134 matches
-
în România, Junimea, 2002, p. 163-175. • David E. Apter, The Politics of Modernization, Chicago, London, 1965. • William Bloom, Personal Identity, National Identity and International Relations, Cambridge, New York, 1990, p. 3. În rândul teoreticienilor modernizării întâlnim un așa zis grup de „evoluționiști“, precum W. W. Rostow 4, Alex Inkeles 5, Myron Weiner 6 etc., care susțin că experiența occidentală trebuie imitată de țările care vor să se dezvolte. Un alt grup important de teoreticieni este acela care susține că nu mimetismul absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bine analizate nu pot controla impulsurile hormonale. Ele pot face asta și trebuie să o facă. Dar nu trebuie nici să subestimăm puternica atracție magnetică pe care hormonii o pot exercita trecînd de radarul nostru. Alegerea liberă este, În termeni evoluționiști, ceva recent dezvoltat. Alte specii nu au deloc bucurii În termeni de alegere conștientă și de libertate de a alege. Totuși, cu mult Înainte ca natura să fi Început periculosul experiment de a ne acorda libertatea de a alege, hormonii
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
deranjează mersul. Originea evitărilor Orice persoană normal constituită evită ceea ce o sperie, ceea ce-i face rău sau o face să sufere. A evita nu este un comportament contra naturii al ființei umane: este, dimpotrivă, un instinct de supraviețuire, pe care evoluționiștii îl explică. Problema care se pune în cazul persoanei deprimate, anxioase, fobice, obsesionale, este că evitarea devine regulă: această persoană evită sistematic ceea ce ar putea să-i fie util și benefic. Cursorul utilizării „cu bună știință” al evitării este dereglat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așa că era dispus să aștepte până când soției sale Îi revenea vitalitatea. Casa era segregată sexual, așa cum erau casele din patrida, țara de baștină - bărbații În sala, femeile În bucătărie. Două sfere cu preocupări, Îndatoriri, și chiar - cum ar spune biologii evoluționiști - moduri de gândire diferite. Lefty și Desdemona, obișnuiți să trăiască În propria lor locuință, n-au avut Încotro și au trebuit să se adapteze tipicului noilor proprietari ai casei. În plus, bunicul meu avea nevoie de o slujbă. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
publicat articolele despre mine și s-a rugat să nu ies la iveală niciodată și să i le contrazic. Dar nu e chiar atât de simplu. Eu nu mă Încadrez În nici una dintre aceste teorii. Nici În cea a biologilor evoluționiști, nici În cea a lui Luce. Iar natura mea psihologică nu se potrivește nici cu esențialismul propriu mișcării intersexuale. Spre deosebire de alți așa-numiți pseudohermafrodiți bărbați despre care s-a scris În presă, eu nu m-am simțit niciodată nelalocul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
republicani nu se înțeleg între ei. Urmează întocmai jocul politicienilor monarhiști. Și într-o bună zi, la 17 octombrie 1911, vechiul partid republican se dizolvă dând naștere la trei fracțiuni: Afonso Costa devine șeful democraților, Jose Antonio de Almeida al evoluționiștilor, iar Brito Camacha al unioniștilor. Cu timpul, mai apare și o a patra, fracțiune: a independenților. Pentru că nici una din aceste fracțiuni nu izbutise să dobândească sprijinul absolut al Adunării, Președintele alcătuiește, la 3 septembrie 1911, un guvern cu oameni din afara
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de război. După declararea războiului, Costa se împacă din nou cu Antonio José de Almeida căruia îi cedează locul la Președinția Guvernului, la 15 martie 1916. Era sistemul lui de a chema în ajutor pe tovarășul de revoluție împreună cu grupul evoluționiștilor săi, ori de câte ori lucrurile păreau că se încurcă serios. Și, într-adevăr, după venirea lui Afonso Costa, Portugalia trece din nou prin ceasuri grele de persecuții religioase și politice, greve, atentate. Venirea bătrânului tribun nu liniștește prea mult țara. La 13
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și mentorul său politic din tinerețe, interzise în ultimul moment membrilor grupării unioniste să participe la complotul din 5 decembrie - Sidonio Paes nu se îndoia că vor guverna împreună, dobândind poate și sprijinul elementelor conservatoare din celălalt partid republican, al evoluționiștilor. Biruitorul de la 5 decembrie era un sincer republican, cu idei liberale. Iar "decembrismul" era revolta împotriva demagogiei și anarhiei partidului lui Afonso Costa, revoltă desăvârșită prin instaurarea "Republicii Noi". Curând însă, Sidonio Paes înțelege că trebuie să guverneze singur. Captarea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
începe într-un chip foarte original; redă vechiului partid monarhist toata libertatea în alegeri, și, pentru întîia oară de la declararea republicii, sunt aleși un număr destul de mare de deputați monarhiști. Paes, văzând că i se refuză colaborarea grupărilor republicane moderate (evoluționiștii lui Antonio José de Almeida și unioniștii lui Brito Camacha), încearcă să dobândească o minoritate conservatoare, a cărei simpatie s-o cucerească treptat. Minoritatea conservatoare nu putea fi dată decât de monarhiști. Dar monarhismul din 1918 nu mai semăna cu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
umilirea lor, prin transfer în regim feminin. Anusul era folosit drept vagin. La fel poate fi gândită și întrebarea nostalgică a lui Cioran: la ce bun să părăsești Coasta Boacii? À quoi bon quitter Coasta Boacii? Văzând că delirul lui evoluționist lua forme paranoice, i-am spus că se făcuse târziu și trebuia să plec. - Prietena mea mă așteaptă, și am pronunțat apăsat cuvântul prietenă. - Mon petit Michel, ascultă cu atenție porțiunea aceasta: Das Grosse Tor Von Kiev, Marea poartă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu alta se scărpina la coaie. Piciorul drept îi era puțin ridicat în aer. M-am întrebat ce ar fi putut face cu o a treia mână, dacă ar fi avut-o. Nici Sabinei nu-i venea să creadă că evoluționistul mega-elegant, care părea să se fi născut în costumul acela impecabil, era omul în pulovăr grosolan de ieri din Cișmigiu. Omul pe care îl masturbasem și care-mi recitase - căci ăsta era cuvântul - o sumedenie de concepte filozofice. De la transpiratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
putorii de oaie, cu greu mai puteam simți mireasma de fân cosit. Dar era bine și așa. Mi-am adus aminte că, înainte de plecare, trecusem pe la madam Grosu, la casa de oaspeți a Universității. Îmi dăduse un plic roșu din partea evoluționistului, care decolase spre Paris. L-am scos nerăbdător din rucsac și l-am desfăcut. Eram tare curios să văd cum răspunsese la povețele mele de îndreptare morală. Am ridicat scrisoarea în dreptul ochilor, să nu mă orbească soarele. Preț de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
încerca să se ferească de un coleg care-l amenința cu un bulgăre de zăpadă. Știută este, de asemenea, congruența nasului cu mădularul cel mai capricios al individului de parte bărbătească. Trăgând ultimele concluzii posibile, atât poșeta, cât și seducătorul evoluționist puteau fi doar niște găselnițe care să-l ascundă pe Leo sub un travesti suplimentar. L XL Multe după-amieze mi le petreceam la spital, cu Sabina. Uneori o găseam în vervă - voia să recupereze timpul pierdut. Alteori zăcea tranchilizată, ciufulită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
oriunde s-ar fi uitat - culori marțiene, nuanțe pe care ochii lui nu le puteau vedea, inundându-i creierul... În august, zbură la Sydney, ca vorbitor invitat la conferința internațională despre „Originile conștiinței umane“. Avea problemele lui cu gașca psihologilor evoluționiști. Această disciplină era prea înclinată să explice totul în termeni de moduli din Pleistocen, identificând caracteristici universale primare și false de comportament uman, apoi explicând, printr-o tautologie post facto, de ce erau niște adaptări inevitabile. De ce erau bărbații poligami, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
puțin de adaptare cât de exaptare. Pleiotropie - o genă care generează mai multe efecte fără legătură între ele - încercări complicate de a explica anumite caracteristici în termeni de selecție independentă. Ideea de a intra într-o sală plină de psihologi evoluționiști îi provoca mari neliniști. Dar întrunirea îi oferea șansa de a încerca un discurs pe care nu îndrăznea să-l prezinte în altă parte: o teorie despre motivele pentru care pacienții cu agnozia degetelor - incapacitatea de a numi care deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
demolări. Urmări un bărbat și o femeie de vârstă mijlocie care țipară, când se văzură, se îmbrățișară și începură să flecărească pe două voci. Se aștepta să-i vadă curățându-se reciproc de păduchi pe care să-i mănânce. Psihologii evoluționiști aveau măcar acest drept. Creaturile străvechi încă ne locuiau și nu ne vor părăsi niciodată. Dimineața plină de prezentări îi confirmă impresia că domeniul arăta un respect nemeritat unei mâini de saltimbanci abili, unii la fel de tineri ca fiica lui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de lecturi și audiții este elocventă: Baudelaire, Edgar Poe, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Laforgue, Herédia, Samain, Villiers de l’Isle-Adam, Barbey d’Aurevilly, Rollinat, Moréas, Verhaeren, Zola, Maupassant, Flaubert, Max Nordau (cu Degenerescența și Minciunile convenționale), criticul impresionist Jules Lemaître și evoluționistul raționalist Ferdinand Brunetière, Georg Brandes și sociologul Charles Letourneau, criminalistul Cesare Lombroso, eseistul Thomas Carlyle (tradus în franceză), Nietzsche, pragmatistul american William James și polimorful Rémy de Gourmont, autorii ruși (Tolstoi, Dostoievski, Gorki, traduși și ei în franțuzește) și libertinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Război spunea despre el că e un măscărici. Printre demitizatorii și ridiculizatorii care au format gusturile și mentalitatea generației mele, H.L. Mencken era cel mai de vază. Colegii mei de școală care citeau American Mercury erau bine informați În legătură cu procesul evoluționistului Scopes, proces relatat de Mencken. Mencken era foarte pornit Împotriva oratorului William Jennings Bryan, a fundamentaliștilor religioși din regiunile așa numite Bible Belt și a lui Homo Stupidus Americanus. Avocatul Clarence Darrow, cel care‑l apăra pe Scopes, reprezenta știința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a participat la seminariile științifice organizate la Universitatea din Zürich de către doi dintre cei mai celebri biologi evoluționiști în viață și continuatori ai cercetărilor lui Charles Darwin în Galapagos, Rosemary și Peter Grant (Universitatea Princeton). CUPRINS (Propunere) (trebuie detaliat după text) Introducere (Daniel David, Oana Benga, Alina Rusu) Partea I - Psihologie Evoluționistă Capitolul 1 Fundamente ale teoriei evoluției
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să favorizeze acele decizii care duc la cele mai de succes cupluri (Buss, 2005). În ultimele decade, sistemele de reproducere la om, în special procesul de alegere a partenerului sexual, au fost generos abordate de psihologi, în general, și psihologi evoluționiști, în particular. Interesant este că până în momentul de față nu există un acord între cercetătorii acestor fenomene privind strategiile fundamentale de reproducere la om (Schmitt, 2005). În psihologia evoluționistă și etologia umană, cele mai vehiculate ipoteze privind strategiile de reproducere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
selecție și fixare, fără a face, cu necesitate, apel la substratul biologic; artefacte culturale sau chiar teorii științifice pot face obiectul analizei evoluționiste în acest cadru teoretic (Campbell, 1997); (3) teoriile de inspirație socială - cu focalizare pe inteligența socială abordată evoluționist (Byrne și Whiten, 1988); (4) teoriile evoluționiste multinivelare - ideea fundamentală este că selecția acționează nu doar la nivelul genei, ci la niveluri multiple (de exemplu, cromozomial, individual, de grup) (Maynard și Szathmary, 1995); (5) teoriile sistemice - ideea fundamentală este că
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale schimbării sociale derivă din studiile istorice și antropologice care arată cum unele societăți simple și mici au devenit mari și complexe. Acestea au convins pe mulți cercetători că o astfel de tranziție era "naturală." Modul de abordare al teoreticienilor evoluționiști timpurii a fost numit evoluție uniliniară deoarece toate societățile se presupune că s-au dezvoltat de-a lungul unei singure secvențe de etape care implică "progresul." Lewis Henry Morgan, spre exemplu, a considerat că societățile "primitive" devin mai "avansate", evoluând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
probabil să fie uniform. În plus, aceasta se produce în moduri diferite și schimbarea nu este egală cu "progresul" așa cum era cazul cu multe teorii uniliniare; pe termen scurt, periodic, poate exista și o tendință de regres. Cu toate acestea, evoluționiștii multiliniari afirmă că pe termen lung, există o direcție generală care implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În antropologie”, „În miturile cosmogonice și teologice”, În „miturile despre creație În tradiția hinduistă și cea ebraică” prezentând, evident, și punctul de vedere al doctrinei creștine. Natura care ne Înconjoară este așa de complexă și impresionantă că Îi fac pe evoluționiști să considere că nu poate exista o minte atât de deosebită Încât să poată realiza așa ceva și numai Întâmplarea, hazardul a determinat existența a ceea ce ne Înconjoară, Plecând de la aceleași argumente, creaționiștii consideră că această minunăție din jurul nostru nu este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
arterială, temperatura, compoziția chimică a sângelui etc.). Multă vreme a prevalat concepția evoluționistă după care conștiința este o funcție de achiziție filogenetică recentă, altfel spus conștiința a apărut În urma unui proces evolutiv, fiind, de fapt, o culme a evoluției. Raționamentul gânditorilor evoluționiști ducea la concluzia că activitatea conștientă trebuie să fie dependentă, În virtutea respectării modelului evoluționist, numai de formațiunile relativ de curând apărute În evoluția creierului. Observațiile neurochirurgului canadian Wilder Graves Penfield (1891 - 1976), obținute În timpul intervențiilor chirurgicale, contrazic această teză. Conștiința
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]