2,012 matches
-
permite să participe la decernare, este exclus din Uniunea Scriitorilor, intră din nou în vizorul K.G.B.-ului, acuzat acum nu ca oponent politic, ci ca un infractor de drept comun, agent al Gestapoului etc. Până la urmă, este constrâns să se exileze. Metoda a fost aplicată, cum se știe, și la noi. S. Damian urmărește apoi „efectul Tvardovski” în literatura română, care s-a manifestat în anumite cazuri, dar cu mult mai palid. Nu și în situația lui Paul Goma, care, din
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
o parte a literaturii române. Și dacă ne amintim cîte din ideile operei sale științifice se află in nuce în ficțiunile lui ori în eseuri, nu putem să nu fim mirați de ușurința de mînă cu care Cătălin Avramescu îl exilează încă o dată pe Eliade. Grija față de om Cronicarul a aflat că, în sfîrșit, cărțile românești au început să aibă oarece căutare la export. Faptul nu se datorează proiectelor Institutului Cultural Român sau ale asociațiilor de editori, cum s-ar putea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
137:" Am ajuns să scriu ce scriu aici, pentru că mi-am impus să nu scriu despre familia mea, despre viața mea socială, despre dilemele mele de eseist, despre obsesiile mele sexuale, politice, culturale, didactice, cotidiene, despre dorința de a mă exila într-o altă țară sau despre continua lipsă de bani, despre frivolitățile mele de cafenea etc., etc. Iată cum excluderile, tabuurile autoimpuse creează teme libere care pot părea obsesii fundamentale de viață". Ce rămâne în urma tuturor acestor excluderi? Un lung
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
Securității și se află pe listele de urmăriți ai Serviciilor Secrete românești care au încercat felurite forme de șantaj asupra ei. Mama Monicăi Lovinescu a murit în închisorile comuniste pentru că a refuzat să trimită scrisori de șantaj moral fiicei sale, exilate la Paris. După 1990, Monica Lovinescu a refuzat să-l întîlnească pe șeful SRI, Virgil Măgureanu, din cauză că era convinsă că "profesorul" nu diferea de reprezentanții fostei Securități. Or, pentru cine mai cunoștea asemenea lucruri, să pui pe o asemenea listă
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
Albă superioară scrie și pe punga cu făină de grâu "Băneasa" Superioară pe naiba, când toți bolnavii planetei Aleargă după tărâțele cu fibre și enzime Care se vând la magazinele bio Mai scump decât deșeul alimentar Din care au fost exilate prin triplă cernere Ulei rafinat de floarea-soarelui, zice eticheta "Filia" Cel mai ieftin sortiment de la angroul "Plus" din Crângași Dar al naibii rafinament când uleiul "Zeus" din Grecia Stors din măsline la rece "prin proceduri exclusiv mecanice" Se vinde de
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează acolo, face extrem de frecvent călătorii în Franța. Junimiștii, deși istoria literară îi consacră doar ca filogermani, au o coardă franceză puternică și rezistentă, și nu numai ca fii ai pașoptiștilor. Și ei fac studii în Franța (începînd cu Maiorescu - diplomă
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
când m-am văzut drastic admonestat în ziarul „Scânteia”, în urma unui text despre poeziile lui Mircea Dinescu, deja un autor cvasi-indezirabil. Execuția publică se petrecea în 1978. Câțiva ani mai târziu, am intrat în colimatorul lui Eugen Florescu, tartorul comunist exilat la Timișoara. Dar și al securiștilor locali, atunci când s-a întâmplat ca numele să-mi fie citat, cu oarecare frecvență, în emisiunile culturale ale „Europei libere”. Nu mai vorbesc de tratamentul pe care mi-l aplicau „Săptămîna” lui Barbu-Vadim, „Luceafărul
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
unde au trecut atâtea nume de seamă ale culturii românești: Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Arșavir Acterian, N. Steinhardt. Autorii cărții descriu apoi activitatea lui Alexandru Ciorănescu, pe domenii și literaturi. Când încă era în țară (pentru că după 1946 s-a exilat la Paris iar mai târziu în Spania), istoricul literar a încredințat tiparului studiile Teatrul românesc în versuri (1943) și Spiritul european și cultura română (1944). Peste mai mulți ani, va da la iveală altele două, despre Alecsandri și Ion Barbu
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
formațiune politică, alcătuită exclusiv din oameni tineri și viguroși, după cum li se și puteau observa în sală tâmplele argintii, cheliile și Vasile Lupu, prietenul meu Haralampy, a declarat-o pe nevastă-sa (profesoară de muzică) persóna non grata și a exilat-o la socri, în nordul bucovinean extrem. Motivul? Stând noi la o bârfă politică în fața micului ecran, moldoveanca îi prezisese în anul 2000 ex-președintelui actual: - Dânsu’ are-un viitor politic de tot... - Vezi-vezi, că n-ai pus bulina roșie!, o
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
nici un critic nu l-a remarcat. Bețe în roate nu mi-au pus și alții decît cei numiți; Valeriu Râpeanu și Dumitru Ghișe au avut misia să temporizeze, să mă poarte cu vorba...” O, tempora, o mores! Nevoit a se exila în 1982, universitarul Gelu Ionescu nu putea decît a-și amplifica revolta împotriva unui sistem politic aberant care împiedica activitatea culturală, jugula libera expresie a conștiinței. Se angajează la postul de radio Europa liberă, cu simțămîntul că acesta a reprezentat
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
comandă” a destinului: „Mi-am zis că, dacă am fost silit să îmi părăsesc țara - silit de bună voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o să spun adevărul, să învăț ceea ce înseamnă democrația - pe care nu o cunoști pînă nu o trăiești - și să vorbesc despre toate acestea celor care binevoiesc să te asculte. Nu
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
îndepărtate. Jurnalistului și scriitorului Christoph Amend i-a fost atribuit premiul de încurajare, în valoare de 5000 de euro. Cu aceeași sumă este dotat Premiul literar Ernst Toller, atribuit de orașul Neuburg pe Dunăre în memoria dramaturgului cu același nume, exilat în 1939 în Statele Unite. Juli Zeh este laureata acestei distincții, atribuită pentru modul în care a formulat în plan literar eșecul politicii. Romanul de succes al acestei scriitoare, juristă de profesie, se intitulează Înger și Vultur și tematizează relațiile cinice
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
au atins tensiunea și amploarea celor de acum cîțiva ani, atunci cînd Andrei Șerban a montat, tot aici, Oedip. Interesul a fost mare poate și datorită faptului că pentru mizanscenă a fost invitat un regizor de teatru cu nume sonor, exilat de prin anii ’70 la Paris, un nume cu rezonanță în lumea spectacolelor de operă, a montărilor grandioase. Este vorba despre Petrică Ionescu. Aproape nimeni nu a uitat valurile de indignare produse de viziunea lui Andrei Șerban asupra acestei partituri
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
nici o exagerare nu se ascunde în această afirmație atît de tranșantă, aproape absent, în ultimii douăzeci de ani, din orizontul culturii noastre, ar fi împlinit, în ziua de 20 decembrie, 70 de ani. Mort prematur la Paris, unde s-a exilat din disperare, după ce climatul din România anilor '80 devenise de nesuportat, el a părăsit subit și spațiile noastre de expunere și a migrat, într-un mod inexplicabil, în folclorul de atelier și în anecdotica boemei artistice bucureștene, și nu numai
George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12188_a_13513]
-
suprimarea vegetației un spațiu circular enorm, un gol care o micșorează în ochii celor ce-o privesc, o minimalizează absorbind-o în albul gălbui al unei încadrări pe care sculptorul n-a avut-o în vedere. Astfel Masa apare înstrăinată, exilată pe o frîntură de sol mort, selenar. Indiscutabil se atentează în felul acesta la viziunea lui Brâncuși a unei înscrieri în natură a plăsmuirii sale, a unei intimități a artei cu entitățile vegetale înconjurătoare și cu respirația înțeleaptă a țărînii
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
care au fost umbrele lui Nicu Ceaușescu a lansat ideea că acesta a vrut la un moment dat să dea lovitură de stat pentru a lua locul tatălui său în fruntea statului. Și că din acest motiv ar fi fost exilat la Sibiu, ca prim secretar al județului. Or, ceea ce se știe din mai multe surse despre Nicu Ceaușescu e că devenise indezirabil la București din cauza aventurilor sale amoroase, a chefurilor și a unui accident de automobil soldat cu moartea victimei
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
vine să le plîngi de milă citind cu cîtă inocență declară că n-au știut că una face Parlamentul și alta așteaptă alegătorii. Totuși ceva e pe cale să se întîmple, dacă nu sînt eu prea optimist. Primarii care s-au exilat din Parlament și care muncesc din greu au început să-și monitorizeze foștii colegi, somîndu-i să-și schimbe de urgență agenda pentru a se apropia de așteptările alegătorilor.
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît cît a fost ea, trăiam plenar și în postindustrialism.
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
greutatea lui Mitrea, Dan Ioan Popescu revine (după ce fusese dat afară pentru incompetență) cu puteri discreționare, în timp ce din echipa forte a lui Năstase nu pare să fi rămas decât sulful unor amintiri coșmarești. Până și pe bietul Agathon l-au exilat la Comisia electorală centrală, să numere, probabil, palmierii de pe coridoarele instituției. Dacă nu li se va îngădui să falsifice numărătoarea de la computer, dacă urnele mobile vor fi supravegheate cu atenție, pesedeii pot să-și ia adio de la putere. Și chiar dacă
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
a spectacolului, interpretarea lor pune surdină pasiunii din cuvinte, stimulează trăirea tăcerilor. Alexandru Mihăescu și Rareș Hontzu introduc elemente de caricatură în portretele ticălosului și ale prostului, dar nu într-atât încât să le anuleze funcționalitatea. În piesă, un curtean exilat pe nedrept îi răpise pe cei doi fii ai regelui, ei trăiesc asemeni grupului din Cum vă place în pădurea din Ardeni, pentru a reveni în cele din urmă - iertat, datorită unor mărețe fapte de arme - la curte. În spectacol
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
răutății sale neobișnuite, mai era și foarte calică. Se construiesc niște blocuri cubice care amenințau intimitatea oamenilor. în consecință, familia dezbinată se mută la Saint-Paul, timp în care ,Ea" se decide să-i îndepărteze pe copii de părintele lor: îl exilează pe David la internat, astfel încât acesta își poate vedea tatăl doar de Crăciun și de Paște. Pensionul-internat, destul de scump, se dovedește a fi un univers concentraționar, aproape nazist. Copilul nu-l mai poate îndura și cere ajutorul mamei sale și
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Ilie Constantin Exilat din interior sub regimul comunist, Lucian Blaga (1895-1961) - poet, filosof, dramaturg - a rezistat provocărilor, supravegherii și defăimărilor. Orice publicație fiindu-i interzisă, el a făcut traduceri din poezia universală, a redat în românește Faust al lui Goethe. În 1960, regimul
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
la data apariției cărții, artistul era încă în viață - se numește Memorabile... și cuprinde exclusiv desene de arhitecturi dintre care cele mai multe sînt case memoriale. Si tocmai această explicitare a subiectului, propunerea lui fără echivoc, supradimensionează natura documentară a desenului și exilează autorul într-un plan secund sau chiar mai departe. Pentru că nu exprimarea este aici cea mai importantă, nu personalitatea și performanțele tehnice ale artistului contează în primul rînd, ci simultaneitatea formei grafice cu mecanismele memoriei noastre culturale. Ieșită din seria
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
despre Schimbarea la față a României, în onoarea unei Gărzi de fier fascizante. Despre acest episod, Cioran nu vorbea niciodată și se poate, de altfel, presupune că această rătăcire n-a fost fără urmări în privința deciziei lui de a se exila și chiar de a-și schimba limba. Ca și cum, acest om care fusese "orb" în românește, ar fi îmbrățișat franceza jurându-și să fie clarvăzător. Totul indică, de altfel, că acest anotimp rău l-a vaccinat împotriva tentațiilor gregarității sau ale
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
echivalentul a două luni de bursă la Perugia! m-am bucurat eu). Urma să-i trimit un manuscris (poezie, proză, eseu)... de îndată ce voi putea - dar nu era nici o grabă! Le vorbisem celor doi poeți florentini despre proiectul de a mă exila, și ei mă înțeleseseră, așteptându-se, inițial, la o rămânere în Italia. Am ales însă Parisul, de unde le-am scris fiecăruia din ei despre a mea sistemazione parigina. Carlo Betocchi mi-a răspuns primul (Mario Luzi avea s-o facă
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]