458 matches
-
paisprezece ani de călărire a românilor de către strigoii comunismului? Există blesteme de care nu poți scăpa, oricât ustorori ai pune la canatul ușilor, și oricâte slujbe de salvare a sufletului ar ține Teoctist. Faptul că Iliescu a continuat să-și exhibe zâmbetul chiar după ce americanii i-au plantat sub nas steagul Rusiei e răzbunarea ironică a unui destin tembel. Adică tot o poveste cu „andrisantul necunoscut”. Oricât de pro-american aș fi (și sunt), n-aș fi ezitat să le arăt băieților
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
promiscuitatea sexuală e reflexul imediat, devastator și tragic, al promiscuității social-politice. Când oamenii nu mai dau doi bani pe propria lor viață, când muncitori și țărani (care „au salvat”, nu-i așa, încă o dată patria) înțeleg să-și comunice gândurile exhibându-și posteriorul, înseamnă c-am luat-o razna de tot. Marea problemă a năstăsioților nu e, însă, poporul. Și-au dat și ei seama că vehementele campanii de la televizor, plus gudurarea populistă, sunt arme imbatabile în procesul dresurii politice început
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
priviri de partid și de stat. Oricum, la câte șuturi au primit românii în partea în fine vizibilă a corpului, trebuia să vedem și secțiunea nefardată a realității! Mă gândesc, însă, cu groază la părțile anatomice pe care le vor exhiba studenții când, în loc de burse și camere la cămine, vor contempla fotografiile cu palid-zâmbitoarele buze ale Abramburicii.
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
Harap Alb în căutarea salatei care, arsă în foc, doboară o armată (cînepa halucinogenă), are parte de un final care seamănă ca două picături de apă cu cel al lui Othello. Autorul nu are nici un fel de complexe în a exhiba - atunci cînd nu citează direct - replici și trăsături de caracter imediat recognoscibile chiar și la nivelul unui om cu o cultură generală medie. Cu toate acestea, oarecum paradoxal, el nu parodiază și nu pastișează (cu excepția, eventual a poveștii propriu-zise a
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
memoriei își propun să-i accepte și să-i vehiculeze această existență. în clipa în care interesele comunicării se schimbă, prin reevaluarea limbajului și prin resemnificarea textului, realitatea însăși își modifică natura și își primenește fizionomia. Așa cum textualiștii generației 80 exhibă auctorialitatea și lasă cititorului deplina libertate de a percepe nemijlocit vocea naratorului, Dumitriu se autoreflectă în propriile sale compoziții nu doar ca prezență morală și ca portret psihologic, ci pur și simplu ca prezență somatică, ușor adusă spre echivoc, prin
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
face cu un subiect întors către sine sau de exuberantă exteriorizare, care se iubește sau se respectă, care se cunoaște sau se caută, neliniștit sau echilibrat, ca un memorialist ce se răsfață sau se detestă, se dezvinovățește sau acuză, se exhibă sau se învăluie, evoluează între sau dincolo de bine și de rău".
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
imediatului" și de a povesti "marele bordel al tranziției". Autorul Minimei moralia o spune metaforic, pe ocolite, delicat, problematizând în micro printr-un autoportret ludic apărut la debutul său în revista Plai cu boi: Firește că nu e recomandabil să exhibi, impudic, fiecare centimă de slăbiciune proprie sau să ieși în piață cu lucruri care sunt, prin natura lor, private. Pe de altă parte, nu e bine să mergi cu discreția până la duplicitate. ș"ț Înțeleg, prin urmare, să asigur maxima
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
vibrații puternic participative, așa cum ni-l arată Agendele, ceea ce observa în jurul său. Dar o făcea luând înălțime, cu o individualitate care n-avea corespondent în masa "sburătoriștilor" (cel puțin în perioada când m-am aflat prezent și eu), preocupat să exhibe umorile care îl traversau și prin aceasta topindu-se în ceea ce putea să însemne vacarmul general. Lovinescu " am remarcat asta de fiecare dată proceda cu discreție, lăsând pe alții să se dea în vileag, pândindu-i din umbră. Cu alte
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
din specificul limbajului, din partcularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și nu faptul că se exprimă în bidimensionalitate o situează într-un alt registru al existenței simbolice, la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura, ci cu totul altele sunt motivele disjuncției. La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
care și-a făcut și din existența lui, înainte și după '89 fără hiat, o operă exemplară. Trăiește modest, ca toți pensionarii, singura sa avere fiind multele scrisori, desene și manuscrise primite de la iluștri artiști ai veacului XX. Nu-și exhibă niciodată meritele morale și culturale care i-ar fi îndreptățit o senectute mai lesnicioasă. Consecvent cu sine, continuă să lucreze pe gratis, în timp ce pe scena publică se înghesuie impostori gălăgioși, oportuniști nerușinați, egolatri nesătui de onoruri și privilegii, ahtiați de
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
electorală a debutat de multișor, în afara abordărilor cu iz de mahala nu e nimic de reținut. Dacă vulgaritățile emise de Băsescu au măcar pecetea originalității (omul e marinar, și nimic din cele marinărești nu-i e străin), obscenitățile lui Năstase exhibă scabroșenia unei femei frumos îmbrăcate care, în mijlocul balului, începe să înjure birjărește, arătându-și părțile îndeobște ascunse. A te lăuda că ești băiat de mahala, că ai sudalma și caftul în sânge și că, prin urmare, aceste însușiri te califică
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
aparență și că, de fapt, el se opunea impresionismului post-călinescian. La seminarii, încerca să ne acomodeze cu un limbaj substanțial raționalist și cu lumea tare a ideilor. Modelul său pedagogic și literar era Tudor Vianu.(...) în intimitate, abandona morga publică, exhibînd ingenuități copilărești și disponibilitate pentru bîrfa flecară. Păstra însă politețea, aproape ceremonioasă, și în cea mai tainică relație". Marian Papahagi, definit inclusiv cu ajutorul unor sintagme ale comilitonului lor, Ion Vartic, era "Ťun dandy fermecătorť, fără nimic prețios și artificial, de
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
semn că lumea muzicii și muzica lumii sunt (definitiv?) întoarse pe dos. 11. Abia de când se pornește să i se vadă tivul, de când materialul din care este croită începe să se uzeze, rărindu-se, scămoșându-se, zdrențuindu-se, de când își exhibă cu nonșalanță metabolismul, viscerele, arderile ca niște poveri de temut ce ruinează armonia dintre suflet și trup, muzica savantă slujește ceea ce este frivol în existența oamenilor serioși și ceea ce este serios în viața oamenilor frivoli, probând că știe de ce fuge
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
Urian Lumea evoluează cu repeziciune. Universul nostru de viață nu mai seamănă cu cel din urmă cu cincisprezece ani. Accesul general la calculator și Internet, telefonia mobilă, televiziunea prin cablu, cardurile bancare, posibilitatea de a călători în lumea largă, pornografia exhibată la drumul mare, paradele gay, integrarea europeană, globalismul, terorismul internațional, discuțiile libere despre euthanasie, avorturi și căsătorii între homosexuali, păreau elemente de science fiction în anii ,epocii de aur". Astăzi, toate acestea fac parte din cotidian. Majoritatea sondajelor de opinie
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
oamenilor." După care continuam: "Nu datorită patrupedelor din Mid-West-ul american am dat acestui articol titlul de mai sus. Încerc, pur și simplu, să arăt cât de ridicol e pentru un intelectual să inventeze formule lipsite de sens pentru a-și exhiba rănile. Evident că există o clară trimitere ideologică în sintagma Ťboierii mințiiť. Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei." Pentru deplina limpezire a minților înfierbântate, sublinez: "patrupedele" erau oi, iar nu oieri... În absența acestei construcții, tot eșafodajul
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
poți ajunge până acolo. Nu datorită patrupedelor din Mid-West-ul american am dat acestui articol titlul de mai sus. Încerc, pur și simplu, să arăt cât de ridicol e pentru un intelectual să inventeze formule lipsite de sens pentru a-și exhiba rănile. Evident că există o clară trimitere ideologică în sintagma "boierii minții". Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei. Evident că ar dori să fie ei înșiși beneficiarii succesului, "boieri" relaxați, destinși, plini de farmec. Dar nu sunt
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
dus și spînzurat/ sau legat, cum îi obiceiu' la români,/ de cozile a patru cămile". Poate din acest scepticism față de sine (un complex de inferioritate ținut "la secret"), Mihail Gălățanu adoptă masca unui "Dracula sexual", care nu pregetă a-și exhiba apetențele "scandaloase": "Acolo, între picioarele lor despărțindu-se la coapse,/ simt ele geniul nostru./ Acolo s-a pitit, evlavios și pudic,/ talentul nostru cît e el.// Nouă ne place cu ele amîndouă odată,/ Poetu' le excită organul erectil al metaforei
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
prețioase?” Remarca și interogația, evident retorică, îi sunt suscitate în cursul evocării lui E. Lovinescu. Ele sunt însă active, chiar dacă nemărturisit, în toate evocările. Ștefan Aug. Doinaș nu-și dezminte nicăieri în aceste pagini organica-i discreție, el nu-și exhibă aprehensiunile și nu va putea fi surprins lamentându-se, dar peste tot, în subtext, ca o apă freatică, poate fi percepută nu teroarea, cuvântul ar fi excesiv, dar neîndoielnic o anumită angoasă a trecerii. Cu toate acestea, tonul evocărilor rămâne
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
specificul limbajului, din particularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și nu faptul că se exprimă în bidimensionalitate o situează în- Într-un alt registru al existenței simbolice, la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura, ci cu totul altele sunt motivele disjuncției. La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
corecție la modestia afișată, în care un bun cunoscător de oameni citește orgoliu, autoritarism, o certă demonie. Dacă poetul păcătuiește, i se iartă acolo unde își trăiește anotimpurile vieții asemeni nouă, celorlalți. Timpul de fente și giumbușlucuri scurs, poetul își exhibă rănile sângerânde, cu un patos nou, întregitor, generator de tragic: "M-am întâlnit cu trupul meu gol în oglindă/ gol ca în ziua judecății de Apoi// nu mai era zeu valsând pe netezimea mării/ nu mai era mândria arborelui meu
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Terasamentul), asistenta Jeni se freacă de navetiști prin trenuri ("cu gura sclipind frumos, numai argint și aur"), excitată de aglomerația trupurilor muncitorești (Disciplina). Totul seamănă cu un tablou foto-realist de Helnwein, în care indivizi deraiați psihic sau mutilați corporal își exhibă rănile cu o seninătate veselă, sub privirea crudă și voluptuoasă a publicului. Atunci cînd e acționat declicul sastiselii, poezia proletară a cinismului și stupidității explodează în puseuri de sociopatie individuală. Este momentul de glorie al sub-umanității, în care oamenii se
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
în majoritate, din piatră deschisă la culoare, aveau un aer elegant, specific. Multele stiluri folosite se armonizau cu fizionomia neliniștită și variată a străzii. Era, aici, plin de magazine cu vitrinele arătoase și cu lucruri de preț; peste tot era exhibat, ostentativ, un lux copleșitor, pe jumătate parizian, pe jumătate oriental - dar bogăția și somptuozitatea păreau să ia, în multe cazuri, locul bunului gust și al eleganței autentice. O mulțime de trăsuri boierești cu vizitii în livrea treceau încoace și încolo
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
elemente altfel greu de întâlnit: "un convoi compus din șapte mii de scripete, din fleici, din inele și din astre" (Autobiografie) "Calistrat împacă inerția cu spasmele, deziluzia definitivă și tragică cu speranța imediată a unui crenvurșt, și hipnotismul cu onania, exhibând o fizionomie radioasă și profund muncită de cele mai chinuitoare probleme." (Calistrat) Se vede cu ochiul liber că stilul lucid, cu simetrii calculate, se află departe de automatism. Urmuz e urmat uneori în imaginația sa aproape literală: "Calul este o
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
și-a sculptat în Poem - toată vina DEMISIE obosit - bolnav și lânced - răstignit pe valuri vreau arsura unei stele - dincolo de maluri am vâslit spre nemurire - ciung și făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Vilette - aflat, în afară de Cite de la Musique, într-o curioasă și imprevizibilă hibernare. Jeu des hombres. Năluca vechilor temple grecești, a armatelor napoleoniene cuceritoare; umbra stilului clasic, sobru, uneori chiar rece, degajată de interior, a gesturilor subtil megalomane, copleșitoare, totodată monumentale exhibate de exterior, în fine, fantoma lui Penderecki ce îmi însoțește de câteva zile traseele pariziene ca o reverență a muzicii nestatornice, lipsită de ancoră, dar nu și de busolă, reverență făcută creațiilor sonore acostate lângă țărmuri stilistice recognoscibile, demult lămurite
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]