14,902 matches
-
august, programul cunoscutului Festival de operă de la Edinburgh a programat opera enesciană �Oedipe" realizată în variantă de concert, lucrare fundamnetală în literatura genului în secolul XX. Scotish B.B.C. Orchestra, de asemenea - printre alții - bas-baritonul Ionel Pantea, tenorul Marius Brenciu, au evoluat sub conducerea dirijorului Cristian Mandeal, proeminentă personalitate a vieții noastre muzicale, muzician căruia îi datorăm prezentarea aceleiași capodopere enesciene în cadrul ultimei ediții a Festivalului Internațional �George Enescu", la București, în anul 2001. Merită a fi reținut faptul că în nici una
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
sînt evidente și ele exclud din demonstrație o serie de popoare aparținînd , de facto, acestui spațiu de civilizație europeană. Pentru că, explică Milan Kundera, � (ce se întinde de la Atlantic pînă la Urali) a fost întotdeauna împărțită în două jumătăți care au evoluat separat: una legată de Roma și de biserica catolică, iar cealaltă dependentă de Bizanț și de biserica ortodoxă. După 1945, granița dintre cele două Europe s-a deplasat cu cîteva sute de kilometri spre vest și cîteva națiuni care se
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
care nu are nimic demodat, care intimidează și emoționează. Ca liceean, autorul e un perfect tînăr libertin în marginile iertate. Adică are legături pasagere, cu o misterioasă I. căreia îi scrie înfocat și cu care petrece cîteva nopți grăbite. Relația evoluează ca într-un roman interbelic: tînăra se căsătorește și se reîntîlnesc peste cîțiva ani cînd bărbatul o va găsi "oribil schimbată". Dragostea matură, dintre el și Adela (cea care citește la un moment dat romanul lui Ibrăileanu!), curge firesc, discret
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a simbolurilor consacrate. Pentru că oricît ar fi evoluat umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct de vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate. Așa cum remarcă însă și Wehr - ține de legile interioare ale unei mari gândiri să rămână foarte adesea complet surdă la adevărurile unui alt mare gânditor - care este poate de aceeași magnitudine (nu de puține ori
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
în plan psihologic; doar finalul spectacolului - moartea eroinei, simpla cădere a acesteia - aduce o slăbire a tensiunii fluxului dramatic. Dar virtuozitatea evoluției teatral-coregrafice este susținută în primul rând de polifonia planurilor psihologice; ipostaze distincte ale vedetei, imagini distincte ale acesteia evoluează în structuri cvasiparalele a căror evoluție este condiționată în plan ideatic, justificată în cel dramatic și împlinită prin construcția însăși a aspectelor scenice. Wyss dispune de o imaginație spectaculoasă, de o forță a expresiei ce determină concretizarea acesteia în chiar
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
formă de conturnare a cenzurii și de acces la adevărurile unei lumi bazate pe minciună. Și ce vrea să spună că un cititor contemporan privește ironic la "găselnițele" de acest fel? Să conteze cumva tinerii critici pe ideea că literatura evoluează? Asta îmi amintește de Natalie Sarraute care deplîngea ignorarea de către Dostoievski a tehnicilor de analiză psihologică din "Le nouveau roman". Și, dacă tot cred tinerii critici că parabolele romanești ale anilor '60-'80 sînt depășite, desuete, puerile, măcar să ne informeze
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
nouveau roman". Și, dacă tot cred tinerii critici că parabolele romanești ale anilor '60-'80 sînt depășite, desuete, puerile, măcar să ne informeze despre gusturile lor, cu exemple concrete de capodopere postdecembriste, care nu-l mai fac să zîmbească pe cititorul evoluat de astăzi. Nimeni nu-i obligă să parieze pe N. Breban. Dar pe cineva trebuie să parieze dacă vor să fie luați în serios. În critica literară curajul nu înseamnă să spui nu, ci să spui da. Aici e toată
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
asta pe drept cuvânt) - cel puțin din partea reprezentanților canonului political correctness - o lapidare în toată regula: Chinezi. Eschimoși. Țigani. Ramuri ale unei vechi subrase. Ramuri care au încetat să mai fie locuite de curentul principal de viață și nu mai evoluează (pag. 46). Și dacă tot s-a ajuns la un tip de esențialism rasist de cea mai joasă speță, o referire la chestiunea evreiască nu putea lipsi: Dacă n-ar conspira, evreii și-ar rata misiunea spirituală (pag. 37). Imaginația
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
care acum nu pot stîrni unui cititor contemporan decît un zîmbet ironic de compătimire. Lumea romanescă a lui Breban rămîne rudimentară, schematică. Personajele, "animalele bolnave", sînt "caractere", nu felii de viață. Situate într-un soi de istorie "ieroglifică", ele nu evoluează, ci se ciocnesc haotic, principalul scop fiind extragerea unei "morale", o morală cu cîteva reguli bine stabilite, deși funcționează aparent după reguli paradoxale. Nu e de mirare pentru că Nicolae Breban e acela care ține prima pagină a revistei "Contemporanul" încremenită
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
Cristina Poenaru Cum ar fi evoluat Mihail Sebastian dacă ar fi supraviețuit anului 1945? Unii comentatori ai "Jurnalului", apărut acum cîțiva ani la Editura Humanitas, își închipuie că s-ar fi numărat printre intelectualii propulsați de mișcarea comunistă. Altora li se pare mai probabil să fi
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
zece ani și joci șah în închisoare! Cum s-a ajuns aici? Trecerea de la totalitarism la un regim democratic s-a făcut prea brusc. Sub dictatură nu erau atâtea crime, oamenii stăteau liniștiți de frică. Individul care nu e prea evoluat înțelege prin democrație că poate să facă tot ce vrea. Acela care fură judecă precum un om primitiv și zice: Dacă mă prind, doi ani am casă, am masă și pot să joc și șah!" Aveam 9.000 de lei
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
îi este îngăduit pe albul foii de hârtie. Totul, sau prea mult. Ținând seama de tonul nu se poate mai moderat al dlui Cristoiu la emisiunea în cauză, replica dnei Adameșteanu pare să fi obținut întregul rezultat scontat. Oricum vor evolua lucrurile, în clipa de față d-na Gabriela Adameșteanu este o victimă; dl Cristoiu este o victimă. . Ca persoană cu multă și variată experiență de viață, pelerin prin trei orânduiri sociale, trecut prin bombardamente, cutremure devastatoare, descinderi ale Securității, anchete
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
Paris, veșnic țintuit într-un scaun cu rotile. Și, în sfîrșit, avem povestea unui pictor român din America, de fapt un șarlatan care a pus mîna pe o miniatură de mare valoare furată din Paris. Toate scenariile de mai sus evoluează paralel un timp, iar apoi personajele încep să se intersecteze. Tînărul venit din America dăduse întîmplător peste pictorul Vasile pe care Gigi Kent vroia să-l "scape" de miniatură etc. Ultimul care pătrunde în poveste este naratorul - într-o călătorie
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
că pentru a ajunge la Simfonia a V-a, de pildă, Șostakovici sau Prokofiev au trebuit să rateze în câteva rânduri, lucru de care nici măcar un Beethoven nu a fost scutit. Acest aspect ar trebui să încurajeze studentul la a evolua permanent și îi oferă de asemenea o consolare a insucceselor sale prin exemple celebre, lucru care nu-l descurajează, ci îl ambiționează. Pe de altă parte, studiul unor opusuri mai puțin reușite ale marilor compozitori oferă posibilitatea de a percepe
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
activitate constantă destul de frenetică. Același lucru se repetă de multe ori, pentru că oamenii nu învață prea mult din experiențele lor. Nu vor să se gîndească la trecut, așa că trăiesc într-un fel de prezent continuu, dar nu un prezent ce evoluează treptat, după cum am spus, ci în salturi. Noi sîntem mult mai orientați către viitor decît nemții, italienii sau românii. Aici, oamenii proiectează întotdeauna ce vor face anul următor, sînt obsedați de nou. Chiar dacă America nu mai este o țară nouă
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
ale marilor ziare germane cu cîteva zile înainte de data oficială - 5 februarie - a punerii în vînzare în librării. Demn de atenție mai este un detaliu: în ajunul acestui eveniment editorial, Marcel Reich Ranicki își inaugura noua sa apariție la televiziune - evoluînd de astă dată "Solo" (cum se intitulează emisiunea sa bilunară). De astă dată el a întîmpinat cu superlative proaspăta scriere a fostului său prieten. Cu un singur lucru pare însă temutul și admiratul critic a nu fi de acord: cu
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
Aceștia sunt din Europa. Mai de dincolo, ar fi pictura maya. A fi scamator, ce înceamnă de fapt? A fi scamator înseamnă a avea o părere foarte exactă despre faptul că volumul omenesc nu s-a modificat și nu a evoluat de paisprezece quatralioane de ani și că omul are aceleași locuri comune: e vorba despre privire, despre psihic etc., adică despre locurile comune ale impulsului vizual și despre citirea lui comună. După cum scamatorul explorează locurile comune ale privirii în cadrul spectacolului
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
onorabilă peste acest hiatus către poezia onest-militantă din trecut. Scriitura uscată, echivoc surîzătoare, persiflatoare în cheia absurdului, în bună măsură atașată discursului suprarealist, dovedește, la rîndul ei, că nici o temă și nici o modalitate poetică nu dispar, ci doar se transformă, evoluează odată cu evoluția contextului istoric. Aliajul dintre conștiința civilă și absurd ni se pare unul menit a o revigora pe cea dintîi și a-i acorda celui de-al doilea un alibi umanist. Augustin Pop, Telejurnalul de la Cluj, Ed. Paralela 45
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
de cauză. Tocmai această postură de poeta doctus (numai condeiele insuficient receptive, sumar instruite, retardate mai sînt dispuse a vedea într-însa o alternativă păguboasă la "inspirația" ce ar trebui să cînte aidoma unei ciocîrlii ivite prin generație spontanee și evoluînd pe un cer ignar) ne apare ca un mobil convingător al substanțializării sale. Drept care ni se înfățișează oțioasă chestiunea pusă de unii comentatori ai poetului, în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie și ca
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
-i identitate. Actul intelectual nu e unul de eliminare, ci de cuprindere tolerantă a tot ceea ce constituie ființa eterogenă. O acută "conștiință de sine" se silește a îmbrățișa integralitatea stărilor existențiale (e un excelent antidot împotriva uscăciunii, a conspectului noțional), evoluînd pe o scală generoasă a tonalităților, de la tandrețe (o tandrețe îndeobște aspră, din teama de-a nu cădea în sentimentalism) la ironie și sarcasm: "Vine-o vreme cînd îmi dosesc limba în gură,/ cînd o pun la rece, la uscat
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
în cinemascop. Pe cât de original, pe atât de inegal - dintr-un punct de vedere ce privește conexiunile situațiilor dramatice și chiar din punct de vedere cinematografic, filmul lui Benoit Jacquot se sprijină pe marea performanță a celor trei protagoniști ce evoluează în rolurile principale, anume soprana Angela Gheorghiu, tenorul Roberto Alagna, basul Ruggero Raimondi. La o vârstă relativ avansată Raimondi etalează și astăzi o exemplară experiență ce reunește practica scenică și cântul inteligent cultivat, iar aceasta în roluri de compoziție ce
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
Lovinescu și Virgil Ierunca nu vor ști niciodată ce rol au jucat în mitologia anilor ^80 și în destinele noastre. Al meu, în orice caz. În schimb, bănuiesc că au și ei propriile lor decepții. - Ce credeți despre modul cum evoluează în prezent literatura română? Ce autori - dintre cei apăruți după 1989 - au viitor? - Mă gândesc că, poate, există “o tranziție” și în literatură. Din câte îmi dau seama, încă nu ne-am obișnuit cu șocul trecerii de la iluzia că eram
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
așa cum mărturisește Theodor Cazaban în cartea sa Captiv în lumea liberă, Editura Echinox, 2002). Or, textele lui Cioran și Eliade sînt anterioare acestei perioade. Ei nu aveau să știe în momentul în care și-au scris textele cum avea să evolueze Mișcarea Legionară. în plus, Cioran nu a fost niciodată un adept fanatic al legionarilor. Același Theodor Cazaban amintește mai multe situații în care filozoful i-a înjurat cu poftă pe adepții Mișcării Legionare. Este de notorietate și faptul că, alături de
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
lui Dan Erceanu a devenit posibilă tocmai pentru că foarte mulți dintre intelectualii angajați de la începutul anilor '90 au renunțat la "polemismul excesiv", preferând să-și admire, cu oftaturi diftongate, buricul. Degeaba ai talent, dacă n-ai pic de conștiință. Degeaba evoluezi la paralele inegale, dacă totul ți-e "paralel", înafara romanelor tale scrise, de-al dracului, pentru cititori aleși pe sprânceană, adică "snobi". Și, în general, m-am săturat de lecții ce seamănă mult prea bine cu tactica "apoliticilor" care și-
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]