107 matches
-
și strălucirea Franței 177. Parisul se afirma drept capitală luxului și a modei, atrăgând privirile admirative și vizitele personalităților din lumea întreagă: "On causait des princes qui viendraient à Paris pour l'Exposition" [Zola, Nana, p.70]. Această importantă a exhibiției, acest primat al vizualului sunt consecință unei mutații profunde a cadrului urban, care și-a luat cel mai mare avânt sub Imperiul al II-lea. Parisul modern este, consemnează Ph.Hamon [1989, p.91], un oraș remodelat de și pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-Hartley, nu mă părăsi. Nu știu ce m-aș face dacă ai pleca! — Cine a fost omul acela? mă întrebă Hartley. — Care om? — Omul cu care erai când am apărut pe scări. — Vărul meu James. — Ah, da... fiul mătușii Estelle. Această neașteptată exhibiție de memorie mi-a provocat un șoc. De jos, din bucătărie, răzbătea un murmur vioi de glasuri. Gilbert și Titus, pe care apariția lui Hartley îi dezlegase de orice necesitate de a fi discreți, le povesteau, fără îndoială, lui James
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fizice, profesionale, morale, religioase și politice <endnote id=" (876)"/>. Un ideolog al dreptei românești, Nicolae Roșu, susținea că Vechiul Testament și Talmudul ar promova În rândul evreilor o sexualitate deșănțată și imorală : „Cărțile sfinte ale iudaismului introduc prin adulter, sodomie și exhibiție sexuală imoralitate În cultură”. De aici ar decurge mai multe concluzii aberante (interesul pentru perversiuni erotice s-ar vedea În teoriile evreului Sigmund Freud), dintre care una ne interesează acum În mod special : „Evreii Încurajează prostituția și profită de pe urma ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sophiștii care aveau de împăcat Adevărul (Alétheia) cu moralitatea și dreptatea în pofida evidențelor prea adesea opuse. Aceasta se datora, fără îndoială, faptului că în epoca elenistă stoicismul devenise filosofia dominantă. Vremurile erau prea tulburi și violente pentru a mai permite exhibițiile libertine practicate de cirenaici. Anomia care s-a abătut asupra societății după dezmembrarea Imperiului Macedonean reclama acut revenirea la ordine și legalitate; în aceste condiții, revolta juvenilă a acelor hippies avant-la-lettre care erau cinicii și cirenaicii părea stupidă și lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenim impotenți În fața unei femei care pur și simplu ne displace, fie chiar printr-un simplu gest sau cuvânt nesăbuit al ei. Aș mai adăuga, dacă nu ajunge, plăcerea femeilor de a se „ancanaia“, de a se complace În promiscuitate, exhibițio nism și echivoc moral, cum, de pildă, cucoanele din lumea mare de odinioară a Bucureștilor (o Manu, o Butculeasă, o Mi clească, o Bagdat) care se adună azi la cârciuma sordidă a lui Vrancu, din colț, unde stau picior peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
demnitate și convingere cauze pierdute. Așa cum tu o faci și acum cu mine. Vă mai aduceți aminte versurile lui Eminescu, cu care vă agasam la București: "Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul..."? Da, îmi amintesc cu plăcere de exhibițiile la care făceai apel pentru a mă convinge să o las mai ușor. Sincer, acum pot să îți spun că uneori o făceam ca să te provoc, să văd la ce argumente mai poți apela. În sinea mea te admiram, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aforisme sau conturul grațios al unor mici poeme. După cum comparatismul său imprevizibil, de sorginte artistică, aparține unui intelectual rafinat din stirpea lui Balduin de Tyaormin (una dintre măștile sale epice), pentru care frumosul este paradox și care caută cu obstinație exhibiția, dar numai pe aceea mai plină de sens estetic și cu repercusiuni axiologice. Straja prințeselor. Lucrând la începutul anilor ’90 în echipa Pleșu la Ministerul Culturii, am urmărit cu obstinație, între altele, să facilitez apariția rapidă a Istoriei literaturii române
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
prezentă, între altele, și în dorința lui I. Negoițescu de a fi pictat ca artist renascentist). Autorul Engramelor n-a fost toată viața doar un „copil“, ci, mai mult decât atât, un „copil teribil“, ce se manifestă, cu predilecție, prin exhibiție, capricii, extravaganță și provocare, urmărind mereu să șocheze. Voința de a surprinde favorizează, mai târziu, apariția acelei perspective insolite, moderne, deformatoare, pe care criticul o va avea asupra întregii literaturi clasice românești și pe baza căreia un Ion Barbu îl
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Senei se făcea cu un pod plutitor, la care, osebit de taxa obișnuită, se mai percepea una specială pentru fiecare maimuță de vânzare (erau pesemne foarte căutate ca animale de lux) ; dacă era însă vorba de o maimuță folosită pentru exhibiții, în loc de plată i se cerea dresorului să dea o reprezentație în timpul traversării. E cazul deci de a zice, lăsând la o parte operațiunile cambiale, oneste sau nu, că Pirgu, amuzorul crailor, ̀ și plătea consumațiile „en monnaie de singe” ; de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
baia, cămașa de noapte, parfumul Lupeascăi, fără a vorbi de rest. Una zise alteia: «Știi, dragă, n-a fost proastă Lupeasca. Așa trăi 10 ani de zile, și acum într-un castel cu regele!» Iată con cluzia populară a acestei exhibiții. Bună e? Educație pentru viitoarele cocote și îndemn. Iar o bucătăreasă: «Ce să mă duc să dau 20 lei ca să văz palatul Lupeascăi; apoi, doar nu era regele să-și ție țiitoarea într-o cocioabă la mahala».“ Peste câteva zile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai mari gimnaste din lume trebuia să-l poarte Doinița, cea mai talentată dintre ele, elastică și pricepută, membră a cercului de gimnastică, care îi uimea pe toți cu ceea ce știa să facă. Sfoara, coșulețul, roata și tumbe peste cap, exhibiții de care Luana nu era capabilă. Recunoștea, era maestră la săritul coardei, dar la gimnastică se unduia cu grația unei scânduri de lemn. Dar cine avea puterea să se pună cu Luana?! Dacă prestațiile băieților erau jalnice și se făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu paternitatea. Continuă de altfel să se culce pe amândouă urechile, auzind de la înțelepți că: "Norocul vine dormind." Două dintre aceste doamne • Rivalitate În 1861 nu era vorba la București decât de o frumoasă nou-sosită, destul de cunoscută în teatrele de exhibiții. Strălucise ca stelele căzătoare din Bois de Boulogne și, precum Lola Montès, chiar jucase un anumit rol. Timp de o vară întreagă fu la Homburg favorita regelui Nordului, monarh fără îndoială puțin generos; ea îl părăsi pentru a-l urma
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Undelor scurte, este un reportaj al trecerii în neființă. Deși o biografie bine construită, cartea Doinei Jela generează nenumărate reacții critice. Nicolae Manolescu, de exemplu, acuză oportunismul publicitar și indecența publicării unor fotografii cu Monica Lovinescu pe patul de spital. Exhibiția cărții deranjează mai ales prin detaliile ce țin de patologia senectuții. Al doilea studiu a apărut în 2010 la Editura Universității Petru Maior, sub semnătura lui Dumitru Mircea Buda. În cartea sa, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a lui Ion Ilici Iliescu însuși! Problema generației viitoare de conducători pare neimportantă - deși e -, pentru că, momentan, cam în toate partidele puterea se află în mâinile generației medii. În aceste condiții, abia câte un Ponta mai iese din rând cu exhibițiile sale extrem-stângiste, purtând tricouri cu figura tutelară a comunistului radical, Che Guevara. Firește că psihanaliștii ar avea de lucru studiindu-l pe ,junele Titulescu": idolii săi mărturisiți sunt vânători plini de sălbăticie: de iepurași și căprioare maestrul local, Năstase, de
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
în Palimpseste m-au fascinat de la distanță. Nu cred în supralicitările ermetice ale acestei nuvele, nici în șansele reale ale grilei - pure - structuraliste. Iar aceasta pentru că ambele paradigme, coborâte fie și cu un semiton, pot aluneca extrem de ușor în panta exhibițiilor didactice. Scoase din contextul lor funciarmente erudit, multe dintre căutările de aici devin - rezumativ și simplificator - surse fertile și populare de comentarii pentru liceu. Ceea ce ar fi de neconceput, să zicem, în cazul eseurilor lui Alexandru Paleologu. Reluând, în cronica
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
intervine un veritabil program al artificializării. O "filosofie" consecutivă deplețiunii emoționale, adică suprimării umanului. Anafectivitatea naște amoralitate, iar amoralitatea e o distrugere a umanului: Există un veritabil program de mise en scène al foartei tinere Aimée de la "surîsul perpetuu necesar exhibiției în Buicqul-vitrină al familiei", pînă la omagierea frumuseții în serile de petreceri din palatul Barodin. În plimbări, Aimée "sta ca o poză" solicitînd aplauzele audienței presupuse, cu un "surîs mic, estompat așa fel ca să nu devieze gura de la tiparul ei
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
spectacolului, căci spectaculum (spectacol) cere spectio (observare) și spectatio (vedere), caz în care cine se dă în spectacol nu vrea de fapt decît să ajungă sub privirile altora. Mai mult, simpla privire în oglindă (speculum) este o formă spontană de exhibiție, dar o formă care la început e inocentă, apoi tot mai exersată, spre a culmina în poza histrionică de unul singur în fața chenarului sticlos. În fine, ține de o fatalitate a stofei umane ca felul în care ne oglindim în
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
comunistă a Poloniei cu evenimentele capitale care au schimbat cel puțin o perspectivă asupra lumii și o substituie cu ceea ce (n)-a înțeles din toată povestea, cu mediul familiar de referință, cel consumist, cu cel familiar de sensibilitate emotivă, cu exhibițiile și efectele îngroșate luate din cultura hamburgerului și cu mediile marginale, reziduale, poluate halucinogen. Filmul pare să aparțină unei generații fără istorie care are la dispoziție în magazia de efecte doar o serie de poncife, care nu dorește să realizeze
Revoluția tinerilor furioși by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5992_a_7317]
-
sau sună-mă mâine că iar vine primăvara și muritorii din mine nu-mi dau pace vin cu pretenții ori eu abia am început să mă necunosc la lumina fraternă a zăpezilor ce-i drept chiar dacă extaziat la fel de săturat de exhibiții ca de inhibiții odată în artă mă simțeam mai acasă decât în natură acum mai degrabă în ÎNRÂURIRE odată și eu mă jucam bambilici de-a alchimistul de stradă apoi de cameră tot cătam aurul sentimentelor tot lămuream tot muream
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
Orientului, magicieni ai protocoalelor, demoni ai regiei, dispensatori de fast și de fantastice onoruri, fii ai soarelui, infailibili, norocul sau pierzania fiecărui muritor de pe întinsele ținuturi. De la ei s-au inspirat comunismele de nuanță instaurată, cu magnificele lor parade și exhibiții de flamuri, de tăblii purtând un singur chip. În acele largi spații minuțios pregătite pentru delirul la ordin a admirat ca-n vis Ceaușescu arta de a acoperi cu cântece, jonglerii, marșuri și urale, imaginea realității. Poate că nu s-
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
legăturile sentimentale, în laboratorul de creație, cu un zel am spune detectivistic, la o tensiune pe măsura însăși a scriitorului. Opera lui Anton Holban apare, atunci, ca un fel de jurnal, cu scăpărări cathartice și cu incursiuni în ficțiune, cu exhibiții și ascunzișuri date în vileag de către exeget, tot atâtea repere, la citire, ale unei foarte complicate alcătuiri, fără să putem discerne dacă este vorba de căutări ale fericirii sau ale cunoașterii, întru absolvire sau destrucție. În Agendă, E. Lovinescu nota
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
teribil de periculoase". Lucrurile astea nu se uită. * Intervievatoarea crede despre interlocutorul ei că are o rezervă în fața spontaneității, întreținută de autocenzură, de un soi de inhibiție. Nu-i chiar așa: Rezerva mea nu este una în fața spontaneității, ci a exhibiției. Nu cred că cine nu se exhibă trebuie numaidecît să se inhibe. Ar fi prea simplu...". Iar simplificările tranșante sau pătimașe îi sînt străine, ceea ce se vede și în opiniile literare ce ocupă o mare parte din dialog. Atît în ce privește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
frumos, acea însăilare atrăgătoare sub care autorii își camuflează de obicei lipsa unei culturi temeinice. Pentru autor, literații sunt pecinginea culturii, acea breaslă a diletanților lipsiți de instrucție filozofică care zumzăie cuvinte a căror sonoritate e lucie și goală. În locul exhibiției literare, Ion Papuc preferă sobrietatea unor cuvinte depănate după ti-parul clasic. De aceea, în fața sintaxei sale lungi și întortocheate, nu pot să nu-mi amintesc de o vorbă pe care Noica obișnuia s-o spună apropiaților: "Cu excepția cîtorva poeți
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
pe care, dacă nu l-ai trecut, te descalifici instantaneu. E, firește, un mare păcat că Ulysses e atât de des invocat și atât de puțin citit. Intrată pe mâna „specialiștilor”, cartea a ajuns un pretext pentru cele mai elucubrante exhibiții intelectuale imaginabile. Răsfoiesc periodic teancul de numere din „James Joyce Quarterly”, deja o publicație venerabilă, editată trimestrial, începând cu 1963, la Universitatea din Tulsa, Ocklahoma, și ezit între uimirea față de inventivitatea abordărilor și subiectivitatea aberantă a discursurilor. Pentru majoritatea exegeților
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
o jerbă multicoloră și o imagistică abundentă, un cenușiu plat, reînviind cartiere ale Bucureștiului. Fără să se teamă de contrast alternează aceste evocări cu scufundări în straniu, cum ar fi conjurația mormolocilor nevăzători și cu raiduri în lupanare exotice, cu exhibiții sexuale (Orbitor). În acest avînt de depășire a realismului cuminte, am remarcat de curînd performanța unui prozator încă tînăr și aproape fără notorietate. Am fost surprins la lectura romanului Povestea Marelui Brigand de prezența unei tehnici narative rafinate, pe un
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]