10,806 matches
-
personificata, în clivajul Est-Vest. Articolul de față încearcă să identifice câteva teme exponențiale, percepții, teme, poziționări și simboluri privind raportarea ultimului rege al României la clivajul dintre Est și Vest. Materialul va încerca să evidențieze principalele poziționări, atât din perioada exilului, cât și din complicată istorie recentă, imediat după evenimentele din decembrie 1989. Raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mod distinct prin elitele sale din lumea liberă, care reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în științele politice și relațiile internaționale, folosită în special în discursurile publice din postcomunismul românesc, ca o formă de explicație și înțelegere a rolului modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui Mihai I cu privire la guvernul României din exil vin să întregească un model solitar de referință pentru ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală cu cei care încercau să formeze o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
referință pentru ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală cu cei care încercau să formeze o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că "oamenii politici știau totul", diferențiindu-se - în opinia sa - de cetățenii de rând care puteau să nu cunoască realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații ale regelui Mihai. Ele trădează o traumă majoră, însoțită de o culpabilizare a Vestului, mai ales
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceva, se țin de acest lucru morțiș! De aici au decurs atâtea buclucuri și greutăți pentru noi!". Dezamăgirea și frustrarea legată de lipsă ajutorului pe care Occidentul nu l-a mai acordat României este reiterat și resimțit pe toată perioada exilului. Mărturie stau, de asemenea, declarațiile sale cu privire la lipsa de interes și de implicare a Vestului în operațiunile care vizau destabilizarea regimului comunist pro-sovietic și preluarea puterii. Acțiunile sporadice paramilitare de la începutul anilor `50 din România nu au avut anvergură și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
națiunii celei mai favorizate a avut de câștigat numai regimul. Banii câștigați n-au intrat în casele oamenilor, pentru viața și sănătatea lor, represiunea a crescut în schimb, a crescut și numărul privilegiaților. Așa da, s-au îmbogățit vârfurile. Iar exilul a primit poate cea mai puternică lovitură de la constituirea lui. Atunci am știut că indiferență față de țările din Răsărit a foștilor aliați e un râu ușor de trecut față de încercarea lor de-a repara ceva în țările respective"13. Indignarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culpă imensă asupra Occidentului, nu numai în raport cu consecințele imediate privind crearea unei imagini favorabile asupra comunismului, ci mai ales în raport cu prăbușirea unui speranțe privind o eventuală intervenție a Vestului și abandonarea unui front de luptă simbolică și diplomatică, pe care exilul îl practică în Apus, față de toate regimurile ilegitime și criminale din Est: "(...) politicienii din Occident n-au vrut să-l supere pe Stalin și (nici pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții de Apus a continentului, sunt teorii predilecte. Fenomenul "Ialta" se menține pe toată perioada exilului și a primului deceniu postcomunist iar, de la caz la caz, cultivarea unor relații a SUA, Franța sau Marea Britanie este criticată vehement. Instaurarea regimurile politice în Est apar în cheia unor înțelegeri ilegitime și a unor violări flagrante a normelor internaționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 14. 5 Comitetul Național Român a fost un organism de coordonare și înlesnire a dialogului emigrației politice românești de după 30 decembrie 1947. Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret) de Departamentul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 14. 5 Comitetul Național Român a fost un organism de coordonare și înlesnire a dialogului emigrației politice românești de după 30 decembrie 1947. Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret) de Departamentul de Stat al SUA, insă sumele alocate s-au dovedit a fi insuficiente. Mai mult, fondul depus de Mihai Antonescu în timpul războiului (aproximativ opt milioane de franci elvețieni) - destinat să "folosească pentru o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în secret) de Departamentul de Stat al SUA, insă sumele alocate s-au dovedit a fi insuficiente. Mai mult, fondul depus de Mihai Antonescu în timpul războiului (aproximativ opt milioane de franci elvețieni) - destinat să "folosească pentru o rezistență organizată în exil, în caz că țara ar fi fost ocupată de sovietici" - a fost blocat de Ana Pauker, în calitatea sa de ministru de Externe. Cea mai intensă activitate a fost aceea din timpul președinției fostului premier Nicolae Rădescu și a lui Constantin Vișoianu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55). 6 Mircea Ciobanu, Nimic fără Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992, p. 10. 7 Ibidem, p. 19; Potrivit altor surse, noul guvern din exil, născut în 1948, a fost, după discursul celebru al lui Churchill din Fulton (Missouri), recunoscut de către autoritățile americane din timpul administrațiilor Truman și Eisenhower (Vezi spre exemplu Victor Neumann, "Laudațio", în Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui (The King
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011, pp. 210-219). 8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 66-67. 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121. 11 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 24. 12 Ibidem, pp. 125-126. 13 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 66-67. 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121. 11 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 24. 12 Ibidem, pp. 125-126. 13 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia festivității de la Pavilionul Regal, Paris", în Liviu Vălenaș, op. cît, pp. 343-347. 16 "Mesaj adresat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nr. 34, 7 septembrie 1990. BUCUR, Maria, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009. CIOBANU, Mircea, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992. CIOBANU, Mircea, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994. CIOBANU, Mircea, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997. DJUVARA, Neagu, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999. GAUTHIER, Guy, Acvile și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate sensurile, o poveste a jidovului rătăcitor, în cel mai realist mod posibil. Plecat în 1957 din Brașov, prin Ierusalim la Paris și de acolo în Africa, Arnim Stern nu ajunge, de fapt, nicăieri, cu toate pozițiile universitare ocupate
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
narator? Posibil. Sau, oare, pentru insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii? Ei bine, cred că aici e vorba de o istorie la scară mică, de felul cum niște evrei relativ bogați și cu idealuri banale suportă deportarea, moartea, exilul sau prosperitatea occidentală, sau felul cum arată un evreu comunist, sionist sau dușman de clasă și la acest capitol autorul înregistrează un succes cu personajul său Ariel, prietenul cel mai bun al naratorului, care evoluează, de la fiu de impiegat ceferist
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
și biografia personajului este credibilă. Ca roman erotic, se comportă bine, există câteva femei remarcabile chiar, bine individualizate, trecând peste condiția de personaj și constituindu-se în metafore. Cartea aceasta merită cumpărată mai ales pentru a înțelege multele fațete ale exilului interior, relatarea eșecurilor și naufragiilor unei vieți comune, deși întinse pe mai multe meridiane și paralele, sau lipsa de orizont în care te trezești atunci când trecutul ți-e amputat, totul dizolvat la nivel estetic într-un fantastic poematic, soft, un
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
dezvăluie reversul. Prin urmare, cine a fost Pamfil Șeicaru? A început să publice în "Arena" de la Iași; înființează în 1919 revista satirică "Hiena". Dă viață, în 1924, ziarului "Cuvântul", păstrându-i-se director până la plecarea din țară și rămânerea în exil, înainte de 23 august 1944. Scriind despre el, unul din apropiații săi din epoca exilului, René A. de Flers, oferă foarte multe date, în ideea că "generațiile de astăzi trebuie să cunoască acest fapt". În realitate, multe fapte prin care Pamfil
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]