135 matches
-
econometriei și a unor noi tehnici statistice, de la care știința economică a așteptat foarte mult. Dar problemele pe care le comportă evaluarea, compararea și rafinarea teoriilor economice de bază s-au dovedit în continuare greu de rezolvat. Economiștii "instituționaliști", sau "evoluționiști" formează o altă școală contemporană principală, înscriindu-se pe linia vechii școli istorice germane (secolul al XIX-lea). Opera lui Thorstein Veblen este un bun exemplu de critică instituțională la adresa teoriei economice dominante. Instituționaliștii consideră că se poate obține mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
culturile în totalitatea lor". Leslie White a fost și el un fidel susținător al evoluționismului secolului al XIX-lea (Morgan, Tylor, Marx și Engels,). A respins relativismul cultural promovat de Boas, precum și reducționismul biologic al lui Herbert Spencer. În rândul evoluționiștilor materialiști contemporani se plasează și Richard Dawkins cu tezele sale despre existența evoluției universale în absența oricărui plan divin. Ochiul uman un exemplu preferat de Dawkins este departe de a fi un organ perfect. El este "cablat invers", în sensul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
diversității biologice și a salvării speciilor aflate pe cale de dispariție ar putea fi reconsiderată într-un mod neașteptat din perspectiva teoriei evoluționiste. S-ar putea afirma cu îndreptățire că tocmai evoluția a dus la dispariția a numeroase specii. Așadar, un evoluționist ar putea susține că este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent dispar specii din cauza omului, iar nu din cauze pur naturale, și că omul are datoria de a menține stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obținute și revizuite. 3. Acest raționament practic este făcut în mod conștient cel puțin potențial. Dacă acceptăm acest înțeles al dorinței, atunci vom putea deosebi între un accent euristic și unul realist în folosirea termenului. În sens euristic îl folosesc evoluționiștii atunci când teoretizează despre evoluția adaptativă a speciilor, dar ei nu îl folosesc în sensul realist al atribuirii de interese și dorințe deoarece speciile nu îndeplinesc condițiile menționate mai sus, adică orientarea conștientă spre un scop. Totuși, după Varner 153, acest
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În antropologie”, „În miturile cosmogonice și teologice”, În „miturile despre creație În tradiția hinduistă și cea ebraică” prezentând, evident, și punctul de vedere al doctrinei creștine. Natura care ne Înconjoară este așa de complexă și impresionantă că Îi fac pe evoluționiști să considere că nu poate exista o minte atât de deosebită Încât să poată realiza așa ceva și numai Întâmplarea, hazardul a determinat existența a ceea ce ne Înconjoară, Plecând de la aceleași argumente, creaționiștii consideră că această minunăție din jurul nostru nu este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
arterială, temperatura, compoziția chimică a sângelui etc.). Multă vreme a prevalat concepția evoluționistă după care conștiința este o funcție de achiziție filogenetică recentă, altfel spus conștiința a apărut În urma unui proces evolutiv, fiind, de fapt, o culme a evoluției. Raționamentul gânditorilor evoluționiști ducea la concluzia că activitatea conștientă trebuie să fie dependentă, În virtutea respectării modelului evoluționist, numai de formațiunile relativ de curând apărute În evoluția creierului. Observațiile neurochirurgului canadian Wilder Graves Penfield (1891 - 1976), obținute În timpul intervențiilor chirurgicale, contrazic această teză. Conștiința
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a participat la seminariile științifice organizate la Universitatea din Zürich de către doi dintre cei mai celebri biologi evoluționiști în viață și continuatori ai cercetărilor lui Charles Darwin în Galapagos, Rosemary și Peter Grant (Universitatea Princeton). CUPRINS (Propunere) (trebuie detaliat după text) Introducere (Daniel David, Oana Benga, Alina Rusu) Partea I - Psihologie Evoluționistă Capitolul 1 Fundamente ale teoriei evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să favorizeze acele decizii care duc la cele mai de succes cupluri (Buss, 2005). În ultimele decade, sistemele de reproducere la om, în special procesul de alegere a partenerului sexual, au fost generos abordate de psihologi, în general, și psihologi evoluționiști, în particular. Interesant este că până în momentul de față nu există un acord între cercetătorii acestor fenomene privind strategiile fundamentale de reproducere la om (Schmitt, 2005). În psihologia evoluționistă și etologia umană, cele mai vehiculate ipoteze privind strategiile de reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
selecție și fixare, fără a face, cu necesitate, apel la substratul biologic; artefacte culturale sau chiar teorii științifice pot face obiectul analizei evoluționiste în acest cadru teoretic (Campbell, 1997); (3) teoriile de inspirație socială - cu focalizare pe inteligența socială abordată evoluționist (Byrne și Whiten, 1988); (4) teoriile evoluționiste multinivelare - ideea fundamentală este că selecția acționează nu doar la nivelul genei, ci la niveluri multiple (de exemplu, cromozomial, individual, de grup) (Maynard și Szathmary, 1995); (5) teoriile sistemice - ideea fundamentală este că
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nașul de botez al speciilor. Nu știu dacă a fost un creaționist, precum Linné care s’a mărginit la a clasifica zisa creație a lui dumnezeu, dintotdeauna și pentru totdeauna, cum considera el speciile. Nu știu dacă a fost un evoluționist, cum Îmi place să-l cred pe biologul actual. Știu doar ce știe orice școlar, anume că a sintetizat, În 1828, ureea. O substanță destul de simplă: un atom de oxigen, unul de carbon, doi de azot și patru de hidrogen
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din Europa - Zoogeography of Fresh Waters (în trei volume), domnia sa s-a impus ca taxonomist și sistematician în domeniul peștilor (Cyprinidae și Cobitidae) și prin concepțiile moderne privind relațiile dintre organisme. Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari evoluționiști din România. Ca ecolog a adus contribuții inedite la cunoașterea nivelelor ecologice supraindividuale. Acad. prof.dr. Cristian Ioan Hera, Președinte al ASAS, autoritate mondială în domeniul folosirii izotopilor radioactivi în ameliorarea plantelor cultivate. În această perioadă am acordat și titlul de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
generală, iar a sinonimiza evoluția cu evoluționismul, care înseamnă o sumă de teorii care încearcă să explice unele mecanisme ale evoluției înseamnă superficialitate, lipsă de logică sau rea voință. A crede că și acum continuă cu aceeași intensitate lupta dintre evoluționiști și creaționiști ca pe timpul lui Darwin probează lipsa de înțelegere și naivitate. De altfel Emil Racoviță a trăit aceleași deziluzii pe care le trăim și noi și și-a exprimat clar poziția față de această controversă: Dacă nu am ști de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Convingerea sa că se află pe calea cea bună în înțelegerea și interpretarea structurilor și proceselor biologice îi asigura liniștea sufletească de care avea nevoie pentru a continua munca științifică pe linia deja cristalizată. Am putea afirma astfel că marele evoluționist s-a închis în turnul său de fildeș și a început, pe undeva, să fie deranjat de nevoile curente din biologie. Nu putem înțelege altfel însemnările sale: Emil Racoviță se simte deranjat de faptul că Weismann a considerat că influența
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în convingerile sale evolutive; pentru el evoluția reprezenta o realitate cosmică. Nu putea să accepte însă că acele construcții deosebit de solide edificate în jurul conceptului de evoluție s-ar putea nărui asemenea unor castele de nisip. Așa îmi explic reacția marelui evoluționist la apariția noilor curente din biologia evoluționistă. Trebuie, totuși, să-i „dăm Cezarului ce este a Cezarului”, să apreciem la adevărata sa valoare contribuția lui Emil Racoviță la recunoașterea evoluției ca fenomen cosmic real și să eliminăm din gândirea noastră
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a vedea nu numai evoluția naturii ci și a omului și a societății umane demonstrează o capacitate de pătrundere a esențelor de-a dreptul profetică. Cu toate neajunsurile de care am vorbit Emil Racoviță rămâne unul dintre cei mai mari evoluționiști ai neamului nostru. Bibliografie NICOLAE LEON AMINTIRI Într-o târzie zi de toamnă, stând pe plaja de la Agigea, scăldată de lumina lină, undelemnie a soarelui, am văzut cum briza mâna firele de nisip diseminându-le în spațiu. Unele grăunțe sclipeau asemenea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mai mică îndoială, o singură specie ale cărei origini pot fi găsite în Africa între acum 100 000 și 200 000 de ani, și care și-a început extinderea pe noi continente "doar" acum 60 000 de ani în termeni evoluționiști, o nimic toată. Diferențele pe care le asociem cu identitățile rasiale sunt superficiale: pigmentația (...), fizionomia (...) și tipul de păr. În interior suntem toți aidoma .Acest lucru este o dovadă a originii noastre comune. Sigur, dispersia geografică a făcut ca oamenii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de alte mamifere au crescut direct proporțional cu dimensiunea legăturii umane primare. Unii oameni de știință speculează că agilitatea socială nu superioritatea cognitivă sau avantajul fizic i-ar fi permis lui Homo Sapiens să eclipseze alți humanoizi. După cum susțin psihologii evoluționiști, creierul social prin urmare și inteligența socială a evoluat pentru a face față provocării lansate de curentele sociale din cadrul unui grup de primate: fiecare membru este echipat astfel încât să determine cine este masculul șef, pe cine poate conte pentru apărare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
din Europa - Zoogeography of Fresh Waters (în trei volume), domnia sa s-a impus ca taxonomist și sistematician în domeniul peștilor (Cyprinidae și Cobitidae) și prin concepțiile moderne privind relațiile dintre organisme. - Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari evoluționiști din România. Ca ecolog a adus contribuții inedite la cunoașterea nivelelor ecologice supraindividuale. - Acad. prof.dr. Cristian Ioan Hera, Președinte al ASAS, autoritate mondială în domeniul folosirii izotopilor radioactivi în ameliorarea plantelor cultivate. În această perioadă am acordat și titlul de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
unelte", cele ale căror efecte nu pot fi limitate doar la situații de un anumit fel, doar la cele cu însemnătate specifică. Se remarcă aici un moment important în evoluția antropologică și culturală a omului, în sensul că, în timp ce naturaliștii evoluționiști au continuat să vorbească despre o evoluție natural-istorică a omului, de o "specializare întru nespecializare" a acestuia (Lorenz, 1969), de a fi cel mai înzestrat animal, bun la a face de toate, teologii admit ca, din acest punct, să caute
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Dar exist... și o alt... perspectiv... care îmbog...teste analiza strict economic...; m... refer la contextualizarea social... a procesului economic. Sociologii ar spune chiar c... este un non-sens s... abstragem economicul din social. Dar nu numai ei; și economiștii instituționaliști (evoluționiști) ar sprijini cu fervoare acest punct de vedere. Mergând mai departe, se poate susține c... imperativele foarte pragmatice aduc aspecte ce împletesc economicul cu socialul și cu politicul în prim planul agendei politicii economice a unui guvern. S... ne gândim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
e Încadrată În ansamblul ambiental, adică ardem o biomasă oarecare, paradoxul dispare, pentru că arderea creează premisele refacerii combustibilului. Să nu fiu Înțeles greșit În pledoaria pentru biomasă de astăzi și din capitolul anterior: nu sunt un conservator, dimpotrivă, sunt un evoluționist. Nu doresc Însă ca ritmul evoluției mediului să fie mai mare decât cel al adaptării viului. Dar, chiar având la dispoziție o soluție conservativă, lumea va face și altfel, adică o va neglija. Ca urmare, și ca o rezultantă, tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
decurg Într’un sens, mereu același, Împingând o schimbare tot mai departe. Cam ceea ce spune vorba “unde sunt iernile de altă dată?”. După ce ai urmărit, prin natura meseriei, fel de fel de probe ale evoluției, ajungi inevitabil a fi un evoluționist. E cazul meu. Nu cred În creație, pentru că nu se poate crea ceva ex nihilo, și chiar așa să fie, orice lucru care are un Început are sigur și un sfârșit. Și asta ar fi, dacă nu un nonsens, măcar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluției mediului nu asistăm la o menținere constantă a nivelului entropic, ci la o creștere continuă a sa, deci a gradului de dezordine, de degradare. Poate fi corelată această evoluție cu Viața? Da, și să vedem cum. Deși sunt un evoluționist, iar nu un creaționist, admit ideea de stare inițială, dar În sensul de stare din momentul unui salt calitativ În cadrul unei evoluții globale, fără Început și sfârșit. Cum ar fi Marea explozie sau, mai aproape de noi, formarea Terrei. Ei bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
simbol al restaurării, Ouroboros devine unul al evoluției. Să mergem mai departe. A doua tentativă de atingere a primordialului, a doua spiră adică, se află În același plan sau Într’unul superior, a doua spiră sprijinindu-se pe prima? Un evoluționist entuziast ar spune așa, vizând ridicarea, sprijinând realizările noii etape pe cele ale etapei anterioare. Asta ar Însemna conservarea biotopului, care rămâne mereu plan, dar tot mai departe de partea nouă a lui Ouroboros. Și atunci el, adică biosfera, rămâne
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele ale etapei anterioare. Asta ar Însemna conservarea biotopului, care rămâne mereu plan, dar tot mai departe de partea nouă a lui Ouroboros. Și atunci el, adică biosfera, rămâne “În aer” din punct de vedere energetic. Pentru a menține Viața, evoluționistul devine realist și adaugă a doua spiră În același plan, În exteriorul primeia. Trecerea de la cerc la spirală Înseamnă de fapt participarea biotopului nu numai energetic, dar și substanțial, căci nemaiputându-și prinde coada, Ouroboros, biosfera, e condamnat la dezvoltare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]