a naturii, un produs al evoluției. Cu acești naturaliști împărtășesc profundul respect pentru natură, solidaritatea omului cu ea. Și respect fără rezerve rezultatele recunoscute de către științele naturale, în special teoria evoluționistă; aceste rezultate nu pot fi ignorate sau contestate din motive religioase or ideologice. În ciuda acestora, nu mă bucură o concepție despre om conform căreia eu sunt făcut dintr-o structură biologică determinată, cu interese și nevoi specifice, dar fără un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
din istorie? La aceste întrebări concepția unui Dumnezeu atotputernic nu are un răspuns. Polul opus al acestei idei antropomorfe a lui Dumnezeu este înțelegerea biblică a lui Dumnezeu ca spirit, care se inserează bine în special în contextul unei viziuni evoluționiste a lumii. Pasajele biblice unde apare spiritul sunt bogate în metafore și alegorii: perceptibil și totuși imperceptibil, invizibil și totuși puternic, vital precum aerul care se respiră, plin de energie precum vântul, furtuna... Toate limbile au o expresie pentru exprimarea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Spirit al lui Dumnezeu, este diferit de spiritul omului și al lumii sale, care nu este sfânt, și trebuie să fie considerat ca Spirit al unicului Sfânt, Dumnezeu însuși. În mod diferit interpretării lui Dumnezeu ca spirit în cadrul unei viziuni evoluționiste a lumii, multe concepte de origine greacă și scolastică îmi par depășite: Dumnezeu este Spirit, dar nu asemenea unui motor imobil care se manifestă în lume de undeva din afară sau de undeva de sus. Îl înțeleg mai curând ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la nord, pe malurile fluviului Hudson. Doar după Conciliul Vatican II, în timpul căruia prietenul meu Leon-Arthur Elchinger, episcop de Strassburg, ceruse în zadar reabilitarea lui Teilhard, operele sale au fost aprofundate și studiate chiar și în cadrul cursurilor de teologie. Gândirea evoluționistă, la fel ca multe alte idei moderne, se impusese și în teologia catolică, în ciuda reticenței Romei. Astăzi știm cu o bună probabilitate că universul nostru este finit în spațiu și timp. A apărut cu 13,7 miliarde de ani înainte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Hegel a reluat aceeași idee, Statul fiind pentru el cea mai înaltă formă a rațiunii, cel mai bun mod de a asocia realul și raționalul. Dacă Hobbes se baza pe cauze mecanice, insistînd asupra dezordinii naturii, Hegel adopta o perspectivă evoluționistă, crezînd în devenirea unui Stat unic, încarnare a perfecțiunii divine. În alți termeni spus, primul era un materialist, al doilea un idealist. Viziunii organiciste a lui Hobbes, după care funcția creează organul, antropologii i-au răspuns descriind societățile primitive fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
descriind societățile primitive fără stat. Acesta nu este deci un produs natural, ci unul cultural, ce corespunde unor societăți particulare. Iată de ce chestiunea statului a preocupat marile nume ale sociologiei. Emile Durkheim mai întîi, care se înscrie într-o perspectivă evoluționistă conform căreia accentuarea diviziunii muncii în societățile civilizate reclamă intervenția Statului. Cînd Statul este mai puternic se cheamă că individul este mai respectat, cu atît mai mult cu cît solidaritatea "mecanică" a vechilor structuri social, fondată pe constrîngere, vine după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
această lucrare și acestea sunt cât se poate de explicite cu privire la intenția lor. Spun că doresc să schimbe percepția populară despre acest subiect, în rândul publicului, adăugând că aceasta este cea mai recentă luptă intelectuală, între teoria feministă și psihologia evoluționistă. Conley aduce șase dintre cele mai comune mituri despre sexualitatea femeilor și a bărbaților și caută dovezi contradictorii, evidente, în literatură. Două dintre mituri, spune ea, pot fi infirmate. Celelalte 4 sunt adevărate, ca de exemplu "mitul" că bărbații se
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
facă griji, gândindu-se la nevoile altora, mai mult decât la propriile nevoi. Este posibil ca bărbații și femeile să dezvolte diferite instincte înnăscute spre cultivare, altruism și interes propriu. Este ușor de înțeles de ce feministele sunt sceptice cu privire la psihologia evoluționistă. Ideea conform căreia comportamentul uman și caracterul sunt determinate de genele noastre a fost folosită pentru a justifica tot felul de boli, de la rasism și sclavie, la eugenie și structuri sociale patriarhale. A fost foarte greu, pentru femei, să câștige
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
sociale patriarhale. A fost foarte greu, pentru femei, să câștige drepturi la independență, în condițiile în care oamenii în halate albe susțineau vehement că este mai normal pentru ele să stea acasă cu aragazul și cu copiii. În critica psihologiei evoluționiste, feministele sunt prezentate, de cele mai multe ori, forțând o ușă deschisă. Niciun academician serios nu crede că toate gândurile și comportamentele umane sunt programate de genele noastre. David Buss, cel care poate fi supranumit și preot al psihologiei evoluționiste moderne, a
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
critica psihologiei evoluționiste, feministele sunt prezentate, de cele mai multe ori, forțând o ușă deschisă. Niciun academician serios nu crede că toate gândurile și comportamentele umane sunt programate de genele noastre. David Buss, cel care poate fi supranumit și preot al psihologiei evoluționiste moderne, a scris introducerea unei ediții speciale a revistei „Rolurile Sexuale”, deschisă dezbaterii pe tema feminismului, explicând de ce comportamentul uman nu este și nu poate fi determinat genetic. Esențial este că, în această dezbatere, este vorba despre importanța relativă a
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
latinitatea), acum începe căutarea, din ce în ce mai febrilă, și a diferenței specifice. Întemeierea societății Junimea (1863-1864) și apoi apariția "Convorbirilor literare" (1867) au marcat reluarea dezbaterii privind identitatea culturii și a literaturii române. De această dată, argumentele erau însă de ordin istoric, evoluționist și criticist, net antiraționaliste, drastic opuse celor ale adversarilor latiniști. Deși se declarau deschis europeni, aceștia ignorau una din cerințele esențiale ale axiologiei moderne, anume respectarea specificului valorilor. În replică, axiologia practicată de junimiști pleca nu de la ierarhizarea, ci de la
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
Andrei Moisoiu (Google) Cancerul este o boală extrem de veche și va continua, probabil, să existe atâta timp cât va exista viață, susține o echipă internațională de cercetători, conform DPA. Condusă de Thomas Bosch — un biolog evoluționist de la Universitatea din Kiel — echipa a descoperit tumori care apar "în mod natural" la două specii de hidră, un grup de animale mici, tubulare, cu tentacule. Peretele corpului hidrei este alcătuit din două straturi de celule, separate de o parte
TRATAMENT CANCER. Cancerul nu va fi, probabil, niciodată eradicat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62020_a_63345]
-
omul să se vadă aparținând stării de perfecțiune pe care a cunoscut-o înainte de păcatul originar” (citat din Humphrey Carpenter, biograful autorului Săpânului inelelor). Romantismul lăsase o coadă de cometă, producând abordarea degajată a filologiei, filozofiei, mitologiei, istoriei ideilor, schemelor evoluționiste, o abordare pe care aș numi-o, în linia lui Claude-Lévy Strauss, „sălbatică” (fiindcă expune mereu la aventuri și chinuri), iar Lewis îmi pare un exponent întârziat al acestui mod de a înțelege lucrurile. Accentul său este pe fantastic („Încă
C.S. Lewis și literatura pentru copii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4884_a_6209]
-
icoanelor din școli, păstrarea evoluționismului în manualele de biologie, investiții mai mari în știință și cercetare, impozitarea Bisericii, finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului din donații și nu din bani de la bugetul statului etc. Se pun poze cu citate din cărțile biologului evoluționist Richard Dawkins, clipuri cu umoriști americani precum George Carlin sau Bill Hicks, conferințe pe teme științifice - cam tot ce e popular și în comunitățile atee occidentale. Singurul liber-cugetător român demn de menționat pare Remus Cernea, actualul consilier al premierului Victor
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]
-
cunoașterea destul de bună a datelor istorice și a jargonului politic. Iar cunoștințele acestora nu se limitează la politică sau alte științe sociale. E o regulă nescrisă printre ateii din toată lumea că trebuie să stăpânești cunoștințe elementare despre biologia și cosmologia evoluționistă pentru a fi considerat un ”secularist adevărat”. Basmele cu “omul se trage din maimuță” nu sunt tolerate și sunt catalogate automat drept denaturări creaționiste. De asemenea, nu sunt văzuți cu ochi buni conspiraționiștii sau promotorii unor pseudoștiințe precum astrologia, parapsihologia
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]