634 matches
-
primi încă din burta mamei. în dimineața aceea străbătut-am parcul homosexual, cu statuile lui Gogol și Byron suite pe cal, cu practicanții de jogging și deja ademenitorii cu licori, în rucsac aveam lumânarea cu miros de lămâie pentru bunicul exilat, mort și îngropat de 21 de ani, pe care-l amușinam ca un șacal cu limba pustie. Mai întâi în Santa Maria del Popolo am zis o rugăciune scurtă, cu dicție scitică și cu sonoritate măruntă, apoi am tras o
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
memoria e mai urgentă în România decât aiurea. Marea revelație sunt, în fond, doi autori și două cărți. Cea mai bună carte asupra închisorilor românești este semnată de un om care înainte n-a scris nici un rând, e de altfel exilat; este în sfârșit marele aport al exilului în epoca aceasta de libertate, după decembrie '89. Este vorba de Ion Ioanid și de Închisoarea noastră cea de toate zilele. Primele trei volume au apărut la București, iar autorul trăiește în Germania
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
a aparținut lui Ovidius. Și cum să nu fi crezut, când li s-au amintit versurile «cara mihi sedes» - scaunul meu drag; probabil că s-au și așezat în el, închipuindu-și că așa și acolo a stat vestitul poet exilat. Și pentru că au avut ocazia să stea în el, au consemnat-o ca pe un eveniment demn de remarcat”. Exilatul de la Tomis Exponat al spiritualității și vieții culturale ale Romei imperiale din secolul I î.Hr. (s-a născut în 43
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
autoritățile comuniste drept trădare de țară, iar cei patru viteji taxați de "Scânteia" drept "fasciști", "criminali", "terorișit" etc. etc. Memorialul anticomunist din închisoare al lui Oliviu Beldeanu, ca și interviurile sau intervențiile celor trei precum și ale altor demnitari sau scriitori exilați, documente aflate la Biblioteca română a Institutului de Cercetări Românești de la Freiburg (Germania) restabilesc un adevăr istoric atâta amar de vreme tăinuit de comuniști și neocomuniști. Memorialul este precedat de o admirabilă prefață a lui Titu Popescu, iar procesul de la
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
preluate după ureche sau din paginile roz ale Larousse-ului, o impostura despre care se crede că sporește prestigiul intelectual). * Surpriză pe care ne-o aduce acest număr al Jurnalului literar este că eruditul clasicist născut în 1906, la Turnu Severin, exilat imediat după război și stins din viață la Zürich în 1961, n-a fost, așa cum din ignoranță ne-am închipui, un savant sever absorbit exclusiv de domeniul său, ci un om cu o arie vastă de preocupări și un caracter
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
pentru că e interesant dozata pe parcursul cărții (lumea din copaci capătă treptat autonomie, pe masura ce baronul e în largul lui în ea), orice devine posibil. Și nici măcar nu-și mai dai seama că plutești în derivă imaginației. Pirați, un neam de nobili exilați, toți trăitori în copaci, lojă masonica, o fetiță prea deșteaptă pentru a nu fi și răutăcioasa, echivalentul fetiței cu părul de azur din aventurile lui Burattino, care mai tîrziu devine o iubită capricioasa și fascinantă. Din lumea să real-imaginară, Cosimo
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
unde trebuie, să caut ceea ce nu e ușor vizibil și să nu accept răspunsuri prefabricate." O parte din drumul lui Andrei Șerban este dezvăluită și supusă analizei în cartea lui Ed Mentă. La 28 de ani, Șerban era un artist exilat. Călătoria teatrală americană începe în 1971, la teatrul La MaMa. Lucrînd la Trilogia antică, Șerban caută în continuare răspunsuri la întrebările lui Brook: "Ce relație e între teatrul vorbit și cel nevorbit? Ce se întîmplă cînd sunetul și gestul devin
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
neabătut de partea realismului socialist, a partinității (dar fără nici un fel de atacuri la adresa scriitorilor tineri), a lui Lenin și a tot ce însemna sărbătoare politică, mai ales prin articolele pe care le semnează, în primii ani, despre scriitorii români exilați. În acestea, Zaharia Stancu este mai violent ca toți ceilalți însărcinați cu criticarea străinătății: spune despre Mircea Eliade că nu se jenează de tovarășii săi de altădată și că se află cu ei în „criminală cîrdășie” (aluzie la extrema dreaptă
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia de a abandona spațiul natal e însoțită de opțiunea reconstruirii utopice a ființei exilate prin limbaj („nu-mi rămînea decît să-mi iau limba, casa, cu mine. Casa melcului”). Ce este, însă, pentru Norman Manea, huliganul? Desigur, referința la cartea lui Mihail Sebastian e transparentă; huliganul lui Norman Manea este un exclus, o ființă
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
-i zilei atîta poezie!" (Colaj). Din adînc străbate năzuința increatului al cărei echivalent acustic e tăcerea. Pe fundalul tăcerii, elementele peisajului își divulgă artificiul: "Cel mai curat lucru de aici e tăcerea/ adevărata, marea paiață -/ un bătrîn arbore de camfor exilat/ o linie verde sosind mereu și prăbușindu-se lîngă mine/ ca sunetul dintr-un atelier de șlefuit concepte" (Început). Instanță a devalorizării, a trădării originarului, acest "atelier de șlefuit concepte" e, implicit, și o primejdie pentru poezie, după cum știm, se
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
ale colaborărilor cu aceasta. În afară de cei o sută de semnatari, al o sută unulea, Marta Petreu însăși, a ales pentru începutul acestei antologii o scrisoare de-a dreptul tulburătoare, adresată președintelui U.S. din 1990, Mircea Dinescu. Este scrisoarea unui "scriitor exilat în meseria de profesor de liceu": Cum spuneam, lucrez din 1980, ca profesor de liceu. Nu știu dacă vă puteți închipui ce a însemnat asta: săptămâni cu peste 30 de ore, orare în trei schimburi, o istovire continuă, o dezintelectualizare
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
romanescă și realismul magic și parabolic, contrar realismului socialist. "Ce aveam de spus" era la fel de important cu "forma și stilul" pe care le-am adoptat. Totul începe în real și se termină în metafizic... Cum vă situați în raport cu scriitorii predecesori exilați? Amănuntele sînt deja cunoscute, dar poate este bine să le repetăm pentru a fi mai bine cunoscute de opinia publică. Exilul românesc a cunoscut mai multe etape. Cei care au plecat înainte de război: Anne de Noailles, Elena Văcărescu, Martha Bibescu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte postideologice, oficial încurajate atît înainte cît și după 1996, criticul exilat continuă a fi resimțit ca o primejdie. E cu adevărat un trouble fête al praznicelor de la Academie ori de la alte simandicoase instituții care se îndărătnicesc a se bizui pe semicaracterele oportuniștilor, pe semiconștiințele unor "oameni ai momentului" de ieri, de
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
definitiv lămuritoare sînt vorbele doamnei Monica Lovinescu, dintr-un recent interviu: "nu am de ce să mă întorc, din moment ce nu am plecat niciodată". ("Observator cultural", 2, p. 18) Niciodată adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost distruse, alungate, îndepărtate, exilate - dar în forul lor interior, întotdeauna prezente în România. 1) Bineînțeles, sînt și unele - puține - excepții, în funcție de bunele intenții (sau interese) ale celor din conducerea țării. 2) Regretatul profesor Mircea Zaciu, după plecarea din țară - deși era membru de onoare
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
pornește Cornel Ungureanu în discutarea destinului literar al acestor scriitori este aceea că, evadînd din închisoarea culturală comunistă, ei au fost, într-un fel, deturnați de la destinul care li se rezervase, deci au rămas toată viața, indiferent de realizări, indivizi exilați - cu mulțimea de complexe aferente - și acesta este un lucru bun, reconfortant în orice caz pentru cei rămași acasă. Ideea nu este desigur exprimată direct, dar se observă de exemplu, în capitolul despre Virgil Nemoianu, mai multa admirație și mai
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Pavel Șușară Pus în fața criticii necruțătoare a consilierului municipal și exilat de pe Cîmpul tineretului încă înainte de a se fi instalat acolo, simpozionul de la Cărbunari s-a desfășurat tot la... Cărbunari. De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci debutanți, ci doar
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
contribuit mai mulți autori. Lucrul este fals - adăugam. Pretutindeni, în scrierile "acuzatului" se simte gheara leului și o originalitate puternică în care nu și-ar găsi loc adăugirile ingurgitate și toate atribuirile din scrisul altor condeieri. E sigur că prozatorul exilat a cunoscut multe povești și relatări auzite prin cercuri amicale din partea unor confrați în general mai vârstnici și cu experiență. Persoane cu veleități certe, dar în dificultate de a scrie, nu fiindcă n-ar fi fost libere, ci fiindcă puterea
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
fiecărui om să intre în posesia lui însuși și să-și asume răspunderea totală a existenței sale". O existență încărcată de incertitudini, un deșert fizic, metafizic și moral, un univers în care omul, văduvit de iluziile veșniciei, se simte străin, exilat, însingurat, în timp ce convențiile, minciunile, grimasele și deghizările vieții sociale se prăbușesc rînd pe rînd, odată cu propriile sale metereze interioare. Ca și Malraux, Sartre surmontează însă disperarea prin activism, descoperind că acțiunea își creează propria sa justificare. Dacă Sartre va găsi
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
hulit al Mărului de lângă drum, s-ar cuveni să fie așezat la un loc ceva mai bun... Căci, ce alt poet român îl va fi pomenit mai expresiv pe marele surghiunit? * În iarna anului 8 al erei noastre, corabia poetului exilat pleacă în toată graba de la Brindisi de pe marea Adriatică, se îndreaptă spre marea Ionică, spre istmul Corint. De aici este închiriată altă corabie cu numele fatidic Minerva, pătrunzând în marea Egee... Coboară apoi spre Samotracia, și, în primăvara anului 9
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
făcut". Scriitorilor din diaspora li s-a rezervat un supliment de decepții. Niciodată ei n-au fost invitați să se repatrieze, de către Uniunea Scriitorilor sau de către un alt organism oficial, văzîndu-se tratați mai rău decît, de pildă, regizorii de teatru exilați, precum Andrei Șerban sau Lucian Giurchescu care au fost solicitați să se întoarcă în țară (nu insistăm acum asupra deziluziilor pe care le-au încercat pînă la urmă și regizorii, Andrei Șerban chiar într-un episod recent!). Chestiunea pe care
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
la întreaga sa avere pentru a nu avea nici un fel de bătaie de cap materială; un ins chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
de parbriz/ Afacerea/ afacerea împlîntată ca spinul în ochiul miriapodului în carnea inconștienței/ caritas țigareta motorola FNI hermes slobozia petromidia navrom/ flota dispărută în apele albe tîmplele mute/ falimentul și fala în fresca de mucava prinții de var/ sinuciderea/ palmierii exilați aduși să moară la Pontul Euxin/ integrarea în Europa NATO globalizarea/ idealurile libertății". Astfel autorul Solaris-ului probează, între altele, cum se poate croi veșmîntul poeziei din stofa mizerabilă în sine a actualității.
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
între Paris și orașul său natal, după o interdicție de peste două decenii? Nu am fost lipsit de libertate în timpul exilului, dimpotrivă, atunci am cîștigat-o. Nu cred că această „liberă circulație” mi-a lipsit chiar atît de mult; asemenea altor prieteni exilați, am fost mai degrabă tentat, pe măsura trecerii timpului, să privesc abandonarea puterii de către comuniști ca fiind ultima festă pe care ei ne-au jucat-o - într-atît de mult ruptura reprezentată de exilul meu și deschiderea spre lume pe care
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
într-o ecuație comună. În privința Ginei Stoiciu și a familiei sale, căci dumneaei semnează rândurile liminare, există ceva în plus și în minus. Mai întâi, faptul că Gina Stoiciu și scriitorul cineast Constantin Stoiciu nu prea aduc cu portretul viitorului exilat. Despărțirea de țară, așa cum o narează Gina Stoiciu, are ceva de lentoare indecisă. Ieșim, carevasăzică, din țară, ei și? Ne întoarcem. De aici la exilul definitiv e, totuși, cale lungă. Aflați la marginea ficțiunii - așa cum reiese din fragmentul citat - nu
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
organizații guvernamentale, industriași suedezi, reprezentanți ai sindicatelor și ai vieții culturale și sociale suedeze. CURIERUL ROMÂNESC nu a fost gândit să aducă venituri. Ziarul ne ajută să schimbăm gânduri și experiențe de viață în limba noastră maternă cu alți români exilați. Pentru ei îl edităm. Nu speram ca ziarul nostru să dureze așa de mulți ani. Editarea CURIERULUI ROMÂNESC a însemnat o muncă grea, căci ea s-a desfășurat și se desfășoară după programul nostru zilnic, la care s-a adăugat
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]