61 matches
-
Recueil de Travaux publiés par les Membres des Conférences d'Histoire et de Philologie, 2e série, 44e fasc. Louvain, 1937, pp. 61-90. Lupaș, Ioan, La Transylvanie, coeur de la vie Roumain, M.O. Imprimeria Națională, București, 1942. Idem, Fazele istorice în evoluțiunea constituțională a Transilvaniei, Extras din AIINC, vol. X, Tipografia "Cartea românească din Cluj", Sibiu, 1945, pp. 1-18. Macaulay, T. B., Histoire d'Angleterre (depuis l'avènement de Jacques II), vol. I-II, Paris, 1854. Macdonald, S., Carol Quintul: suveran, dinast
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 535-542; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pp. 128-139. 704 D. Mioc, op. cit., p. 226; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 374. 705 I. Lupaș, Fazele istorice în evoluțiunea constituțională a Transilvaniei, Extras din AIINC, vol. X, Tipografia "Cartea românească din Cluj", Sibiu, 1945, pp. 1-18. Pentru perioada Principatului, a se vedea C. Feneșan, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Edit. Enciclopedică, București, 1997, passim. Gh. Bichicean, Cu privire la activitatea dietală
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a lui 7. Mărimi proporționale între un maxim și un minim. Maximul trebuie combătut, și minimul. Minimul: degenerescență, maximul - prisos de puteri: anarhie. Lux și cheltuieli prea mari: Putere de producțiune (concretă) - - - - - - - - - - - - - = mizerie socială Dorință de consumație (infinită) ["FORMULA DE EVOLUȚIUNE"] 2261 Substanța (masă x forță) Formula de evoluțiune S /a = t [plus] d {EminescuOpXV 277} {EminescuOpXV 278} ["DACĂ O SUMĂ... "] 2255 Daca o sumă e egală c-o diferență, s = d, rezultatul e zero. ["RAPORTURI ÎNTRE FINIT ȘI INFINIT... "] 2255
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și un minim. Maximul trebuie combătut, și minimul. Minimul: degenerescență, maximul - prisos de puteri: anarhie. Lux și cheltuieli prea mari: Putere de producțiune (concretă) - - - - - - - - - - - - - = mizerie socială Dorință de consumație (infinită) ["FORMULA DE EVOLUȚIUNE"] 2261 Substanța (masă x forță) Formula de evoluțiune S /a = t [plus] d {EminescuOpXV 277} {EminescuOpXV 278} ["DACĂ O SUMĂ... "] 2255 Daca o sumă e egală c-o diferență, s = d, rezultatul e zero. ["RAPORTURI ÎNTRE FINIT ȘI INFINIT... "] 2255 Raporturi între finit și infinit. Calcul infinitezimal și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sancționează prin subtitlurile și precizările ironice care însoțesc versurile, este, așa cum de altfel remarca și autorul Caragialianei, inconsecvența de la nivelul afilierii programatice a simbolismului românesc. În introducerea la Poemele în proză (în Universul în 1909), ironistul nota: "stadiul actual al evoluțiunii literaturilor națiunilor civilizate este caracterizat prin pornirea, nu! prin școala, nu! prin biserica, dacă ne putem exprima astfel, simbolistico-mistico-enigmatico-chintesentistă, Pontifex Maximus Mauritius Maeterlinckus"88. Ilustrativă pentru tehnica parodierii caragialiene este poezia Cameleon-femeie, subintitulată "sonet decadent, simbolist-vizual-colorist". Înșiruirea din subtitlu, precum și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un învățător de clase primare din țările vecine și care cu toate acestea pretinde a fi mare politic și om de stat? Ce caută? Vom spune noi ce caută. Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluțiune socială care în Franța a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, cari să constituie clasa de mijloc, le-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sigur e că, deși au multe elemente slavone în limbă, nu sunt slavi. Cuvântul pentru care nu sunt și nu pot fi slavi este linguistic. Legile după cari cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte românești și-au sfârșit demult evoluțiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone limba lor era formată de secole deja, încît, deși cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră, escepție făcând de vreo
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dacă cancelarul se înșală asupra trecutului cestiunii, el însă aruncă o privire justă în viitor când zice: "Fiii sau nepoții noștri nu vor scoate la cale acest lucru". Aceasta va să zică a concepe lucrul în mod grandios, drept un proces de evoluțiune, treptat, progresiv și metodic al raporturilor sociale. Ceea ce s-a născut într-un secol întreg nu se poate întoarce într-un minut, ca o mănușă. Trebuie însă să se facă odată un început, să se oprească odată mașina furioasă, înainte de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 162} tract sinalagmatic, a unei convențiuni stabilite între cetățenii lui. Noi credem, din contra, că el e un product al naturii, că, asemenea unui copac din pădure, [î ]și are fazele sale de dezvoltare, asemenea oricărui organism își are evoluțiunea sa. Făcând paralele între istoria deosebitelor state antice și moderne ne-am convins că popoarele acelea au avut privilegiul de-a imprima universului întreg caracterul lor, armele și inteligența lor, signatura lor, cari s-au dezvoltat în mod firesc ferite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
într-o noapte și sunt votate a doua zi cu drumul de fier. De aceea tâmpirea cu care ele se votează, de aceea lipsa de încredere în eficacitatea lor, de aceea multe legi sunt născute moarte, Despre o viață și evoluțiune proprie a ideilor ce se legiuiesc nu poate fi nici vorbă. Noi nu zicem că statul român e menit a ajunge vreodată acest ideal. Statele moderne nu se mai dezvoltă, din nefericire, în linie dreaptă, ci prin cotituri, adesea prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în mod artificial, prin introducerea unei organizații și a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a țării, organizație care costă prea scump și nu produce nimic. Socialismul nu se justifică dar la noi prin nimic și ca evoluțiune de idei nu-i decât aceeași jucărie cu abstracții străine pe cari și-au permis-o predecesorii d-nilor Nădejde: C. A. Rosetti, Serurie, Pătărlăgeanu ș. a. Frații Nădejde nu l-au înțeles pe confratele lor, d. Conta. Au luat-o la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Radu - vodă, un monument rar de arhitectură, să fie restaurată a la Goldenherg (Montaureanu ), căci fidelitatea reconstrucțiunii de monumente n-a fost nicicând partea tare a unei societăți de acționari. Cu această restricțiune, Societatea de Construcțiuni [î]și poate face evoluțiunea ei de afaceri bune ori mediocre, cu rizic mai mare ori mai mic al capitalului acționarilor. Fără îndoială vom releva că soarta celor mai multe din "societățile de construcție" (Baugesellschaften și Baubanken ) din străinătate n-a fost tocmai strălucită; dar un folos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-o putem schimba: problema orientală se subție în cestiune de antagonism între Austro-Ungaria și Rusia. O conciliare a acestui antagonism e neimaginabilă și Rusia face tot ce-i stă prin putință pentru a înăspri conflictul, pentru a grăbi poate evoluțiunile finale ale procesului. În acest antagonism nu există, pentru statele {EminescuOpXII 298} mici poziție neutrală sau independentă; trebuie să se hotărască: ori cu noi, ori cu Rusia. Ba, chiar abstracție făcând de cestiunea de putere dintre Austro-Ungaria și Imperiul rusesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avem a alege între sfera austriacă și cea rusească. Din contra, prin o accentuare din ce în ce mai hotărâtă a independenței României, prin înlăturarea absolută a oricărei preponderanțe fie apusene, fie răsăritene, conflictul se evită sau cel puțin se amână, și nici grăbirea evoluțiunilor lui, nici favorizarea nu e în interesul țării noastre. De aceea credem că e de datoria noastră de a evita oricare fapt ce-ar face pe Rusia să bănuiască că înclinăm pentru preponderanța austriacă, oricare [fapt] ce-ar îndreptăți pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne numeau pseudoînvățați și falsificatori ai teoriei Lamarck Darwin. În adevăr, cine sunt învățați s-au întrolucat la redacția "Romînului". Descoperirea unităței ființelor organice, făcută în același timp de Gothe și de Lamarck, și legile diversificării acestei unități și ale evoluțiunii, teorie atât de splendid dezvoltată de Darwin, ne este nouă mai puțin cunoscută decât celor patru clase primare și coardei de violoncel care redijează "Romînul". De când cu răscumpărarea căilor ferate s-au deșteptat cumplit redacția din Strada Doamnei și Carada
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înflorind crinii Casei de Valois în herbul lui Alexandru Vodă. Ca un asemenea crin alb să se prefacă în ardei roșu, de proveniență fanarioto - bulgară, iată un problem psicologic ce merită atenție și a cărui fenomenologie, a cărui serie de evoluțiuni, o vom împărți în următoarele stadii: Stadiul întîi. Stare nervoasă de superescitare a instinctelor conservatoare c-o nuanță de feudalism. Confundare lesne de înțeles, deși eronată, a binehrăniților Pătărlăgeni cu marii criminali ai tragediilor lui Shakespeare, cu Macbeth, sau cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-l ocupe, ideea națională se situa În centrul atenției. Unitatea națională de astăzi este Încoronarea unei opere de străduinți necurmate. Ea a venit ca o rezultantă a frămîntărilor de ieri, ca o consecință logică a unui proces normal de evoluțiune, un ultim acord Într-o simfonie. Neamul nostru și-a răscumpărat În cursul vremii existența pe prețul unor jertfe și Încordări mari. După gloria proaspătă din tinerețe, Încununată de razele legendei, vitregia sorții i-a fărîmițat, sub diverse stăpîniri străine
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să-l ocupe, ideea națională se situa în centrul atenției. „Unitatea națională de astăzi este încoronarea unei opere de străduinți necurmate. Ea a venit ca o rezultantă a frămîntărilor de ieri, ca o consecință logică a unui proces normal de evoluțiune, un ultim acord într-o simfonie. [...] Neamul nostru și-a răscumpărat în cursul vremii existența pe prețul unor jertfe și încordări mari. După gloria proaspătă din tinerețe, încununată de razele legendei, vitregia sorții i-a fărîmițat, sub diverse stăpîniri străine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
razboiu străine, care se află în porturile și apele teritoriale naționale, să execute fără o autorizație specială: lucrări geodezice sau hidrografice, de a lua fotografii și schițele porturilor sau litoralului, de a face recunoașteri pe uscat, pe apă, sau aeriene, evoluțiuni; precum și orice fel de exerciții militare, ca: trageri de artilerie și infanterie, lansări de torpile și mine, exerciții de proiectare, debarcări etc. Sondajul este permis numai pentru nevoile exclusive ale siguranței navigației și ancorajului. Pentru orice lucrare sub apă se
DECRET nr. 296 din 28 februarie 1934 pentru aprobarea regulamentului privitor la admiterea şi staţionarea în porturile şi apele teritoriale ale României a navelor de razboiu străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136664_a_137993]
-
căutând legile după câri se manifestă natura umana în societate. Rezultând din preexistința tuturor celorlalte științe, fiind un suprastrat al biologiei, după cum însăși biologia este un suprastrat al chimiei, sociologia s-a nascut după toate celelalte, corespunzând în seria de evoluțiune anume secolului nostru. Cu atat mai adevărat se poate zice această despre filologia comparativa, cea mai socială din complexul științelor sociologice, căci nemic mai social că limba, "creatorul și oglindă societății", fără care nu se pot asocia doi indivizi și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
decât de la orice altă știință sociologică. Urmărind semnificațiunea unui termin în timp și în spațiu, ni se desfășura denaintea ochilor, cu toată plasticitatea naturii, psicologia și logica umanității, filosofia cea adevărată [s.m. C.M.], cu totul diferită în legile sale de evoluțiune de ceea ce declama de pe catedră discipolii lui Hegel sau umbrele lui Schopenhauer, câri călătoresc uneori atât de departe de marginile cele normale ale spiritului uman, încât un simplu muritor nu mai știe cum să deosebească pe un filosof de un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
neutralitatea nu mai este cu putință, România trebuie să ia o hotărâre și să aleagă. Soarta războiului înclină spre Înțelegere [Antanta n.n.], dar, oricum ar fi, România nu poate lupta alături de Puterile Centrale, căci ar însemna să mergem împotriva întregii evoluțiuni istorice a neamului nostru [...]. Aceste cuvinte au fost impresionante, fiindcă regele le-a rostit nu numai cu emoțiune, care ne-a zguduit până în adâncul inimilor noastre, dar și cu o elocință lapidară. Îmi va părea rău întodeauna că nu a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
întreg. Fără îndoială cred că vom ieși învingători, dar nu sunt sigur, se poate să fim și invinși. De aceea vreau să se știe bine de toți că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în această clipă a evoluțiunii ei istorice să facă acest gest. În viața națiunilor, sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sânt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu mă voi pronunța. Orice stare de lucruri în societățile omenești are părți bune și rele. E de văzut numai în care parte precumpănește binele și în care răul. În tot cazul, lumea nu stă pe loc; ea își face evoluțiunile ei în mod fatal și, dacă țara de astăzi nu se mai asamănă cu aceea de acum 35 sau 40 de ani, este că așa a trebuit să fie, oricât am suspina după timpurile trecute, a căror mare farmec este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]