6,049 matches
-
ale cărui dificultăți nu-i place să vorbească, Marcel Iureș își folosește numele și renumele pentru a asigura accesul către publicul iubitor de teatru al celor care au ceva de comunicat. Un program estetic liber, o mare generozitate, o solidaritate exemplară îi adună în pivnița de pe Calea Victoriei pe acei care cred încă - creatori și public - că teatrul este o experiență colectivă nu o cale de a-i exploata pe ceilalți pentru a-ți asigura vizibilitate publică. E plăcut acolo și e
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
Cărții, e drept, apologetice, a lui Felix Aderca, închinate lui C. Dobrogeanu-Gherea i se dibuie același substrat antiromânesc: "Autorul, dezertat din cenaclul teoriilor estetice lovinesciene în tabăra literaturii subordonate unei cauze sociale, ni-l înfățișează pe Gherea ca un produs exemplar al Răsăritului (se subînțelege: slav și comunist), venit să întemeieze într-un mediu social, cultural și politic inferior, cel românesc, un curent de idei generos, modern, superior și revoluționar". Pînă și "reabilitarea postumă", din anii '80, a lui Aderca i
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
a produs în bloc, iar nu în doze care s-o fi mărunțit homeopatic. Mai probabil, o publicistă, profund jignită în feminitatea ei și căreia legile statului i-au oferit o cale de reparație, este decisă a administra o lecție exemplară celui ce și-a închipuit că totul îi este îngăduit pe albul foii de hârtie. Totul, sau prea mult. Ținând seama de tonul nu se poate mai moderat al dlui Cristoiu la emisiunea în cauză, replica dnei Adameșteanu pare să
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
socotește crucial din punct de vedere istoric, fiecare om participă la un ,,război troian''. Iar pomenirea lui declanșează nostalgii. Pentru mai multe generații perioada postbelică a fost un război troian, mai cumplit decât cel cântat de Homer, pe care oamenii exemplari, în marea lor majoritate, l-au dus eroic la Sighetul Marmației, Aiud, Canal, Pitești și-n multe, mult prea multe alte locuri. Amintirea acestui război cu suferințele lui inimaginabile a rămas obsesiv în memorie. Poetul Rady Gyr revenit de la Aiud
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
vedere cinematografic, filmul lui Benoit Jacquot se sprijină pe marea performanță a celor trei protagoniști ce evoluează în rolurile principale, anume soprana Angela Gheorghiu, tenorul Roberto Alagna, basul Ruggero Raimondi. La o vârstă relativ avansată Raimondi etalează și astăzi o exemplară experiență ce reunește practica scenică și cântul inteligent cultivat, iar aceasta în roluri de compoziție ce nu pot fi uitate atât pe scenă, cât și pe marele ecran. Susține, spre exemplu, în acești ani, rolul titular din opera Falstaff de
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
comemorativo-retrospectiv, această expoziție nu este, însă, nici una strict sentimentală, după cum nu este nici o retrospectivă propriu-zisă. Deși ea reunește un impresionant număr de lucrări - pictură, grafică sculptură - care acoperă toate marile cicluri pe care pictorul le-a dezvoltat cu o coerență exemplară, de la Grădinile suspendate și pînă la Arcimboldo, deși rememorează pictura din tinerețe a lui Gheorghiu și se întinde pînă la momentul dispariției sale, imaginea artistului este departe de a fi una completă, iar coordonatele unei opere atît de complexe sunt
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
implicare a privitorului în cele mai gingașe momente ale întrupării formei artistice; autoportretul în mișcare al unui remarcabil artist. P.S. Recursul la expoziția în jurul lui Arcimboldo este recursul la logica unei expuneri și la coerența gîndirii plastice a unui autor exemplar. Ceea ce expoziția de acum zece ani reușea să facă, iar cea de acum nici nu-și propune, este tocmai această trecere subtilă și profundă de la organizarea prealabilă, mai mult sau mai puțin obiectivă, către organizarea proprie a pictorului. Arcimboldo nu
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
mai pot oferi o vecinătate convingătoare. Nu același lucru se poate spune și despre marile culturi occidentale, acolo unde diferența dintre primul eșalon și nivelul mediu este de multe ori insesizabilă. Aceste culturi sînt cu adevărat mari nu din pricina personalităților exemplare pe care le-au dat, ci din pricina solidității și a performanțelor nivelului lor de mijloc. Iar cînd acest nivel mediu este înalt, nici performanța nu poartă nume chiar lipsite de sonoritate: Shakespeare, de exemplu, sau Dante, Leonardo, Rabelais, Goethe și
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
se apăra și de a-și exprima punctul lor de vedere. Cred, însă, că omenirea ar fi mult mai bine apărată în viitor de asemenea noi tirani și de noi despoți, dacă tiranii ar fi sancționați și pedepsiți în mod exemplar. - Experiența trăită în România, în mod indirect, la întâlnirile pe care le-ați avut cu scriitorii sau cu oameni politici români, v-a îmbogățit în vreun fel ideea pe care o aveți despre figura dictatorului, v-a inspirat în vreun
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
cărțile de specialitate, în textele memorialistice poate fi lesne observată solida formație umanistă a autoarei și largul orizont cultural în care s-a construit personalitatea cercetătorilor din generația din care ea face parte și pe care o reprezintă în mod exemplar. Asemenea lui Barbu Brezianu și Radu Bogdan, Amelia Pavel este pregătită permanent să abordeze orice discuție intelectuală, fără ostentație și fără crispări, iar această componentă a personalității sale, deși poate părea una legitimă în orice construcție culturală obișnuită, este, în
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
istoria n-a mai cunoscut pînă atunci - e suficient să amintim aici primul și cel de-al doilea război mondial, holocaustul, gulagul și încă alte măceluri mai mult sau mai puțin sistematizate -, imaginea omului, a eroului generic sau a individului exemplar, a fost contestată și înlocuită vehement cu infinitele reprezentări ale tranzitoriului și ale deriziunii. Antropocentrismul multimilenar, care a susținut cu filosofia și cu morala lui întreaga energie a clasicității greco-romane, a Renașterii și a modernității, a sucombat în preajma lui 1900
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
pe Bulevard Des Italiens, la Paris. Până și portretul făcut de el lui Fanny, indirect, apăsând pe manifestările și pretențiile femeii, își lasă cititorul în preajma unei dominatoare, pe care ființa lui tânără și-o asumă dezinvolt și cu aprigă ardoare. Exemplară rămâne corespondența lui Liviu Rebreanu pentru cât reușește să contureze ea disponibilitatea scriitorului, surprins în diferite ipostaze ale aventurii creației. Pentru că aici se îmbină fericit asumarea magnifică a unui program de lucru strict și rezervele care îi marchează nevoita scăpare
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
din impas. Mult mai târziu, când operația pe cord deschis va deveni o stringentă necesitate, memorialistul va trăi clipe de mare neliniște, durere fizică și capitale întrebări, în esență povestea vieții unui intelectual în principalele ei direcții, cu date de exemplară autenticitate, slujite de o excelentă portretistică. Iată-l pe profesorul Călinescu, "...un bărbat potrivit de statură, cu un abdomen destul de proeminent, ce-l făcea parcă mai scund, cu un păr bogat și rebel și doi ochi extrem de vii și de
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
acest caz el își trăiește viața într-o manieră cel puțin foarte, foarte auto-ironică. FĂră îndoială, unul din lucrurile cele mai ingenioase și mai provocatoare din cartea lui Bloom este tocmai principiul pe baza căruia cele o sută de "spirite exemplare" sunt împărțite pe grupuri sau familii. Fiecare "geniu din cei o sută este unic, dar această carte, ca orice carte, cere o anumită ordonare sau grupare." Bloom nu face pur și simplu portretele, oricât de schematice, ale celor o sută
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
pe grupuri sau familii. Fiecare "geniu din cei o sută este unic, dar această carte, ca orice carte, cere o anumită ordonare sau grupare." Bloom nu face pur și simplu portretele, oricât de schematice, ale celor o sută de "spirite exemplare", ci e mult mai indrăzneț decât atât. El se străduiește să ofere un "principiu de ordine" care să guverneze domeniul complex, cu multe fețe, al istoriei literaturii, și - mai mult decât atât - să derive acest principiu dintr-o venerabilă tradiție
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
religii) sunt astfel împărțite în zece grupuri, corespunzând celor zece Sefiroți ai tradiției cabalistice: Keter, Hokmah, Binah, Hesed, Din, Tiferet, Nezah, Hod, Yesod și Malkhut. Apoi, fiecare Sefirah are câte două "străluciri" (lustres), fiecare dintre ele acoperind câte cinci "spirite exemplare" înrudite. Ca atare, plasându-l în această schemă complicată, și bazându-se masiv pe dialectica internă a gandirii cabalistice, Bloom îl face pe fiecare geniu în parte să dezvăluie ceva esențial despre divinitate. Dacă, până la urmă, noi oamenii putem avea
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
nu există nici un sens în care operele celor o sută de genii sunt derivate în mod necesar din aparatul teoretic cabalist propus. Pe scurt, mi se pare că schema teosofică cabalistă în care Bloom a ales să-și plaseze "spiritele exemplare" și să le găsească un sens rămâne un element artificial al cărții lui, un artificiu oarecum retoric și fără consecințe, angajat pur și simplu pentru a conferi cărții o tușă de exotism și ciudățenie. Intuiția lui Bloom cum că orice
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
pe o evidentă ordine de tip grafic. Între aspirația către o anumită geometrie, către o rigoare modulară a structurilor imaginii, și abandonul într-un senzorialism frust, legat de însăși natura tactilă a substanței cromatice, Gili Mocanu se manifestă cu o exemplară libertate și cu o irepresibilă bucurie a jocului, însă totul se patrece într-o perspectivă afirmativă, una care extinde limitele limbajului fără a atenta la însăși existența acestuia, așa cum se întîmplă de multe ori în experiențe similare. Cu alte cuvinte
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
ilustra. Dacă Pop-Art-ul și Op-Art-ul, dacă Body-Art-ul și Land-Art-ul, și încă multe altele din aceeași categorie, sunt concepte comune într-o lume a produselor simbolice atît de variată și de complexă, Crono-Art-ul, adică arta de a da timpului o formă exemplară, este la fel de rară ca resorbția în divin prin iluminare și prăbușire mistică. Reprezentantul unic al acestei arte desăvîrșite, în care Creația și Creatorul se contopesc într-o construcție viguroasă și eterică în aceeași măsură, este acum maestrul Ion Irimescu. Patriarh
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
și simplu, i-a făcut plăcere să le scrie, simțindu-se bine în prezența și în prezentul cărților. Cititorul de astăzi simte din plin acest mod de a lucra destins și liber, cu o sinceritate și o franchețe a tonului exemplare. Fiindcă foiletonistul Nadeau nu vrea să ascundă nimic din crezurile sale, fie ele amendabile astăzi - cum este cazul "troțkismului" din tinerețe, pe care nu-l reneagă în esență, pentru că vedea în ideologul bolșevic în primul rând un adversar al dictatorului
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
i s-ar mai putea face un asemenea portret, dar la un alt nivel al implicării și la o altă cotă a combustiei lăuntrice. Cum a străbătut Baba acest secol, iată imaginea pe care filmul o sugerează într-un mod exemplar și pe care secvențele narative o pot articula infinit mai precar. Secvența I Prin anii 1912-1913, pe cînd Corneliu Baba, în vîrstă de șase-șapte ani (se născuse în 1906, la Craiova), avea deja un șevalet propriu în atelierul tatălui său
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
Corneliu Baba, cea de la Iași. Incepînd cu acest moment, anul 1934, Baba devine pictor pur și simplu și tot ceea ce a urmat mai tîrziu - profesoratul de la Iași, profesoratul de la București, onorurile oficiale și legenda publică, faima est- europeană și o exemplară carieră de peste jumătate de veac - nu este decît consecința faptului că, prin plecarea la Iași, boemul fascinat de clasici și-a asumat, deplin și ireversibil, condiția și conștiința de pictor. Secvența IV Dar Baba nu este prezent în veacul său
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
trăia, iar Picasso nu sfărîmase încă forma, și m-am născut ca să fiu pictor". Dar și un martor incontestabil al veacului, s-ar putea adăuga, iar filmul Un artist și secolul său - Corneliu Baba dovedește acest lucru într-un mod exemplar.
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
bulgar (1998). În orele petrecute la Cluj, am descoperit în ilustrul interlocutor nu numai un cercetător de înaltă ținută academică al tradițiilor populare, ci și un om pasionat de cunoașterea și comunicarea afectivă cu semenii, care a știut în chip exemplar să transforme detașarea cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va citi Memoria Carpaților - una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre spațiul românesc - va descoperi cu siguranță, în aliajul de disciplină
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
prin penumbre. Iar cine și-ar propune să inventarieze comportamentul speciei, de la omul troglodit și pînă în zilele noastre, nicăieri nu va găsi o asemenea densitate de fapte, evenimente și modele ca în arhitectură. Iar întregul patetism al acestui mod exemplar de a fi este concentrat, la rîndul lui, într-un singur număr al revistei "Arhitectura", și anume în 1-4/ 2000. Deși acest număr pare, la prima vedere, dedicat exclusiv concursului internațional București 2000, în fond el cuprinde două seturi de
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]