KorAP: Find »[drukola/base=exilat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...57 >

1,411 matches

Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762

în lume! În călătoriile mele prin lume, această teorie a fost confirmată. Personal consider că noțiunea de „granițe” de orice tip este depășită. Într-un viitor mai îndepărtat această noțiune va dispărea. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Iulian POPA: „Unde-i bine, acolo este patria” nota Cicero. Până la urmă, motivația pentru care mergem la școală, muncim, facem afaceri sau intrăm în politica este pentru că nouă și familiei noastre să îi

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426947971.html [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
la țară, la valorile ei, la neîmplinirile ei, la așteptările ei?! Iulian POPA: Chiar dacă prima iubire ne rămâne în suflet toată viața noi mergem înainte pnetru a cuceri și alte piscuri. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Iulian POPA: Un exilat se va întoarce într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426947971.html [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
ei, la așteptările ei?! Iulian POPA: Chiar dacă prima iubire ne rămâne în suflet toată viața noi mergem înainte pnetru a cuceri și alte piscuri. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Iulian POPA: Un exilat se va întoarce într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis asta mai sus!) Când toate acestea vor

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426947971.html [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis asta mai sus!) Când toate acestea vor exista în România, exilatul va fi fericit să se întoarcă ACASĂ. -------------------------------------------------------- POPA Iulian, jurnalist, fotograf freelancer, născut la Nucet, Bihor, în 13 martie 1958. Absolvent al Facultății de Hidrotehnică (Iași) și a Globe Institute of Technology (Manhattan, N.Y.) unde s-a specializat în

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426947971.html [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779

DUMBRAVĂ: Mă simt onorat să particip la construcția unei cărți pe care doriți să o publicați și sper ca acest proiect al dumneavoastră să se desăvârșească. Poate se va reuși, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudecăți privitoare la exilații români. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Lucian DUMBRAVĂ: Este adevărat, multe familii

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
rădăcinile. Am crezut că toate acestea sunt un fel de poetizare patriotică, dar nu este așa. O astfel de sete o simți la nivel organic. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Acomodarea depinde, în primul rând, de felul în care te primește poporul căruia îi ceri găzduire. De fapt, de aici pornesc toate. Eu și familia locuim în Portugalia, într-un mic orășel (fost sat de pescari, odată) cu

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
pământului din care am fost creat. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Lucian DUMBRAVĂ: Consider că un exilat trebuie să-și asume din momentul deciziei de a se exila, că va trebui să accepte cultura și regulile poporului care-l primește. Asta nu înseamnă renunțarea la propriile reguli culturale sau de principiu, dar cu certitudine acest bagaj, ideologic

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
decent și trimit mult din cât câștigă, familiei (dacă familia i-a rămas în țară) bani cu care se achită facturile pe timp de iarnă, rata la apartament și facultatea copiilor. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: În primul rând, cum spuneam ceva mai-nainte, ține de felul în care știe să se integreze în noua societate. Dacă lasă o impresie pozitivă, își poate expune calitățile de meseriaș și e apreciat în consecință. În cazul

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
apreciat în consecință. În cazul în care e refractar noilor reguli a unei noi societăți, cu greu va fi lăsat să arate că din punct de vedere profesional are o bună pregătire. Mai ales dacă are o pregătire superioară, pentru că exilatul pornește întotdeauna de la munca de jos, fiind nevoie de timp pentru a dovedi că poate mult mai mult. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Da, am simțit atitudine discriminatorie. Dar în înțelesul invers a

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
are o bună pregătire. Mai ales dacă are o pregătire superioară, pentru că exilatul pornește întotdeauna de la munca de jos, fiind nevoie de timp pentru a dovedi că poate mult mai mult. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Da, am simțit atitudine discriminatorie. Dar în înțelesul invers a ceea ce se înțelege, în general. prin termenul „discriminare”. Anume, adesea comportamentul unui funcționar era mai afabil față de mine decât față de compatriotul său. Cunosc, însă, destule cazuri de discriminări

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
fel de grup cu „toți ai noștri împotriva lor”. Prieteniile constă în respect reciproc și, dacă e cazul, ajutor, atunci când situația impune, dar totul se face cu discreția bunului simț. Nicolae BĂCIUȚ: Ce perspective are ecumenismul în armonizarea relațiilor dintre exilați și populația țărilor gazdă? Lucian DUMBRAVĂ: Este irefutabil faptul că o omogenizare religioasă ar apropia mai mult popoarele țărilor creștine, atitudinea oamenilor față de oameni ar fi alta. Nu știu însă ce șanse sunt ca această omogenizare să se întâmple, când

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
vehement un alt preot sau catolicii sar la gâtul protestanților. Dificil de schimbat mentalități inoculate vreme de mii de ani. Mie acest ecumenism îmi sună cam la fel de utopic precum comunismul lui Marx și Engels. Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale? Lucian DUMBRAVĂ: Cunosc o povestioară legată de întrebarea dumneavoastră: o ea venită din

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
motivele pentru care ai plecat, se-ntâmplă ca idealismul și nevoia materială să se întâlnească în același punct. Nu consider că necesitatea materială și idealismul sunt două drepte paralele. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Este greu de dat un răspuns generalizat. Fericirea vine ca urmare a atingerii țelului propus. Mici fericiri pe parcurs, când vezi că pașii nu sunt făcuți redundant și apoi fericirea apoteotică, pentru atingerea vârfului. Numai că fericire este

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
în exil? Lucian DUMBRAVĂ: Din prea mult zel întru integrarea în noua societate. Poți deveni atât de obsedat de a fi integrat, încât riști să pierzi efectiv, nu numai identitatea națională, ci și identitatea de ființă. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Lucian DUMBRAVĂ: Eu cred că, într-o destul de mare măsură, problema gravă e integrării exilaților a trecut. Poate datorită U.E. care a dat un alt sens imaginii

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
numai identitatea națională, ci și identitatea de ființă. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Lucian DUMBRAVĂ: Eu cred că, într-o destul de mare măsură, problema gravă e integrării exilaților a trecut. Poate datorită U.E. care a dat un alt sens imaginii frontierelor. Cum am tot repetat pe parcursul acestu interviu, dacă există disponibilitate la integrare din partea emigrantului, există și disponibilitatea gazdei de a-l integra. Sigur, contează și țara de

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
spui că ești venit din Anglia, se uită cruciș și sunt convinși că ceva nu e-n regulă cu tine. Sigur, e vorba de contextul în care ai venit aici ca să muncești. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Lucian DUMBRAVĂ: Dintotdeauna am considerat că omul nu aparține efectiv unei patrii, ci Pământului. Oriunde un om se simte bine, acolo este locul lui. Dincolo de reperele de granițe, rămân totuși, acut, reperele de

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
ale țării sau din momente tragice. Este imposibil să nu-ți pese de tot ce se întâmplă și, prin urmare, să nu fii în simbioză cu poporul căruia i se-ntâmplă. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Lucian DUMBRAVĂ: Probabil că acela care a reușit să-și clădească, prin munca în străinătate, un viitor asigurat în România și care a atins o anumită etate care-i permite retragerea la casa părintească sau unde și-

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
Corola-blog/BlogPost/371749_a_373078

vorbit-a de la DOMNUL, Proorocul SAMUEL, DAVID a fost al ll-lea Rege peste poporul Israel. Pentru că DOMNUL și poporul, pe DAVID Rege l-au dorit Numele său în Țara Sfântă, se tâlcuie : "cel iubit !" GOLIAT, este : "exil" ; și mai înseamnă : "exilat", Un uriaș pe care DAVID, în luptă, l-a executat ! MICAL, o fiică a lui Saul, soață lui DAVID și la greu, Se tâlcuie cu multă noimă : "cine e ca DUMNEZEU ?" "Tatăl luminii" i s-a spus, israelitului ABNER Ce

DE LA DAVID LA SOLOMON de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1484677003.html [Corola-blog/BlogPost/371749_a_373078]
Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585

Petersburg”, din Iași, la 27 martie, cerând înfăptuirea de reforme. A fost arestat împreună cu alți fruntași ai mișcării, 13 dintre ei, inclusiv Cuza, au fost trimiși la Galați, de unde urmau să ajungă în Turcia. Ajunși în Brăila, cu pașapoarte austriece exilații au trecut în Transilvania. Astfel, Cuza a participat la marea întrunire de la Blaj, din 3-5 mai 1848, unde a văzut mulțimea țăranilor veniți din toate părțile Transilvaniei și a auzit cuvântul lui Simion Bărnuțiu și Avram Iancu. De aici a

CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469

s-ar aștepta ca greutățile și obstacolele vieții să-l fi înăcrit pe Omul-Poet, cine crede că apropierea morții îl covârșește ori înspăimântă, se înșală profund, nu ține cont de Duhul Vitalist al acestui Atlet, POETUL - care nu se lasă exilat...cel mult, se autoexilează, în ceva ce rareori devine strigăt autentic, dar foarte des rămâne spunere fermă și îndesată, cu invective cât se poate de clar rostite, cu o dicție de adevărat slujitor al cvadruplei muze: Euterpe (a Poeziei Lirice

„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928

cunoscut și prețuit de la început această ctitorie românească, dar găsind-o acum, după o lipsă de ani de zile, atât de frumos așezată și organizată în mod atât de remarcabil, îndrăznesc să spun că nu există o înfăptuire de care exilații români să se poată mândrii mai mult. Bravo realizatorilor. Suntem mândrii de ei! Dr. Neagu Djuvara (Paris) *** Cu prilejul vizitei pe care am făcut-o azi la Biblioteca Românească din Freiburg am rămas impresionat de bogăția și varietatea materialelor adunate

PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Pentru_salvarea_institutului_si_bibliotecii_romane_din_freiburg.html [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679

și «cârdurile îngerilor» lasă urme, actul „demiurgic“ proiectându-se în chintesență «mai mult decât / zvonul trupului viu» (Quinta essentia), fiind «ars la suflet / din toate părțile» (ibid.). Acest „suflet ars“ (adică purificat, grație elementului cosmic, foc), suflet ce-a fost „exilat“ în piatra deschisă cu flacăra-laser țâșnind din ochi, după cum simte și „mărturisește“ Muma-Pământ, «miroase-a stele» (Suflet exilat). Meteorologia lumii din ochii acestui erou / poet liric antrenează - tot paradoxist - un «văzduh de semne», conținând informaterie, de vreme ce nutrește speranța de-a

LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289

Acasa > Literatura > Recenzii > ION CRISTOFOR-ARON COTRUȘ, EXILATUL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Ion Cristofor "Aron Cotruș, exilatul" Aflat sub un con de umbră, datorită ideologiei comuniste, fenomen care s-a perpetuat și după evenimentele din decembrie '89, datorită ignoranței și mentalităților care nu se schimbă de pe o zi pe alta, Aron Cotruș este scos de sub incidența eclipsei

ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
desfă �urată pe o perioadă bună de timp ce a implicat și cercetări în arhivele și bibliotecile din Spania, s-a concretizat, în final, într-o carte dedicată vieții și, în special, operei poetului "cântecului desțărării", intitulată emblematic "Aron Cotru �, exilatul", Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, apărută cu sprijinul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca și al Fundației Culturale "Sarmisegetuza". Cunoscut ca poet al fundamentului filosofic cu expresie dialectică a ontologiei sociale, Aron Cotruș în perioada interbelică a fost un poet care

ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
1951, la Madrid, volumul "Drumuri prin furtună", ceea ce dovede �te efervescența cotru �iană ca desțărat ce nu-și găsește locul. Volumul conține 40 de poezii și sunt scrise în majoritatea lor în Spania. Cartea se bucură de succes în mediile exilaților români. Scrise în metrica folclorică, a bocetului, unele paginie sunt un rechizitoriu neiertător al regimului impus țării noastre de tancurile rusești: "Pusuți-au muscalii bir,/ pe lobodă și pe știr,/Pe podmoale și copaci/ și pe pașii care îi faci...// Pân

ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]