22,987 matches
-
vreme am lucrat împreună m-am ferit să-l vorbesc de bine. M.I.: Domnule Elvin, ați debutat târziu în literatură, foarte târziu. Ca romancier. de ce această întârziere? B.E.: Inițial, am năzuit să scriu romane. Împrejurările m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
un sistem economic sută la sută liberal, unii adună averi uriașe; alții lîncezesc în mizerie și șomaj. Într-un sistem sexual sută la sută liberal, unii au o viață erotică variată și pasionată, alții sînt condamnați la masturbare și singurătate." Exceptînd bizarele fabule pe care informaticianul le scrie ca pe niște parabole ale societății contemporane, Extinderea... este o carte plictisitoare. Mai ales că ratarea sinuciderii e previzibilă. Tema înserierii și blazării din debutul lui Houellebecq ne propune un personaj diametral opus
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
1937, de Sanatoriul timpului. Cu tot succesul repurtat în lumea literară, prozele acestea vor fi și ultimele, din cauza morții premature, survenite în 1942, când este împușcat de un soldat german în timpul ocupației, tocmai când se pregătea să plece la Varșovia. Exceptând, așadar, anii studiilor superioare de pictură și arhitectură neîncheiate și câteva călătorii nu prea depărtate, Bruno Schulz își va petrece întreaga viață în atmosfera lânced-moleșitoare din târgul provincial, unde venise pe lume, îndeplinindu-și cu conștiinciozitate îndatoririle de profesor de
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
rând, la el se va veni în audiență, membrii cercului de intimi, numărați pe degetele unei mâini, nu uitau nicicând distanța față de un ales al zeilor, un împărat al poeziei. Junele, care căpătase privilegiul de a-l frecventa, era însă exceptat de la ritualul descris, el nu era considerat un vasal, nu și-a cenzurat firea neastâmpărată, nu s-a umilit, nu s-a prefăcut că se lasă condus. Totul a început anodin. Goethe l-a văzut întâia oară pe Schiller după ce
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Marius Chivu Adrian Buz a debutat în 2001 tot cu un volum de proze scurte, Ultimul capitol (Editura Mașina de Scris), premiat atunci de România literară. Exceptând textele publicate prin diverse periodice culturale, prozatorul craiovean a mai avut o apariție în Antologia de proză scurtă Respiro (Editura Dacia, 2003). La vremea respectivă, literatura lui Adrian Buz mi s-a părut de un snobism narativ supărător. Monologurile destructurate
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
Liviu Dănceanu Și-a edificat muzica savantă a ultimelor decenii formele-i specifice? S-a întrupat ea oare în configurații, siluete, profiluri ori în tipare, modele, calapoade, șabloane lăuntrice proprii, în stare să le articuleze și să le motiveze sintagmatic? Exceptînd cîteva răzlețe preocupări de edificare a unor structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al eterofoniei, căreia Ștefan Niculescu i-a conferit posibile contururi arhitectonice imanente: heteromorphia, formantul, sincronia), aventura muzicii savante contemporane s-
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
configurată temporal în structuri arhitectonice autonome și autotrofe, neatîrnate față de alte structuri formale, bunăoară, ale muzicilor tonale sau modale. La fel și serialismul care, prin caracterul lui antropic, manufacturier, este expresia umanismului ca, de altfel, și tonalismul funcțional, de la care, exceptînd ofertele lui Anton Webern, de tipul variațiunilor de structură (alcătuiri condensate și stilizate), a preluat, discriminatoriu și discreționar, cortegiul de forme și genuri ticluit de zbenguiala gamelor și arpegiilor. Dar poate că absența unor genuri și forme tipice vine și
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
face să iradieze pe figura sa britanică mai mult lumina-i interioară, contrastând cu fețele celorlalți. Botul bărcii, gata de plecare, stă săltat pe primele două scânduri ale pontonului, martor al atâtor întâmplări petrecute în spațiul vechii așezări a Bibeștilor. Exceptând figura clară, figura lăuntric iluminată a lui Vinea, peisajul sumbru de pe malul lacului, înnegurat oarecum, pare, cum zicea Titus Popovici... inconștiu,... pe când ne plimbam împreună pe lacul vara orăcăind de broaște, iarna înghețat tun, cu gheața pârâind sub noi în timp ce
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
înțeles și "mesajul" istoricului. Deși a fost un autor de succes și în România, colecția de autor de la Editura Ion Creangă fiind de notorietate, Jules Verne nu i-a preocupat pe criticii și pe eseiștii români. Așa se face că, exceptând cărțile citite, știm foarte puțin despre acest mare scriitor. Fără a-i scrie biografia, ocupându-se, practic, de critica receptării, Lucian Boia ne spune cam tot ce trebuie știut despre viața și opera scriitorului francez. Confruntat încă din epocă cu
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
scrierii fiind necesare pagini întregi. La p. 36-38 (Studiu introductiv) este analizată „viziunea lui Constantin”, autorul vorbind doar despre o singură viziune în trei versiuni, incluzând-o și pe cea păgână, apollinică, din 310 din Gallia, ceea ce, evident, este eronat. Exceptând indicațiile din 2, 1 (vezi p. 166, nota 12 din Note), 17, 8 (vezi p. 185, nota 105) și 19, 1 (vezi p. 187, nota 116), sistemul roman de datare nu mai este actualizat (12, 1; 17, 1-2; 35, 1
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
ceva străin sunetului, care fluctuează, atât din ambientul exterior (ca imagine, miros, temperatură etc.) cât și din cel lăuntric (gând/concept, emoție, culoare, figură etc.). De aceea, pentru a percepe auditiv-continuu, trebuie să te poți depriva de orice stimul senzorial, exceptându-l, desigur, pe cel de natură sonoră, provenind exclusiv din opera audiată. Practic, este imposibil. Însă calitatea de eveniment se poate totuși simți câtă vreme sonoritatea (materialitatea) operei domină (incidează preponderent) în raport cu ceilalți stimuli posibili. Este ceea ce în mod curent
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
IX-lea călugărul Notker de la abația elvețiană din Saint-Gall, atestă existența Secvenței, care după secolul al X-lea capătă dezvoltări libere. Secvența, piesă silabică în versuri, desemnează inițial orice vocaliză jubilatorie adăugată unei fraze liturgice (sequentia=ceea ce urmează). Melodia versurilor (exceptând extremele) este dată de schema a a b b c c... n, acest paralelism desemnând în secolul al XV-lea procedeul de reproducere a aceluiași motiv pe diferite trepte ale scării muzicale. Secvența va rămâne marcată de silabism, coeziune formală
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
180. alin (1) referitor la “înregistrarea în evidența fiscală a persoanelor fizice care nu realizează venituri” se prevede că “persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor menționate la art. 155 și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuției se suportă din alte surse, datorează , lunar, contribuție de asigurări sociale de sănătate și au obligația să solicite înregistrarea la organul fiscal competent, în termen de 15 zile
Culmea taxării rămâne: Deşi a promis că nu va mai cere contribuţii de la cei fără venituri, guvernul nu se ţine de cuvânt [Corola-blog/BlogPost/93825_a_95117]
-
tipuri unitare, privite și prin prisma caricaturizării, a comicului sarcastic. Ce am înfățișat până aici a fost edificiul impresionant în critică, în proză, care a căzut apoi jertfă tăvălugului. Odată pornită acțiunea de subjugare a creației, nimic nu mai era exceptat în interiorul sistemului, toți trebuiau să se alinieze politicii de îndoctrinare. Cine îndrăznea să protesteze se trezea lovit fără cruțare, înjosit, anihilat. Unor figuri de seamă în cultură, care câștigaseră o largă popularitate, li se distribuia acum un rol auxiliar, numai
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Primul domiciliu bucureștean al lui Ion Luca Caragiale a fost înregistrat în 1868-69, pe ultimul l-a părăsit în 1904. Exceptînd scurtele perioade cînd a funcționat ca revizor în Moldova și Oltenia, el a petrecut aproape 35 de ani în urbea de pe Dâmbovița. O viață de om, de-a lungul căreia a putut-o cunoaște, aprecia sau detesta după caz. (E
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
un organism comunitar; b) “funcționar”, un funcționar sau un alt reprezentant din Comunitațile Europene. ARTICOLUL 3 SFERA DE APLICARE MATERIALĂ 1.Codul conține principiile generale ale bunei administrări, care se aplică tuturor relațiilor dintre instituții și administrațiile lor și public, exceptând cazurile în care acestea sunt impuse prin dispoziții specifice. 2.Principiile enunțate în acest Cod nu se aplică în cazul relațiilor dintre instituție și proprii funcționari. Acestea sunt impuse prin Statut. ARTICOLUL 4 LEGITIMITATE Funcționarul trebuie să își desfășoare activitatea
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
ia în considerare numai factorii pertinenți, excluzând orice element subiectiv. ARTICOLUL 10 LEGITIMITATE, COERENȚĂ ȘI SFAT 1.Funcționarul trebuie să fie consecvent în conduita sa administrativă, ca și în activitatea administrativă a instituției. El respectă practicile administrative obișnuite ale instituției, exceptând situațiile prevăzute de lege. În acest caz, fundamentul legal se consemnează în scris. 2.Funcționarul răspunde cererilor justificate și rezonabile ale cetățenilor, ținând seama și de modalitatea în care problemele au fost soluționate în trecut. 3.După caz, funcționarul îndrumă
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
ce mă depășesc - nu publicasem în ultimii 25 de ani nici un volum și că în cei 16 ani de la instaurarea regimului postceaușist nimeni nu și-a manifestat prin vreun comentariu interesul pentru ceea ce publicam, destul de masiv, în periodice de prestigiu. Exceptând atacurile răuvoitoare și nelegiuirile, marcate de abuzuri și calomnii. Evoc toată această situație nu pentru a aduce vorba despre mine și a mă plânge, ci pentru că ea oglindește complexitatea relației mele cu Pavel, evidențiind cu atât mai mult valoarea paginilor
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
sa fundamentală: mobilitatea dublată de diversitate, ambele supuse unui anumit ritm al vitezei. Cu alte cuvinte, cuprindere într-o continuă fugă, mereu și mereu productivă, mereu și mereu predispusă la cuceriri. Mobilitatea lui cunoaște repausuri, nu însă și timpi morți, exceptând perioadele normale de somn, dar sunt convins că și atunci subconștientul său lucrează. Mare călător, uneori la distanțe impresionante de la un loc la altul, Pavel nu-i îngăduie timpului de deplasare să se scurgă fără să-i asigure un profit
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Pe-un drumeag, către oraș, Venea cântând un căruțaș, Ce la căruță-nhămase Un Măgar piele și oase. Lângă el mergea trop-trop Un roib frumos, puțin șchiop. Exceptând șaua-I ușoară, Calul n-avea altă povară, Doar Baudet cel Urecheat Era tare-mpovărat! -Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spate Să pot căruța să o port, Căci de nu, am să cad mort! Privind-ul cu indiferență
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
în cărare. Lăsând-ul pe-al său stăpân Singur cu căruța-n drum. Citește mai mult Pe-un drumeag, către oraș,Venea cântând un căruțaș,Ce la căruță-nhămaseUn Măgar piele și oase.Lângă el mergea trop-tropUn roib frumos, puțin șchiop.Exceptând șaua-I ușoară,Calul n-avea altă povară,Doar Baudet cel UrecheatEra tare-mpovărat!-Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spateSă pot căruța să o port,Căci de nu, am să cad mort!Privind-ul cu indiferență,Calu-l
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de a tăcea. Din nenumăratele exemple ce-mi vin în minte, una se referă la dosarele oamenilor Bisericii, iar a doua, jenanta intervenție recentă a patriarhului Teoctist, prin care cerea, pur și simplu, ca oamenii din subordinea lui să fie exceptați de la eventualele controale ale Agenției Naționale de Integritate. A pretinde, pe de o parte, statut de excepționalitate spirituală, dar a te înfrunta din toate avantajele conferite de apartenența la teritoriul pământean denotă, în cel mai bun caz, fățărnicie. E acceptat
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
asumată, pentru că dădea un dezarmant sentiment de securitate și certitudine, al cărui corolar putea fi chiar anihilarea spiritului critic", poziție care, alcătuind un "jug de catifea", constituia un "centru de putere" mai mult sau mai puțin agasant. (N. Manolescu este exceptat, deoarece i se adresează în rândurile următoare o reverență.) Pe de altă parte "impostura" și "mediocritatea" nu reprezintă un apanaj al democratizării. Sunt reamintite cu bun-simț, "valurile de maculatură patriotardă ori cedând convenționalului din anii comuniști", "consecințele confruntării cu cenzura
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
datorate lui Geo Șerban și Andrei Rusu, sînt incomplete și cenzurate. Așa stînd lucrurile, ar putea să pară curios că atît înainte, cît și după 1989, contestarea lui Călinescu a pornit de la publicistica lui, nu de la opera critică propriu-zisă, dacă exceptăm situația specială a receptării Istoriei literaturii din 1941. Contestată îndeosebi a fost publicistica de după al doilea război. G. Călinescu s-a numărat, alături de Sadoveanu și Galaction, printre cei dintîi scriitori importanți care s-au aliniat după 1944 ideologiei comuniste. La
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]