2,052 matches
-
în plină ascensiune, și cei aleși (cu suficientă atenție) să poarte emblemă S.L.R. anul acesta sunt personaje despre care veți mai auzi în viitorul apropiat. Cu ei va facem cunoștință în continuare. GUTS (DJ set) - FR Guts este un francez exilat din Paris în Ibiza cu abilități supranaturale în materie de producție de Hip-Hop, Trip-Hop și Downtempo și cu al șaselea simt când vine vorba de „digging” după discuri rare. Și-a făcut ucenicia și și-a petrecut o mare parte
SOLID LIKE ROCK, la a 10-a ediţie în 2014! by http://www.zilesinopti.ro/articole/7271/solid-like-rock-la-a-10-a-editie-in-2014 [Corola-blog/BlogPost/98651_a_99943]
-
nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica mânăstirii Maicii Domnului, pe care Domnitorul Brâncovean a ajutat-o cu ceva timp mai înainte. Soția marelui domnitor a stat închisă la Constantinopol până în luna martie anul 1715. când a fost exilată la Kutai, pe malul estic al Mării negre, de unde a fost eliberată și a venit în țară, în anul 1716. Apoi, doamna Marica, în anul 1720, a adus în țară osemintele soțului ei, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, și înmormântate
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
în realitatea identității sale se produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării. Anne își confecționase o „identitate” nouă, canadiană, care în analiză se dovedește o rătăcire, o configurație interioară dezagreabilă. E-mailul lui Naumescu face vizibil lui Anne
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
rostogolesc pe pământ Furtuna pune stăpânire pe împărăția cerului soarele devine prizonier este surghiunit în temnița tenebroasă a nemiloasei furtuni din fericire însă totul este temporar curcubeul cavalerul în armură policoloră se arată la orizont afișând un zâmbet larg care exilează furtuna neagră și grea curcubeul a descătusat soarele exilat și i-a readus cerului zâmbetul celest... Referință Bibliografică: Plânge cerul / Viorel Vintilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1128, Anul IV, 01 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
PLÂNGE CERUL de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Plange_cerul_viorel_vintila_1391242456.html [Corola-blog/BlogPost/347314_a_348643]
-
mai este mitic, nu mai este o imagine a paradisului pierdut din opera sadoveniană, ci cade sub incidența realității, sub semnul paradisului descoperit, „regăsit”, în lumea exilului. Spațiul e bine precizat chiar din titlu: Franța, Canada, Statele Unite. Aici s-au exilat și de aici vin „pașoptiștii” - povestitori care, spun fiecare, ca și la Sadoveanu, „o poveste cum n-am mai auzit” (după cum promite, la Sadoveanu, Comisul Ioniță), originală, personală, reală: „La ora stabilită am sosit la locul de întâlnire, unde nea
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
în special de vizualizarea poetică a conflictului dintre eu și tu, în desfășurarea ciclică a unei iubiri primordiale, acaparatoare: zid al execuției - umbra; / întrebări prin care sevele / uită rădăcina, / iubindu-se de dragostea / frunzei în cădere - un mod / de a exila neantul; sărut printre / gratii de sârmă ghimpată, / tu, eu, tu; trupul - forma vândută / a inimii; / și din nou despre noi, / plimbarea în interior printre / rafale de gloanțe oarbe, / ninsoare din umbră ciuruind tăcerea. - „Din nou despre noi”. Autoarea nu ezită
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
mă machiez să mă primești în dar, când ploaia se revarsă pe pământ, când ne cerșim și ne iubim plângând, când ardem în plecări și-n regăsiri, când ne-nvelim cu fum și cu uimiri, când frânt de dor mă exilezi la pol și experimentăm căderile în gol, când valul se întoarce către sine și mă alungi să fii pustiu de mine. Nesăbuită, aruncată peste stânci mă sinucid în ochii tăi adânci. Și iarăși mă întorci ca să-ți fiu dar. Se
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
României. „Sunt convinsă că l-am ajutat să supraviețuiască în perioada cea mai greaˮ - i se confesa Elena Daniello Ancăi Sîrghie -, adăugând că trăiau, dincolo de momentele uluitoare de poezie, o „viață de coșmarˮ. Exclus din universitate, Lucian Blaga a fost exilat în culisele vieții sociale, unde îndeplinea funcția de bibliotecar. În această calitate, a fost obligat să își scoată din rafturile bibliotecii propriile volume și să le trimită la moara de hârtie. Astfel, autoritățile vremii s-au asigurat nu doar că
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
volumul „Trup rădăcind printre părți de vorbire”, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1994 • Premiul Asociatei Scriitorilor din Cluj, 1996, pentru volumul „Intreptățit la cădere în gol”, Editura Helicon, Colecția Poesis, format Liliput, 1995 • Premiul Revistei Convorbiri Literare, Iași, 1999, pentru volumul „Exilat pe tăișul de sabie”, Editura Junimea, Iași, 1998 Amintiri... de la congresul ARA În octombrie 2001, Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) l-a numit director pentru România a acesteia. În această calitate, a fost desemnat și ca președinte a
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
Uneori, așa, între noi, Prea mătăsoase sunt cuvintele, Eu prefer asprimea ciulinilor în zbor, Parfumul se preface-n lacrimă amară, Deasupra zâmbetul se se-ntinde larg, Un curcubeu de neînvins. Doar astfel vom învinge teama. Un prinț ce râde singur, Exilat în propriul său trecut. Doar buha povestește, vin liliecii Cu alte vești, cine e prințul, cine-s eu? O clipă am uitat că dragostea există, Prietenii acum sunt peste mări și țări. O clipă am crezut să-s singur, Apoi
POEM EXTRAVIRGIN de BORIS MEHR în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poem_extravirgin_boris_mehr_1351918759.html [Corola-blog/BlogPost/342467_a_343796]
-
de Virginia Vini Popescu pentru ca românii să nu-și uite marile personalități și să le poarte o neștearsă amintire. Momente emoționante reînvie poeta, legate de accidentul tânărului Nicolae Labiș, poetul căprioarei murind, în poezia „Tramvaiul lui Labiș”. Și pentru Ovidiu, exilat la Pontul Euxin, autoarea varsă lacrimi, pe țărmul trist al Mării Negre, de câte ori trece prin fața statuii poetului latin. Din galeria oamenilor mari nu putea să lipsească, sculptorul care și-a așezat viața „În marmură și în destin”: „Titan al artei devenit
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
de pământ în umbrele lungi ale serii... * Străin de iubire e cel ce te poartă pe-alei prăfuite în plină lumină * Te-așteaptă ferestra cu luceferi de seară îndrăgostiți fără leac- de inima nomadă ce-și caută zeul printre “rândași”exilați în suflete de ceară * ... a câta oară? * Când nimănui nu-i va păsa de tine Valentina un glas te va striga pe nume și-atunci revino pe țărmul îmbrățișat de ape și de corăbieri ce-ți caută privirea... * ... noapte de
EU TE CUNOSC, VALENTINA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1446241785.html [Corola-blog/BlogPost/379245_a_380574]
-
țopăind vesel în tot imperiul rămas doar al lui. Plaja pustie- un cățelandru negru zburdă sub lună Sejurul era fără cusur. Îmi lipsea totuși ceva, marea mea de altădată, plimbările pe faleză, Cazinoul, Ovidiu privind de pe soclul său de poet exilat la Pontul Euxin. Am plecat să revăd locurile dragi. Pereții scorojiți ai caselor albe și frumoase altădată, nepăsarea omului care trece pe lângă Poetul care a lăsat frumoasele versuri pentru posteritate: „Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum/ Ingenio perii Naso
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_haibun_tu_daca_treci_pe_acolo_1327657411.html [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
proze scurte, fiecare cu o semnificație deosebită, volumul este intitulat “Scara lui Iacob”, al scriitorului Silviu Buzan. Autorul, filolog și filozof, ne spune încă din prefață, despre dorința de a coborî filozofia din turnul de fildeș în care s-a exilat în societatea contemporană și de a o așeza în fața omului obișnuit, ca o posibilă sursă de soluții și provocare a gândirii. Cele șapte povestiri tratează într-o manieră originală, asemănătoare mai degrabă teatrului scurt, teme majore ale ființei umane: fericirea
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
proze scurte, fiecare cu o semnificație deosebită, volumul este intitulat “Scara lui Iacob”, al scriitorului Silviu Buzan. Autorul, filolog și filozof, ne spune încă din prefață, despre dorința de a coborî filozofia din turnul de fildeș în care s-a exilat în societatea contemporană și de a o așeza în fața omului obișnuit, ca o posibilă sursă de soluții și provocare a gândirii.Cele șapte povestiri tratează într-o manieră originală, asemănătoare mai degrabă teatrului scurt, teme majore ale ființei umane: fericirea
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
doua și cu a treia căsătorie. Dar i-a rămas fidelă fiica sa, Perilla, care sub supravegherea lui a cultivat tot artele. Viața lui a luat o întorsătură neașteptată în anul 8, luna august, era noastră, când Împăratul August îl exilează la Tomis, cetatea mercantilă grecească de pe coasta Mării Negre, unde își va petrece toată viața. Născut la 20 martie 43 î.e.n. la Sulamona, într-o familie bogată, a îndrăgit încă de mic Poezia, deși tatăl său îl întrebase : „De ce încerci o
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
operă corupătoare. Pare-se că o văzuse pe Iulia fără veșminte, făcând aluzie la Acteon, care a surprins pe Diana nudă. Unii cred că se făcuse vinovat de ”lenocinium”, înlesnind pe culpabili. Atât i-a trebuit Împăratului. Pe Iulia a exilat-o, undeva, într-un loc secret, iar pe Ovidiu la Tomis. Pe la sfârșitul lui noiembrie, anul 8 e.n., după ce mai contemplă pentru ultima dată cerul cu lună și cu stele al Capitoliului, poetul porni în îndelungatul exil cu câțiva sclavi
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
șoapte nestrigate-n versuri fine, în toate toamnele ce-și trec iubirile în goană, pe palme de-anotimpuri să mai visezi la mine. Cerul se rupe-acum, ne învelește-n ploi mărunte de rime sărutate, aruncând cătușele la întristări, ne-om exila la cerere-n azilul pletelor cărunte, printre cuvinte, muze, poeme, șoapte, interpretări. Vers zămislit, atent, cu dor, în praf de stele să-ți fie pled, în somn final, etern, pe-o rază să te vegheze, aripa de gând a visurilor
URARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1408697626.html [Corola-blog/BlogPost/352240_a_353569]
-
științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu" din București. Primul roman, Visele au contururi precise (1963), se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfăți �șând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc"; ele ilustrează o „literatură cu program", teoretizată în diverse studii și articole. Scriitorul urmează și
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
toate religiile din această Lume. Nu sunt un expert în religie și nu aș vrea să expun aici păreri neavizate... Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Iulian POPA: Probabil că în timpul comunismului, cei care emigrau o făceau din motive ideologice, care (în opinia mea) nu erau total detașate de motivele economice. O altă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426947971.html [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
religie și nu aș vrea să expun aici păreri neavizate... Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Iulian POPA: Probabil că în timpul comunismului, cei care emigrau o făceau din motive ideologice, care (în opinia mea) nu erau total detașate de motivele economice. O altă categorie era aceea a oamenilor „plasați” de comuniști în diferite
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426947971.html [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri, bufonu-i în căință, Plutonul execută a regelui sentință, - Un foc - și precum glonții, cuvintele se-aprind. Atavic maica-și duce vecia-n suferință Și toamna-și exilează cocorii într-un lied. A trăi pentru Cer Când ziua-mi se termină Și noaptea stă să vie, Vreau veșnică lumină Să-mi fii doar Tu, Marie! Când lupii-mi dau vestire Și frații mă sfâșie, Vreau sfântă ocrotire Să
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
Tu Doamne ne aperi făptura De necruțătoarele furii, de-ntuneric! În centrul orașelor colindele povestesc Cum Iisus, Fiul Domnului, fratele meu S-a născut într-o iesle, sub semn ceresc, Noi l-am adus din nou acas' pe Dumnezeu! Îl exilase lumea din suflete, în vechea eră Prin trăiri vinovate, sunete cu joase vibrații Doar în sacru cuvânt, triunghi, cercuri, sferă Dăinuie veghetor, răspândit în constelații. Lumea-i pregătită de apocalipsă, de sfârșit De începutul erei noi, a luminării conștiinței În
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_solstitiu_sub_platani_elena_armenescu_1356873276.html [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Lucian DUMBRAVĂ: Consider că un exilat trebuie să-și asume din momentul deciziei de a se exila, că va trebui să accepte cultura și regulile poporului care-l primește. Asta nu înseamnă renunțarea la propriile reguli culturale sau de principiu, dar cu certitudine acest bagaj, ideologic să-i spunem, pe care-l aduci din țara ta, nu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]