1,030 matches
-
de a fi citit și recitit, iar critica nouă îi recunoaște multele merite, atât ca militant novator în aria poeticii avangardiste, cât și ca poet autentic, reprezentativ pentru o anumită stare de spirit disponibilă și generoasă în fața exigențelor “ritmului vremii”, exaltată până la frenezie, dar și tensionată, profund neliniștită, marcată de dramele și tragediile unui secol plin de contraste. În context românesc, opera sa are meritele și scăderile care au fost, în bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cei care până-n ziua de azi și-au trecut pe emblemă nemuritoarele slove " Nu ne vindem țara?" Răspunsurile la astfel de întrebări nici nu prea au importanță. Sau, dacă au vreuna, ea vorbește despre ciudata noastră relație cu istoria: o exaltăm demagogic când avem nevoie de voturi, și-o siluim cu sălbăticie în restul timpului. N-a existat și nu există politician român care să nu se fi pitit îndărătul vreunei figuri istorice, pentru ca de-acolo să ne arunce ocheade amoroase
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Gheorghe Grigurcu Într-una din ultimele sale referințe la poeții tineri, G. Călinescu îl aprecia pe Ion Murgeanu pentru inspirația sa "năvalnică și uneori solemn exaltată". Marele critic a avut o intuiție corectă, deoarece poetul a mers pe drumul astfel caracterizat, nu fără a-și decanta cîteva note particulare din fondul general al înzestrării sale, în măsură a-i adînci profilul. Vitalitatea gîlgîie zgomotos, pînă tîrziu
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
conduce pe critic (malgré lui) la ceea ce el însuși numea "lectura piezișă". Nu e vorba numai de judecățile valorice, de comentarea malițioasă a "miturilor" lui A. E. Baconsky sau Al. Ivasiuc, ci și de cele hermeneutice: în contrast cu majoritatea comentatorilor, care exaltă gravitatea și tragismul schițelor lui N. Velea, Cornel Regman îl consideră "un bufon superior, mimând seriozitatea, și singurul azi dintre martorii evenimentelor satului care întoarce patetismul (...) dacă nu chiar în panglicărie, în tot cazul într-un prilej de experimentare șugubeață
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
asociativă, rezultată din armonia plămînilor și a bronhiilor la nivelul cărora s-a situat aura muzicii culte, dar și din simultaneitatea diversității ca principiu metabolic înlănțuitor. Respirația artei sonore savante romantice, de pildă,este o îmbinare de idei și combinații exaltate de sentimente, ca niște unelte periculoase și îndrăznețe, greu de pus în ordine și de strunit. Dacă în Clasicism spiritul era o coardă ce nu vibra decît la unison și în poziție de echilibru, în Romantism el era ca o
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
eu nu prea am parte. Cu venerație, Șerban Tomșa Credeți, cumva, că mi-a venit să roșesc?... Nicidecum. Depinde cum ești enorm... Artifex este artifex. Și-apoi, nu numai umorul te împiedică să te rușinezi în asemenea cazuri cu schepsis exaltate... Probabil că, într-o zi, îl voi cunoaște în fine, personal, pe prozatorul Tomșa din Gratia (nu grația!) teleormăneană, și căruia, în aceeași revistă generoasă, i-am prezis, mai de mult, un drum izbândit.
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
Pan M. Vizirescu, controversatul Mihai Beniuc. Iar postpostdecembriștilor, edițiile și studiile lui Ion Nistor, nu numai din această carte despre Damian Stănoiu („călugăr prin haină și har, dar laic prin temperament și viziune”) sunt o nesperată mană cerească. Ei care exaltă libidoul, În cele mai fermecătoare excrescențe, producătoare de vise erotice, mai abitir ca drogurile sau ca femeile de odinioară care beau absint. (Citească-se unele proze ale lui Mircea Cărtărăscu, unele poeme ale lui Mihai Gălățanu sau Nicolae Tzone ori
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează ochii săi spirituali. Logosul, precum vinul o exaltă și devine prada acelei sobria ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel de extaz exterior respins de Origene. ... Interiorizat, el se află în profunzimile ființei, rezultat al
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
artă a nihilismului, a sterilității. Artistul modern scrie puțin, experimentează limitele limbajului și sfârșește în tăcere. Observați fetișizarea în modernitate a operelor ratate, neterminate, imperfecte. Kafka, de pildă, nu a terminat nici unul dintre marile lui romane. Valorizând pozitiv eșecul și exaltând autonomia literaturii, modernitatea a dus la separarea literaturii de consum de cea așa-zisă cu valoare estetică. Marii romancieri au scris o literatură de consum: Dickens, Tolstoi, Balzac scriau pentru publicul larg. Sunt celebre anecdotele care relatează modul în care
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
îndepărtate, menținerea lui în viață sau grăbirea obținerii statutului de văduvă sunt etape programate meticulos și fără sentimente. Iată deci, în rezumat, trei teme conjugale și tot atâtea ipostaze umane care gravitează, scăldate în referințe muzicale, în jurul faimosului concert. Prima, exaltând puterea transfiguratoare a artei, pune în surdină instanțele vieții "trăite" și abordează în termeni estetici până și iubirea. Cea de-a doua apare ca o răzvrătire a pornirilor joase, care otrăvește atmosfera, tergiversează și umbrește strălucirea mult așteptatului spectacol. A
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
critica. Nu poți numai să te vaieți și să critici în sinea ta, așa cum am fost obișnuiți, de nevoie, în țară. Menținerea echilibrului psihic obligă la acte pozitive ca recunoașterea și lauda. De cîte ori văd o emisiune menită să exalte o regiune, mă simt profund diferită, tocmai fiindcă nu există în mine o asemenea regiune. Poate c-am avut în copilărie sentimentul că sunt ieșeancă, dar o primă strămutare la București a făcut să se piardă, în cele din urmă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
și 1848-1948 1. Prima era un sonet, scris pentru un concurs lansat de ziarul Flacăra și eșuat din lipsă de participanți; ideea de a celebra reconstrucția prin sonete trebuie să fi țîșnit din mintea unui progresist conservator. Versurile lui Cazimir exaltă "armatele proletare" pornite să lecuiască rănile lăsate de război: Prin truda lor, din zori și pînă-n seară, în sunet de metalică fanfară, Zidiri semețe suie către cer Și pe ruine-o lume nouă, dreaptă, Ce-ntreaga omenire o așteaptă, Se
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
exprimare" și i "se anulează" încrederea în anumite valori. Este de-a dreptul consternat în fața numeroaselor interdicții ale "forurilor" ideologice: se respinge tot ce "nu e în perspectiva marxistă": "tragedia pe motiv că e deprimant", "capodopera în care nu se exaltă spiritul colectivist". Când lumea se desparte "în două fronturi, cel sovietic și cel anglo-american" și se instalează "cortina de fier", Comarnescu se întreabă dacă să mai rămână în țară, întrucât România "e în frontul comunist sovietic". Nu are un spirit
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
în lăcașuri ale cultului mozaic. Dar elevii învățau după aceleași manuale ca și cei de la școlile de stat. Puteau așadar să-i numească "strămoșii noștri" pe daci și pe romani, fără a risca vexațiile suferite de Josef Hechter, sau să exalte în compunerile lor "războiul sfînt pentru cruce și dreptate", cum va numi Ion Antonescu campania din Răsărit. Deja prin octombrie 1940 nemții își făcuseră apariția ca instructori. "întorcîndu-mă într-o zi de la școală - își amintește Ștefan Cazimir -, am văzut în
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
rasei. Nu vreau să atrag atenția asupra defectelor și păcatelor ce apropie pe femeia modernă de bărbat, ci mă voi opri numai asupra unor însușiri cu care sentimentul public tinde să o glorifice ca virtutea feminității moderne! - Oare nu se exaltă azi în femeie eroismul ca: lipsă de sfială, curaj trupesc, îndrăzneală? Atât prin educațiunea foarte sportivă cât prin cinstirea tot mai entuziastă a eroinelor aviatoare și exploratoare - nu se pregătește o generație de curajoase întreprinzătoare, de cuceritoare? Firește când asemenea
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
stîng ale păpușii cu tărîțe. Mai mult, sînt sforile destinului care fac din om jucăria sorții, marionetă care joacă așa cum îi comandă păpușarul invizibil, ca și cum n-ar avea decît tărîțe în cap. Un om derizoriu, trist, extrem de departe de cel exaltat de clasici ( frumos și sănătos) sau de romantici ( damnat întrucît genial), un om cu gura strîmbă și pupila bleagă, un om bătrîn, căci, imaginea păpușii înainte de sfărîmare este o caricatură a bătrîneții. Păpușa din elegie este una bătrînă. Iar cînd
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
colaborare cu El. Reghistan, compusese textul din 1944: "Republice libere-n strînsă uniune/ Măreața Rusie pe veci a-nchegat./ Trăiască, zidită din vreri de popoare,/ Uniunea Sovietică, marele stat!" (Traducerea românească, îndeajuns de fidelă, mă scutește să citez originalul.) Versiunea recentă exaltă zborul vulturului bicefal și fîlfîirea steagului alb-albastru-roșu. Celebrarea unor simboluiri ale Rusiei imperiale pe o melodie a erei sovietice - iată o sinteză stranie, dar elocventă, pe marginea căreia s-ar putea glosa îndelung. Osemintele lui Nicolae al II-lea, asasinat
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
și mai încinsă. Mai toți cei pe care i-am ascultat au vorbit pe un ton ofensiv, formulînd revendicări mai ales personale. Nicolae Manolescu a fost, cred, singurul care a ridicat o problemă de ordin general: aceea a demnității breslei, exaltînd în termeni sobri profesiunea de scriitor (cînd aceasta e asumată serios), profesiune dificilă între toate și cu nimic mai prejos decît altele, ci dimpotrivă. Sînziana Pop a criticat vehement actuala conducere a Asociației, pentru că nu face nimic, mai ales pentru
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
că, dacă lucrurile nu se vor îndrepta, ea va face un gest disperat. Sen îmi spune că Angela Marinescu a fost internată la Spitalul Central ca depresivă. O notă de prostie a adus în discuție poetul idiș Ebion, care a exaltat, într-un limbaj de acum două-trei decenii, regimul, citînd dintr-un discurs al șefului. Un intelectual fin, Barbu Brezeanu, a cerut asociației să redeschidă cinemateca la Sala Dalles... Un profesor, autor al unor versuri latinești, a amuzat publicul atacîndu-l vehement
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
cu fiii ori fiicele sale. Sânge și trandafiri este o carte care s-ar cuveni să facă parte din bibliografia obligatorie a românilor, tocmai pentru că nu este rigidă, ci suplă și foarte inteligentă. Este o carte care nu venerează ori exaltă figura lui Ștefan cel Mare, ci o umanizează complice și tandru, dantelărind-o și oferind nuanțe speciale, care sintetizează mozaical figura voievodului. Este un pro domo pitoresc și deloc tendențios.
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
succesului său. Totul se explică într-un singur mod, toate merg într-o singură direcție. Nu te mai bîntuie nici o migrenă, lucrurile sînt lămurite o dată pentru totdeauna. Munți de volume și tone de broșuri răspîndesc cu hărnicie crezul. Presa îl exaltă în editorialul zilnic. Agitația verbală îl injectează în auz. Icoanele celor patru dascăli îți mîngîie vederea la tot pasul. Lenin a dus mai departe catehismul lui Marx și Engels, iar Stalin l-a ridicat pe culmi noi și amețitoare. Dar
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
cuvinte și-i lasă pe manuscris numărul de telefon, semnîndu-se Dan Barbilian. înainte de a se retrage, Ion Barbu îi dă lui Nichita Stănescu celebrul sfat, care va marca poetica întregii generații de la '68: "Preferă Oda în metru antic!". Deși întîmplarea, exaltat povestită în aceeași noapte prietenilor, îi va influența atît poezia, îndepîrtîndu-l de "hermetismul formal" și apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Stil oficial în "România Mare" (Style officiel de la "grande Roumanie"), simbol arhitectural, emblemă a Statului. Este o arhitectură triumfătoare ce îi întâmpină peste tot pe eroii națiunii și le comemorează sacrificiile; este, totodată, o arhitectură de luare în posesie ce exaltă valorile românității în teritoriile anexate." (pag. 206) Instrument al centralizării, stilul național asigură "Ťunificareať ansamblului teritoriului grație vocabularului său, ce se vrea o sinteză a tradiției" (pag. 206 - 207). Este momentul unei expansiuni extraordinare, atât la nivel teritorial, cât și
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Vitner despre Eminescu, acela care promovează, cu aplombul binecunoscut, în interpretarea operei marelui poet, sociologismul vulgar este Călinescu. El cel dintîi dă modestei poezii Vieața o însemnătate exagerată, numai fiindcă ar arăta compătimire pentru condiția unei lucrătoare supuse exploatării, sau exaltă sensul antiburghez al proclamației anarhiste din împărat și proletar. Finalul pesimist din Luceafărul i se pare a reflecta lipsa de dorință a lui Eminescu de a trăi "în mijlocul unei societăți aculturale". "Moartea în sine, comentează mai departe Călinescu pesimismul eminescian
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
luptă." "Sistemul critic al d-lui Lovinescu se compune din mari mișcări de trupe fără posibilitatea unei lupte, din îndrăzneli prudente și prudențe impenetrabile, din mici rezerve mentale și foarte multă amabilitate personală, din elogii care jignesc și cruzimi care exaltă." "Cu dl. Ibrăileanu intrăm în domeniul mitologiei, al lui Neptun vegetînd printre alge pe fundul Mării Egee, al lui Barbarossa care doarme secular într-o peșteră, al Bătrînului din Munte văzut de Marco Polo, al duhurilor invizibile și totuși prezente, al
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]