1,036 matches
-
în stare pentru a se adapta la presiunile istoriei...(...) Politica doamnelor Singura ipostază în care Sebastian nu are de pierdut din pricina originii sale este aceea de bărbat. În Jurnal apar mai mult de zece nume ale unor doamne românce sau evreice care au avut sau doar și-au dorit o relație apropiată cu Mihail Sebastian. „Problema evreiască” nu era cu adevărat o problemă pentru aceste femei. Este memorabil cazul lui Zoe Ricci, despre care Sebastian povestește pe un ton ironic (marți
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
près d’une affreuse juive), putem găsi în formă embrionară personajul dezvoltat cu aproximativ șaptezeci de ani mai târziu de Mateiu I. Caragiale. De fapt în acest sonet apare singura dată în întreaga operă poetică a lui Baudelaire figura unei evreice. Criptica similitudine dintre "l’affreuse juive" și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein a moștenit
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
figura Iuditei, în contrast cu cea a Evei, are în cazul acesta rădăcini nu în Sfintele Scripturi, ci exclusiv în acel tărâm decadent al putreziciunii din care a încolțit floarea veștejită și sclipitoare a lui Mateiu Caragiale. Rașelica nu are nimic din evreica văduvă care îl seduce și apoi îl ucide pe Olofern pentru a-și elibera orașul, în ea vedem mai curând dușmanca din celebrele picturi ale lui Gustav Klimt, "Iudita I", și "Iudita II ( Salomé)". În mod special în "Iudita II
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
că Aripa secretă ar fi fost un compromis, dar ea nu s-a trădat în acest volum nici pe sine, și nu a trădat-o nici pe Anna Frank, ea s-a identificat aici pînă la confuzie cu mica martiră evreică. vorbesc despre Madi și nu pot scăpa de imaginea lui Virgil. amîndoi mi-au fost la fel de buni prieteni. pe amîndoi i-am iubit la fel de mult. parcă un blestem i-a unit în înaltul poeziei lor, în naivitate, în exaltare, în
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
cînd plîngea pentru că viața și lumea erau de nesuportat. Iar cîteodată nu plîngea nici specific, nici generic, ci mult mai puternic, ca un animal. Și acelea nu erau lacrimile ei, erau lacrimile nedreptății de a fi femeie, de a fi evreică, de a fi pedepsită pentru ceva ce nu avea nici un nume. Și eu plîngeam uneori așa cu ea și acele lacrimi doar treceau prin noi în drumul lor spre altceva; făceau parte dintr-un rîu de lacrimi care ne traversa
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
să fie - din motive lesne de înțeles - mentalitatea etnic-naționalistă în rîndul unei bune părți a populației. Niciodată de cînd am pășit în viața adultă nu mi s-a repetat atît de des ca în anii aceștia în Israel că sînt evreică. În România comunistă aveam prieteni evrei și neevrei, unii dintre ei erau căsătoriți cu evreice, dar în cercul în care mă învîrteam, în ziarele și revistele pe care le citeam, problema nu era menționată ca atare, tracomania aberantă cu care
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
populației. Niciodată de cînd am pășit în viața adultă nu mi s-a repetat atît de des ca în anii aceștia în Israel că sînt evreică. În România comunistă aveam prieteni evrei și neevrei, unii dintre ei erau căsătoriți cu evreice, dar în cercul în care mă învîrteam, în ziarele și revistele pe care le citeam, problema nu era menționată ca atare, tracomania aberantă cu care eram îndopați zi de zi ne făcea, dimpotrivă, alergici la orice exagerare a conotațiilor etnice
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
vă spun ?! Eu scriu cu note fiindcă nu știu să scriu cu vorbe. Dacă aș fi în stare să compun un text ca ăsta, nu mi-ar mai trebui altceva. Atunci Nina a izbucnit. Ești antisemit. Dacă nu aș fi evreică, nu te-ar enerva faptul că stau în casa lui Enescu și nu mi-ai sugera să mă las de muzică. Discuția care alunecase în mod nejustificat pe această pantă a durat pînă la masa de seara, unde ne-am
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
vreme, combustibilul consumat între timp a făcut ca focul care mocnea încă să se aprindă din nou și mai tare. Sînt convinsă că ești antisemit, îi repeta Nina lui Moldovan. Dar află că dacă mă privești doar ca pe o evreică ești în eroare. Pentru că eu sînt căsătorită cu Ali - care e creștin - și datorită lui sînt mult mai aproape de ortodoxie decît de iudaism. Apoi ni s-a adresat și celorlalți: dacă vreți să știți, nu am citit în viața mea
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
ea: Nina, dacă mai spui una ca asta, cu mîinile mele te strîng de gît. Nu, am zis eu rîzînd, fiindcă nu se va ști că pleda în favoarea lui Hitler și se va spune că trei antisemiți au omorît o evreică... O clipă, am crezut că va sări ca arsă, dar brusc s-a calmat și ne-a explicat că a vrut să ne încerce. Această replică ne-a revoltat atît de tare încît am socotit că orice am mai spune
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
din femeile cu care am avut deaface mi-au dorit doar binele și s-au comportat pe măsură, adeseori împotriva intereselor lor. De la fiecare am avut înțelegere și ajutor chiar când nu le merităm. Prima mea dragoste a fost o evreica din Arad, Bebi: era deștepta, nostima și plină de humor. Cand dorea să se despartă de rest, se trăgea de ureche, strigă «afară cu jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pentru a-mi obține rezidență și dreptul de a-mi aduce logodnică. După o strădanie îndelungată, am reușit să o aduc pe Jenny plătind din greu avocatului Jacober, omul de încredere al Guvernului Român din Londra. Deoarece Jenny nu era evreica, a trebuit să obțin o derogare din partea lui Henry Jackson, senator democrat al statului Washington devenit celebru prin Amendamentul Jackson-Vanik care ajută evreii să plece din blocul sovietic. Căsătoriți la Las Vegas cu ocazia unui congres, Jenny și cu mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
numărat fiica adolescență a cantorului. Relația muzicală, pe parcursul câtorva ani, s-a transformat la un moment dat într-o dragoste pasionala, lecțiile de pian s-au fructificat până într-atât încât, progresul devenise foarte vizibil : pântecele fetei spunea totul! Față evreica și profesorul de pian! - iată un titlu de senzație pentru mijlocul secolului 19. Nu știm exact cum a reacționat comunitatea evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
da, le-a aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind evreica, cei doi tineri Smetana sunt evrei. Ei și toate generațiile viitoare... Domnule, îl întreb pe agricultorul Itzhac Smetana, ai fost la Goteborg ? Da, zice el modest. Am fost la Goteborg și la Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din femeile cu care am avut deaface mi-au dorit doar binele și s-au comportat pe măsură, adeseori împotriva intereselor lor. De la fiecare am avut înțelegere și ajutor chiar când nu le merităm. Prima mea dragoste a fost o evreica din Arad, Bebi: era deștepta, nostima și plină de humor. Cand dorea să se despartă de rest, se trăgea de ureche, strigă «afară cu jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pentru a-mi obține rezidență și dreptul de a-mi aduce logodnică. După o strădanie îndelungată, am reușit să o aduc pe Jenny plătind din greu avocatului Jacober, omul de încredere al Guvernului Român din Londra. Deoarece Jenny nu era evreica, a trebuit să obțin o derogare din partea lui Henry Jackson, senator democrat al statului Washington devenit celebru prin Amendamentul Jackson-Vanik care ajută evreii să plece din blocul sovietic. Căsătoriți la Las Vegas cu ocazia unui congres, Jenny și cu mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
numărat fiica adolescență a cantorului. Relația muzicală, pe parcursul câtorva ani, s-a transformat la un moment dat într-o dragoste pasionala, lecțiile de pian s-au fructificat până într-atât încât, progresul devenise foarte vizibil : pântecele fetei spunea totul! Față evreica și profesorul de pian! - iată un titlu de senzație pentru mijlocul secolului 19. Nu știm exact cum a reacționat comunitatea evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
da, le-a aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind evreica, cei doi tineri Smetana sunt evrei. Ei și toate generațiile viitoare... Domnule, îl întreb pe agricultorul Itzhac Smetana, ai fost la Goteborg ? Da, zice el modest. Am fost la Goteborg și la Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ca totul să se subînțeleagă. Finețea stă în sugestie. Din această petulanță bine temperată, ținută în frîu, rezultă o capodoperă adevărată, istoria lui Moș Nichifor Coțcariul, harabagiu prin profesie și viclean prin natură. Personajul trebuie so conducă pe o tînără evreică proaspăt căsătorită de la socri la soțul ei, care o așteaptă cu dragoste și nerăbdare. Drumul trecînd printr- o pădure, Moș Nichifor se potrivește să facă noaptea escală între copaci. Și atunci se petrec lucruri nepovestite... Tușele sînt ingenioase, împletite pe
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
care interpretează rolul Mariei, a citit de 200 de ori scenariul filmului. În timpul turnajelor ea a fost însărcinată, motiv pentru care a declarat că: „Înțelegând acest personaj, am înțeles cum poate fi transmisă durerea și suferința pentru fiul rănit“. Actrița, evreică, ai cărei părinți au fost victime ale Holocaustului, avea să-i ia apărarea lui Mel Gibson atunci când împotriva sa au fost formulate acuze legate de peliculă, considerată antisemită. Pe lângă Monica Bellucci, care o interpretează pe Maria Magdalena, o altă italiancă
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
În 1940, s-a refugiat în S.U.A. Cele mai importante romane au văzut lumina tiparului după cel de-al doilea război mondial: „Vulpile în vie“ (1948), „Goya“ (1952), „Înțelepciune de nebun sau moartea și transfigurarea lui Jean Jacques Rousseau“ (1953), „Evreica din Toledo“ (1957). A murit în 1958 la Los Angeles. VINERI, 9 IULIE OTTORINO RESPIGHI În urmă cu 125 de ani s-a născut compozitorul și pedagogul Ottorino Respighi. A debutat în public la 10 ani ca violonist. A introdus
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
până la virgulă: „Despre mine? E ciudat să spun o poveste care este atât de incredibilă, chiar pentru mine, și să îi dau titlul povestea vieții mele. Am crescut într-o familie de evrei neortodocși, de altfel am aflat că sunt evreică cu doar câteva luni înainte de a emigra în Israel. Pomul de Crăciun se împodobea în fiecare decembrie, ca eu să nu simt că sunt altfel decât alți copii; dar eu mă simțeam diferită de când am început să am conștiința sinelui
Agenda2004-29-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282649_a_283978]
-
au desfășurat festivitățile legate de punerea pietrei fundamentale a cinematografului din centrul Timișoarei. La eveniment au fost prezenți dl. Domășneanu Gheorghe, primarul orașului și mai mulți consilieri“. (Temesvári Hírlap din 5 decembrie 1929). „Leagăn de copii pentru nevoiași. Asociația femeilor evreice din cartierul Fabric a înființat un leagăn de copii pentru cei nevoiași, care și-a deschis porțile la începutul lunii. Pot primi 20-25 de copii cuprinși între vârsta de 6-10 ani“. (Temesvári Hírlap din 7 decembrie 1929). 50 ani „Festivalul
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
de-al doilea ciclu de convorbiri (1977) cu Claude Bonnefoy (apărut recent, în buna traducere a d-nei Simona Cioculescu, la Editură Humanitas) Eugen Ionesco, întrebat, începe prin a evocă mediul bucureștean. Se născuse în România, dintr-o căsătorie mixtă (o evreica și un ofițer român), apoi plecase în Franța, unde a stat pînă la 13 ani, absolvind, acolo, școala primară (bunicii materni locuiau în Franța). S-a înapoiat, la această vîrstă fragedă, în România, unde a invatat românește și a absolvit
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
inadeziune și suspiciune la adresa culturii socialiste, a culturii naționale." Și încă ceva: în același document incriminator, în caracterizările făcute aproape tuturor redactorilor și colaboratorilor, mereu se menționează, ca argument agravant: "filosemit", "conectat la cercurile de influență semite", "căsătorit cu o evreică", "generatorul politicii filosemite" sau: "Paginile externe - selecție și prezentare dominate de snobism și filosemitism". Dar astea au fost ieri, poate cineva replica, pe când azi... Azi, adică în acești ultimi zece ani, România literară nu a făcut altceva decât să continue
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]