325 matches
-
-mă cu a iubi-iubire! Îi dăruim verbul acesta care ține lumea în echilibru și îl ține pe om măcar într-o picătură de demnitate, luându-i din lutul ființei, al vrăjmășiilor, apropiidu-l de inefabil prin repetarea unui sublim semn de exclamare: Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea! Scria Lucian Blaga: Îmi taie drumul - care prieten? / Îmi taie pasul - ce vrăjmaș? Nicolea Dan Cetină n-a creat vrăjmășie, n-a trăit-o, prietenia, în schimb, din plin. Ne-a
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
Acolo, împreună cu orchestra, Leonard Cohen făcea proba de sunet. Tocmai cânta, cu o ușurință și detașare pe care aveam să le descopăr și în timpul concertului, una dintre cele mai frumoase piese ale sale, "Hallelujah". Era exact cuvântul, urmat de semnul exclamării, ce încheia emailul prin care Leon Wieseltier mă anunța că-l convinsese pe Cohen să mă întâlnească. Ne deplasăm în spatele scenei, unde e organizat, printre vitrine, diplome, trofee, medalii și mingi de rugby, un fastuos bufet: observ în grabă farfurii
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
Două galaxii strălucitoare, aflate în coliziune, par a forma un semn al exclamării gigantic în spațiu. Spectaculoasă imagine înfățișează două galaxii, denumite W 340, aflate la începutul coliziunii. NAȘĂ a publicat luni fotografia și un videoclip în care explică fenomenul. În fotografie, galaxia din partea superioară este W 340 Nord, iar cea de jos
O coliziune între două galaxii a format o imagine spectaculoasă: un semn al exclamării. Vezi foto () [Corola-journal/Journalistic/69219_a_70544]
-
scării. A fost atât de real coșmarul, încât mi-a fost groază să ies din apartament a doua zi de dimineață. Mi-era teamă că va fi acolo. M-a sunat. I-am salvat nu mărul cu trei semne de exclamare, ca să știu să nu îi răspund. Doamne, de ce naiba să mă mai sune? L-am văzut apoi la o trecere de pietoni, în centru, în zona în care stăteam înainte, de-i duceam întreținerea neveste-sii. El era pe partea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai departe! Și mai merseră iar o postată destul de bună, pînă ajunseră într-o pustietate de necrezut. Peste tot se înălțau sălcii uriașe și fel de fel de arbuști curioși, alături de stînci negre și ascuțite, țîșnite ca niște semne de exclamare din adîncul întunecos al lacului. Nu-i bine nici aici, zise de data asta Virgil. Mă ia cu răcoare! Parc-am fi în jungla Amazoanelor. Da, răspunse convins și Bărzăunul, nu-i bine deloc nici aici... Ai tu dreptate... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
într-un alt vis. Aici mângâia o fătucă. — Bagă-mi-o! gâfâi ea, atât de gramatical, încât Nur Iulian văzu înscris pe ecranul minții lui acest îndemn cu toate liniuțele de despărțire corect puse, ba chiar cu un semn de exclamare la sfârșit. — Pfui, drace, o româncă, fu tot ce ieși din el. Se trezi brusc, excesiv de nădușit. Coborî din pat fără să se servească de vreo tehnică particulară. Se opri cu fruntea în oglindă. Se holbă cu ciudă la sine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
procurîndu-le un motiv de bucurie, că începe un an nou, a cărui primăvară e aproape. Scrisă cu tocul și cu înflorituri care trădează un îndelung exercițiu, urarea e completată, pe verso, de un la mulți ani în diagonală, fără semnul exclamării și părînd a fi din tiparul felicitării. Un mic manifest anti-ostentație. Nimic nu ne spune ce s-a mai petrecut, în secolul care-a trecut de la acest răvaș (Expediat? Neexpediat? Se vede doar urma unui timbru...), cu personajele în viața
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
interpretare, forța gravitațională a marilor poeme scrise înaintea noastră presează înspre evidența critică, dificil (și inutil) de răsturnat. "Milenariștii" și, în parte, "nouăzeciștii" dau, în schimb, un sens proiectiv cronicilor pe care le scriu; ridică semne de întrebare și de exclamare, angajează pariuri valorice, măresc cota de risc a investițiilor critice, ca într-un joc de bursă. O bursă literară. Înțeleg, acum, febra căutării și emoția descoperirii încercate de acei critici de întâmpinare care au fost și conducători de cenaclu (de la
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
fost publicat după decembrie 1989. în Notele volumului I din Scrieri de tinerețe arătam: "Am păstrat o copie dactilografiată a acestui document. Cenzorul (redactorul?) a subliniat apăsat, cu roșu și albastru anumite pasaje, a pus numeroase semne de întrebare (și exclamare) pe margine. Ca amuzament, reproduc o parte din aceste "mostre", considerate probabil... aluzii antistatale: "Președintele murise într-un accident la alegerile din mai. Nu ți-e dumitale somn, pentru că n-ai fost la ședință. Se apropiau de granița de Vest
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
ar consta, exclusiv, din a cita, el nu vrea și - de fapt - nu poate să-l urmeze pe Cioran fără a-l urmări. Identificarea naivă, însoțirea permanentă a unui mare scriitor, la o respectuoasă distanță, articularea cu frecvente semne de exclamare a entuziasmului față de cele citite: toate aceste reacții, legitime, însă nefiltrate critic, sunt introduse de Livius Ciocârlie în acolada amplă a unei hermeneutici sclipitoare. Propozițiile cioraniene, cele mai multe dintre ele, sunt într-adevăr excepționale prin profunzimea reflecției și concentrata lor expresivitate
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
incultă etc. În DOOM 2005, regula este formulată clar, dar se invocă și dimensiunea istorică a fenomenului: "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect sunt învechite/populare" (p. XCVII); noutatea formulării se marchează, ca de obicei, printr-un semn special (semnul exclamării). Într-adevăr, în vechiul DOOM (din 1982), în conjugarea verbelor se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literrară liberă și cea fără -ră, la persoanele I și II plural: pierduserăm/ pierdusem, pierduserăți/ pierduseți. În gramatica sa - în
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
găsise nimeni în sat care să-și asume rolul de succesor. Poate că nu mai rămăsese nimeni în sat. Stând pe pământul bătătorit și nelucrat de lângă seră, vedea biserica urâtă din cărămidă roșie înălțată spre cer ca un semn de exclamare la sfârșitul unei propoziții pe care, de aici, nu o putea desluși. Apoi observă că se plantase totuși ceva: un petic de grădină fusese curățat de buruieni pentru a se pune câțiva cartofi, niște varză și varză creață. Parcă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
anvergură. De asta propoziția introductivă are menirea de a îmblânzi eșecul. Sau poate fi vorba despre un fel de răsfăț. Poate nu întâmplător, pe coperta celui de-al cincilea jurnal scrie citeț: „1934-1935. Prima mare dezamăgire“. Plus câteva semne de exclamare care să atenționeze că vom avea de-a face cu răsunătoare răsturnare de situație. Munca la acest caiet s-a finalizat pe 11.03.1986. Dacă în momentul în care-l deschidem dăm de o fotografie cu Shirley Temple, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
extrasă dintr-un fascicul de valută forte. Alex își dădea seama că avea de învățat de la Ina și că, fără să arate, se situa într-o oarecare inferioritate. El mai risipea uneori vorbe în care se aflau atât semne de exclamare cât și de întrebare, puse grijuliu sub o perdea subțire de tul, dar nu știa niciodată dacă acestea nu erau luate de vânt. Pus în situația să decidă, păstrând încă față de Olga îndoieli ce puteau, la urma urmei, să fie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
încătușară. Ieșiră cu el, însângerat la față, cum era. Cei doi copii, mărunței, se înghesuiseră între picioarele mamei, ca doi pisoi drăgălași. Trupa plecă. Încă nu se liniștise destul, biata Corina, când, la televizor, știrile de la acea oră începură cu exclamarea fetei, cu gură și cap frumos, de la microfon: vă prezentăm, dragi telespectatori, o știre de ultimă oră. Chiar acum, cu câteva minute în urmă,a fost prins, arestat și depus unde i se cuvine, capul bandei care, azi noapte, a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cînd vreți să faceți ceva rău! Sper că Înțelegeți ce vreau să spun... Aici, vocea Îi tremură un pic, oarecum nesigură. Deodată privirea i se lumină de un gînd nou, ale cărui consecințe Îndepărtate trimiteau către el nenumărate semne de exclamare. — Din cele spuse pînă acum de specialiștii noștri, un singur lucru reiese cu claritate: poate că ar fi momentul potrivit să declanșăm o nouă campanie anticorupție. În cele din urmă, Christina Înțelese singură cum stau lucrurile și Își asumă o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi confiscate de administratoră. (Mai devreme În dimineața aceea, după ce m-am Împrumutat din portofelul lui Anton, am reușit să acopăr două luni restante din cele trei rămase, Îndesând un plic În cutia poștală a doamnei Britz, cea cu semnul exclamării. Dar acum toate fondurile prietenului meu erau epuizate. Nu m-ar fi deranjat să mă agăț cumva de cartea lui Heller și de chestionarul care rămăsese În sertarul de sus al biroului meu. La un moment dat, mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cunoscuți (cine s-a Însurat sau măritat și a cui fiică a fugit și al cui fiu Își distrusese Oldsmobile-ul nou-nouț), presărate de mici Întrebări superflue („Și cine crezi că s-a măritat săptămîna trecută ?”) și pline de semne de exclamare, pe care mama le citea răspicat, de parcă ar fi fost niște cuvinte separate („Și Carl, soțul lui Sissy, a fost oprit de poliție pentru depășirea vitezei regulamentare și ghici cine era În mașină, era Ellen Brunson semn de exclamare semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de exclamare, pe care mama le citea răspicat, de parcă ar fi fost niște cuvinte separate („Și Carl, soțul lui Sissy, a fost oprit de poliție pentru depășirea vitezei regulamentare și ghici cine era În mașină, era Ellen Brunson semn de exclamare semn de exclamare”). Și, curînd, plîngeau de mama focului cu toții, pînă și Regele, cu colțurile gurii mari lăsate În jos. Arăta ca un clovn trist. Și mama continua să citească În timp ce plîngea, ceea ce făcea totul și mai insuportabil. Nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
care mama le citea răspicat, de parcă ar fi fost niște cuvinte separate („Și Carl, soțul lui Sissy, a fost oprit de poliție pentru depășirea vitezei regulamentare și ghici cine era În mașină, era Ellen Brunson semn de exclamare semn de exclamare”). Și, curînd, plîngeau de mama focului cu toții, pînă și Regele, cu colțurile gurii mari lăsate În jos. Arăta ca un clovn trist. Și mama continua să citească În timp ce plîngea, ceea ce făcea totul și mai insuportabil. Nimic din lucrurile lui Jerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ca un rac acum. Și eu, probabil. - Da, adică voiam să spun că mă bucur că Fred și cu tine... - Și... Și altfel? m-a întrerupt ea. „Altfel ?!?“ mi-am zis în gând cu mii de semne de întrebare și exclamare. „Altfel?“ În cap mi s-a aprins un bec: fata voia să se culce și cu Fred, și cu mine! Cu frați! Era perversă! Dumnezeule, poate chiar cu amândoi deodată! M-am întrebat dacă avea și o soră. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
oboseală pentru a nu avea timp de gîndire, muncea ca un apucat, citea toate rapoartele, lucru absolut de neconceput pînă atunci și de cele mai multe ori fără de folos, făcea observații cu mîna lui pe marginea paginii, cu semne de întrebare și exclamare, "cine?", "de ce?", "cînd?", "mai detailat", "vorbărie, prea multe cuvinte, prea puține fapte", "nu angajăm poeți!". Știa că notițele sale de pe marginea rapoartelor îi vîrau în draci pe toți subalternii, probabil era o fierbere, o zumzăială prin birouri cum n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
obișnuiește. Caligrafia era Îngrijită, stas cum se zice, ca a militarilor trimiși În rezervă, sau la pensie, tot aia e. Prima frază o puse pe gânduri: Durerea când este adevărată nu are nici timp nici loc. Urma un semn al exclamării de două ori mai mare decât cel obișnuit, de unde ea trase concluzia că de acest adevăr nimeni nu se putea Îndoi. Și ne privește pe toți, completă ea zâmbind fără răutate pentru ca nu cumva să ofenseze o cugetare formulată atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și-o smulse, Stela lovi pe cineva În cap cu acea pancardé, strigînd „debilule, debilule!”, iar În timp ce pancarda se ridică și cédea, se puteau cîți literele albe pétrate scrise pe roșu: „SLAVĂ TRUDU”, iar la urmé era un semn de exclamare. Cuiva Îi suflé vîntul baloanele și le opri Într-un spin și-atunci s-au auzit iar Învéțétoarele care au strigat toate pe rînd „las’ cé vé prind, las’ cé vé prind, vé prind eu! ci! ci! cine! baloane! sparge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lumea cea mai de jos, cu timpul dens, fraza scrisă cuprinde gândul care i-a dat naștere, conjuncțiile, prepozițiile, cuvintele corecte și cele greșite, înțelesul alături de subînțeles, semnele șterse cu o linie sau hașurate, parantezele, finalul nesigur, punct sau întrebare, exclamare sau punct și virgulă. O frază scrisă sau vorbită dura zece ani aici și un minut deasupra. Dacă sus ai explica ceva ajutat de gest, ca prelungire sau conturare a cuvântului rostit, ai fi trecut la index de cei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]