61 matches
-
Este dar o dezvoltare nu perpetuă probabil, dar ale cărei limite sânt vaste și necunoscute. Nimic nu ne autorizează a crede că procesul de dezvoltare al sistemei planetare, al stadiului nostru chimic organic, al speței umane îndeosebi, sânt la culmea evoluțiunii respective. Nimic nu ne autorizează a crede aceasta; dar aceea ce ne autorizează a crede contrariul, a crede într-o continuare a dezvoltării, în mergerea mai departe pe calea perfectibilității este acel sentiment de radicală nemulțumire, de adâncă durere, inerent
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră de seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui. Numai așa se și explică șirul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui. Numai așa se și explică șirul ideilor următoare: în prelegerea d-lui Maiorescu, care, aplicând principiul evoluțiunii, conchide la necesitatea unei astfel de perfecționări a ființelor organice încît durerea și întunecimea intelectuală, caracteristice până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui. Numai așa se și explică șirul ideilor următoare: în prelegerea d-lui Maiorescu, care, aplicând principiul evoluțiunii, conchide la necesitatea unei astfel de perfecționări a ființelor organice încît durerea și întunecimea intelectuală, caracteristice până astăzi, să dispară. [ 23 noiembrie 1880] PRELEGERILE D-LUI T. MAIORESCU A DOUA PRELEGERE Introducție - Aristotel - Retorica - Emoția - Argumentul - Logica - Metoda Materia, obiectul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să nu alegem deputați decât să piară nația românească. Dacă n-am avea vecinice influențe străine precum le avem, dac - am fi în Spania, atuncea ne-am sparge capetele unul altuia până s-ar așeza lucrurile. Dar acest lux de evoluțiuni soțiale nu ni este permis nouă, a căror stat e vecinic o cestiune. De aceia ne trebuie trei lucruri: Stabilitatea, adică guvern monarhic, ereditar, mai mult ori mai puțin absolut; Muncă, adică escluderea proletarilor condeiului de la viața publică a statului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Recueil de Travaux publiés par les Membres des Conférences d'Histoire et de Philologie, 2e série, 44e fasc. Louvain, 1937, pp. 61-90. Lupaș, Ioan, La Transylvanie, coeur de la vie Roumain, M.O. Imprimeria Națională, București, 1942. Idem, Fazele istorice în evoluțiunea constituțională a Transilvaniei, Extras din AIINC, vol. X, Tipografia "Cartea românească din Cluj", Sibiu, 1945, pp. 1-18. Macaulay, T. B., Histoire d'Angleterre (depuis l'avènement de Jacques II), vol. I-II, Paris, 1854. Macdonald, S., Carol Quintul: suveran, dinast
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 535-542; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pp. 128-139. 704 D. Mioc, op. cit., p. 226; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 374. 705 I. Lupaș, Fazele istorice în evoluțiunea constituțională a Transilvaniei, Extras din AIINC, vol. X, Tipografia "Cartea românească din Cluj", Sibiu, 1945, pp. 1-18. Pentru perioada Principatului, a se vedea C. Feneșan, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Edit. Enciclopedică, București, 1997, passim. Gh. Bichicean, Cu privire la activitatea dietală
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
să-l ocupe, ideea națională se situa în centrul atenției. „Unitatea națională de astăzi este încoronarea unei opere de străduinți necurmate. Ea a venit ca o rezultantă a frămîntărilor de ieri, ca o consecință logică a unui proces normal de evoluțiune, un ultim acord într-o simfonie. [...] Neamul nostru și-a răscumpărat în cursul vremii existența pe prețul unor jertfe și încordări mari. După gloria proaspătă din tinerețe, încununată de razele legendei, vitregia sorții i-a fărîmițat, sub diverse stăpîniri străine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să-l ocupe, ideea națională se situa În centrul atenției. Unitatea națională de astăzi este Încoronarea unei opere de străduinți necurmate. Ea a venit ca o rezultantă a frămîntărilor de ieri, ca o consecință logică a unui proces normal de evoluțiune, un ultim acord Într-o simfonie. Neamul nostru și-a răscumpărat În cursul vremii existența pe prețul unor jertfe și Încordări mari. După gloria proaspătă din tinerețe, Încununată de razele legendei, vitregia sorții i-a fărîmițat, sub diverse stăpîniri străine
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
raporturile dintre membrii unei societăț i , așa cum trebuie să se petreacă pentru ca, conviețuirea cerută în numele intereselor fiecăruia să fie posibilă ”. Diplomatul român arăta că “Dreptul e supus legii evolutive. Dreptul e produsul evoluțiuniii de ieri și el servă de bază evoluțiunii de mâine”. Nicolae Titulescu a considerat norma de drept nu ca ceva imuabil , fix, ci ca “o regulă socială , produs al evolu țiunii și merită a trăi atâta vreme cât o cer nevoile sociale care au motivat cererea ei ”. Prin urmare, dreptul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
l-am însoțit de următoarea: Expunere de motive „Legile sunt expresiunea nevoilor și moralei vremurilor, sub care au fost create. Evoluția mereu crescândă în viața popoarelor impune noi adaptări, care trebuie fixate în texte de legi modificatoare și corespunzătoare acestei evoluțiuni, pentru a răspunde necesităților actuale. Pe acest principiu se bazează existența și rostul parlamentului. Pornind de la aceste considerente, socot drept o necesitate urgentă și imperioasă modificarea dispozițiilor din Codul Civil, care privesc incapacitatea juridică a femeii măritate. Modificarea este cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fideli - l-am copiat în legiuirile noastre, a îngropat prin prestigiul său de marmoră funerară, timp de un veac și un sfert, toate năzuințele femeii care cerea o mai justă și umană înțelegere de la lege. ș...ț Or, în lunga evoluțiune a emancipării femeii, legile n-au făcut decât să concretizeze din etapă în etapă, deșteptarea ideii timide la început și trăind numai în convingerea câtorva spirite luminate, că femeia este și trebuie să fie egală bărbatului înaintea legilor, și că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nu mă voi pronunța. Orice stare de lucruri în societățile omenești are părți bune și rele. E de văzut numai în care parte precumpănește binele și în care răul. În tot cazul, lumea nu stă pe loc; ea își face evoluțiunile ei în mod fatal și, dacă țara de astăzi nu se mai asamănă cu aceea de acum 35 sau 40 de ani, este că așa a trebuit să fie, oricât am suspina după timpurile trecute, a căror mare farmec este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trebuit tânărului Principe, ca să aplaneze atâtea asperități, să se strecoare prin atâtea primejdii într-o țară care nu-l cunoștea, pe care nu o cunoștea, situată la gurile Dunărei într-o pozițiune geografică din cele mai gingașe. Dar pentru ca să descriu evoluțiunea făcută de poporul nostru în cursul a 36 de ani de domnie ai Regelui Carol sub care s-a schimbat țara din temelie, mi-ar trebui volume și volume și un talent care îmi lipsește; de aceea, mă voi mărgini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
limbii noastre culte. Cine nu știe că în școli, în parlament, în biserici, în tribunale, în gazetele literare și politice, limba întrebuințată astăzi nu se mai asamănă cu aceea de acum 40 de ani. Influența acestei societăți a produs o evoluțiune sau, mai bine zicând, o revoluțiune în spirite, a modificat gustul publicului și l-a îndrumat spre izvoarele cele curate românești, îndepărtându-l de la obicinuința împrumuturilor și a imitațiunilor străine. Dar "Junimea" n-a lucrat numai pe tărâmul literar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Jean Richepin, Paul Bourget, Pierre Loti, Tolstoi, Dostoievski ș.a.) impresionează. D. este un aplicat traducător în românește al teatrului lui Fr. Coppée (Lăutarul din Cremona, Pater, 1895). SCRIERI: Poezii, pref. Al. Macedonski, Craiova, 1885; Freamăte, Craiova, 1887; Amurg, Craiova, 1888; Evoluțiunea în literatură, Craiova, 1889; Cartea unei inimi, Craiova, 1890; Săracii, Craiova, 1890; Profile literare, Craiova, 1891; Intim, Craiova, 1892; Senzitive, București, 1894; Iubita, Craiova, 1895; Priveliști din viață, Craiova, 1896; Cum iubim, Craiova, 1896; Aquarele, pref. A. Steuerman, Iași, 1896
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
neutralitatea nu mai este cu putință, România trebuie să ia o hotărâre și să aleagă. Soarta războiului înclină spre Înțelegere [Antanta n.n.], dar, oricum ar fi, România nu poate lupta alături de Puterile Centrale, căci ar însemna să mergem împotriva întregii evoluțiuni istorice a neamului nostru [...]. Aceste cuvinte au fost impresionante, fiindcă regele le-a rostit nu numai cu emoțiune, care ne-a zguduit până în adâncul inimilor noastre, dar și cu o elocință lapidară. Îmi va părea rău întodeauna că nu a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
întreg. Fără îndoială cred că vom ieși învingători, dar nu sunt sigur, se poate să fim și invinși. De aceea vreau să se știe bine de toți că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în această clipă a evoluțiunii ei istorice să facă acest gest. În viața națiunilor, sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sânt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1943. A fost președinte al Academiei (1935-1937). AAR - 1942/1943, 1944, 1946-1948; BSH - 1943/1944 și 1946-1947; volumul Istoria artei militare a românilor p`nă la mijlocul veacului al XVII-lea, București, 1947, 622 p. A.I.I.N. - Cluj-Napoca - Fazele istorice `n evoluțiunea constituțională a Transilvaniei; O lege votată `n Dieta transilvană din Cluj (1942/1943), Sf`rșitul suzeranității otomane și `nceputul regimului habsburgic `n Transilvania (1942/1943), Doi precursori ai lui Horia `n audiența la Curtea `mpărătească din Viena (1947), Ioan Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
căutând legile după câri se manifestă natura umana în societate. Rezultând din preexistința tuturor celorlalte științe, fiind un suprastrat al biologiei, după cum însăși biologia este un suprastrat al chimiei, sociologia s-a nascut după toate celelalte, corespunzând în seria de evoluțiune anume secolului nostru. Cu atat mai adevărat se poate zice această despre filologia comparativa, cea mai socială din complexul științelor sociologice, căci nemic mai social că limba, "creatorul și oglindă societății", fără care nu se pot asocia doi indivizi și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
decât de la orice altă știință sociologică. Urmărind semnificațiunea unui termin în timp și în spațiu, ni se desfășura denaintea ochilor, cu toată plasticitatea naturii, psicologia și logica umanității, filosofia cea adevărată [s.m. C.M.], cu totul diferită în legile sale de evoluțiune de ceea ce declama de pe catedră discipolii lui Hegel sau umbrele lui Schopenhauer, câri călătoresc uneori atât de departe de marginile cele normale ale spiritului uman, încât un simplu muritor nu mai știe cum să deosebească pe un filosof de un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Va avea totuși ca scuză că, citind această carte, i-a venit ideea de a le scrie. Drept vorbind, ideea aceasta dăinuia de mai mult, dar după cum se întâmplă adeseori în viața noastră, ea a venit ca rezultat al unei evoluțiuni latente, întocmai cum în viața popoarelor evoluțiile gradate iau adesea formele violente ale unei revoluțiuni. Pe scurt, ideea lui Galsworthy, în cartea sa, e că în general oamenii de azi n-au ideal. Luptă și muncesc numai pentru producție, avere
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
dicționarul său politic începe a muri, terminologia sa moare precum a murit aceea a alchimiei și a astrologiei. Gândirea publică devine în România mai pozitivă și mai concretă; oamenii nu se mai mulțumesc cu cuvântul, ci urmăresc înțelesul lui, ba evoluțiunea chiar a acestui înțeles. Această schimbare a spiritului public a observat-o d. C. A. Rosetti. Ca acei dascăli bătrâni cari repetă în fiece an aceleași glume, însă pururea altor urechi, mai tinere, astfel ilustrul părinte al demagogiei române caută
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a clăcii în România și pripa reformelor răsărite din aceste erori ne face să ne întoarcem încă o dată la istoria adevărată a relațiunilor vechi dintre proprietatea mare de pământ și muncă, căci ni se pare că o descriere clară a evoluțiunii unor raporturi atât de necesare e adesea esențială pentru cunoașterea cestiunii. Se va zice că reformatorii și agitatorii, că d. C. A. Rosetti îndeosebi, au voit binele, și dacă rele sunt, nu sunt a se atribui intențiilor lui, ci împrejurărilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]