45 matches
-
propriu care să corespundă nevoilor tuturor medicilor și scopurilor asociației; i) De a întruni pe membrii ei într-o adunare generală anuală la București; ... j) De a organiza congrese științifice și profesionale, în toate centrele mari ale țării și diferite excursiuni; ... k) înființarea unei biblioteci centrale. ... Capitolul 2 Membrii Articolul 5 Membrii sînt: Fondatori Activi Corespondenți, si Onorifici a) Membrii fondatori sînt acei cari au luat parte la constituirea definitivă a acestei asociațiuni; ... b) Membrii activi pot fi toți medicii ori
STATUT din 5 şi 6 decembrie 1926 discutat, aprobat şi votat de congresul extraordinar dela 5 şi 6 Decemvrie 1926. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134116_a_135445]
-
vamale. Cu toate acestea autoritățile vamale ale celor două Părți se vor putea înțelege pentru a acorda eventual oarecare înlesniri în această privință. Articolul 27 Alte înlesniri afară de cele prevăzute în prezența Convenție, vor putea fi acordate în cazuri speciale: (excursiuni sportive, pelerinage etc.), prin înțelegere directă între prefect, de acord cu șeful vămii din partea română, și autoritățile de a II-a instanță a administrației generale și vamale din partea poloneză. Articolul 28 Înlesnirile prevăzute la articolele precedente nu comportă vreo derogare
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
preocupat de Împărțirea Întregului lanț carpatic românesc În cele trei sectoare cunoscute astăzi. - George Murgoci-Munteanu (1872-1892), geograf și geolog, mare susținător al excursiilor În paralel cu scrierile pe care le-a lăsat și anume: Sinteza geologică a Carpaților Sudici (1923), Excursiuni În Carpați (1902), Necesitatea unui club carpatin român (1902) etc. - Victor Tufescu (1908-2000), geograf, profesor universitar și academician, a obținut rezultate deosebite În domeniul geografiei fizice, a celei umane În care a avut În vedere și Carpații Meridionali, În contextul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tradiției populare, multe din lucrările lui se aflau tipărite în manualele școlare și aveau mare circulație în popor pentru că erau pătrunse de un adânc sentiment patriotic și național. În Revista politică de la Suceava a tipărit în anii 18881889 „Schițe de excursiuni”, note scrise în urma călătoriilor sale la București și în munții Moldovei. * Deputatul I. Țurcanu în discursul său în Camera Imperială din Viena, la 5 ianuarie 1897, îl acuza pe inspectorul Omelian Popowiez, încredințat cu substituirea inspectoratului școlar al Țării (Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a timpurilor grele. Fiecare din noi trăiam cu intensitate, chiar cei care lucram ne bucuram de plăceri multiple: concerte cu primii artiști din lume, teatru cu trupele reputate din Occident, călătorii de mai multe ori pe an, lesnicioase și plăcute, excursiuni cu automobilele, atunci introduse. Soțul meu și cu mine porneam de două ori pe an, pe rând cercetam fie o regiune a Germaniei, fie a Italiei, fie a Franței, vizitând puține orașe, dar temeinic, vara făcând o cură pentru sănătatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în deal la Trei fagi, cascadele glasului lui se auzeau tocmai în vale la Stânca lui Negri. El era vecinicul iscoditor de petreceri. Nici un vânat, nici un chef, nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unei prinsori 178. Dar aceste vitejii nu le-am auzit din gura lui, și n-am avut chip să le verific. Ceea ce-i sigur e că pentru România a fost un mare bine că Hurmuzachi nu s-a înecat în excursiunea îndrăzneață ce a făcut pe Marea de Nord; căci cât a mai trăit a avut timpul să adune din bibliotecile și arhivele Vienei nenumărate documente care se tipăresc și astăzi sub auspiciile Academiei Române și sunt un neprețuit tezaur pentru istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cheltuială. Trei zile am stat în Geneva unde ne-am împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică, însuflețește o societate de escursioniști și o predispune la veselie. Așadar, plini de entuziasm pentru călătoria ce proiectasem, ne-am ambarcat într-un vapor cu care am făcut din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
avut, la un moment dat, oare care îndoială cu privire la efectul produs asupra cetitorilor mei. Îndoiala aceasta, în care se amestecau și alte sentimente și stări sufletești, am exprimat-o în următoarele rânduri: "M-aș simți peste măsură de mâhnit, dacă excursiunea aceasta ar obosi câtuși de puțin pe cei pe care i-am îndemnat s-o facă și care m-au ascultat, urmându-mă. Am impresiunea că grupul scade, ca în ceremoniile care au durat prea mult, că cei care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656 ; vezi și 3, pp. 60-78. 41. Jean Delumeau, Frica În Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 42. Moses Schwarzfeld, Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România, București, 1888. 43. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Mihai Spielmann, vol. II, partea I, București, 1988. 44. Vezi Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, Editura Minerva, București, 1980, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ed. Reimund Kvideland, Studia Fennica Folkloristica, Helsinki, 1992, pp. 114-126. 108. Marianne Mesnil, Etnologul, Între șarpe și balaur, și Marianne Mesnil și Assia Popova, Eseuri de mitologie balcanică, cuvânt Înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an II, București, 1888, pp. 17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889 ; apud 237, pp. 79-87. 111. Mai multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bibliografia românească veche, I, 1508-1716, Socec, București, 1903. Bianu, Ion, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, III, 1809-1830, Socec, București, 1912-1936. Bolintineanu, Dimitrie, Opere, I, Poezii; X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1981; 1988. Bolliac, Cezar, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005. Bolliac, Cezar, Scrieri, I-II, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1983. Budai-Deleanu, I., Țiganiada, ediție îngrijită de Florea Fugariu, Minerva, București, 1981. Cornea, Paul, Mihai Zamfir, Gândirea românească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013, p. 186. 130 Pentru o prezentare succintă a câtorva momente de reactualizare a temelor generaționale în cultura română, Gheorghe Perian, " Ideea de generație în teoria literară românească", în Petersen, Generațiile literare, pp. 5-66. 1 Cezar Bolliac, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005, p. 83: "Piatra de care este vorba o avea un bulgar drept treaptă pe care se urca în pat". 2 V. Voiculescu, Capul de zimbru, ediție îngrijită de Victor Iova
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului Romanați" (1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde se redau mai multe mărturii directe obținute de la "dascălii de sate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Maurice de Gandillac, în Œuvres III, Gallimard, Paris, 2000, pp. 269-316 (ediție românească: Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). 82 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 256. 83 Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", p. 287. 84 Ibidem, p. 288. 85 Ibidem. 86 Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței", p. 331. 87 Cezar Bolliac, "Cocheta bătrână la oglindă" (1843), în Scrieri, I, pp. 189-192. 88 Cezar Bolliac, "Mai întâi" (1846), în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trecea în imediata apropiere a dealului, ducând la Dunăre. Ruinele fortificației sunt semnalate prima oară de către istoricul Cezar Bolliac în peregrinările sale din anul 1869, publicând impresiile și teoriile sale într-o lucrare apărută chiar în acel an (Cezar Bolliac „Excursiune arheologică în anul 1869“, București, 1869). În acea lucrare, referindu-se la fortificația de pe dealul Grădețului, afirma că avem de a face cu o fortificație dacică. La baza teoriei stă denumirea dată de localnici, „Zidina dacilor“, cât și asemănarea aparentă
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt” - S.A.V.K.) care a luat ființă în august 1873 la Brașov, sunt considerate a fi primele societăți de turism din România. Aveau ca scop cercetarea munților Carpați, îmbunătățirea căilor de acces
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Asociația Alpină Germano-Austriacă”. Asociația își propunea ca obiectiv cultivarea spiritului turistic, făcând cunoscute și accesibile populației frumusețile naturale ale munților Carpați. „Cercul Excursioniștilor” înființată la 1 ianuarie 1891, a fost prima asociație turistică din București, care-și propunea, să întreprindă "excursiuni menite să dezvolte iubirea pentru frumusețile naturii și înmulțirea cunoștințelor prin vizitarea monumentelor și localităților din țară, ceri ar putea prezenta un interes din deosebite puncte de vedere" iar "ca mijloc de locomoție se adopta piciorul". În același an, la
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]