4,341 matches
-
din Yoknapatawpha". Scrie dl Alexandrescu: "Admirația estetică pentru o lume simultan superbă și necunoscută s-a grefat pe descoperirea, cam în aceiași ani, a structuralismului (mai ales francez); am simțit brusc că aveam la dispoziție în același timp o lume exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă, cred că însuși cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
Admirația estetică pentru o lume simultan superbă și necunoscută s-a grefat pe descoperirea, cam în aceiași ani, a structuralismului (mai ales francez); am simțit brusc că aveam la dispoziție în același timp o lume exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă, cred că însuși cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
perfecționarea și emanciparea lor să fie ulterioară celorlalte grupuri instrumentale. O perfecționare ca sindrom acut al libertății de cireștere în câmpul de forță al propriei semințe; o emancipare aidoma unei corăbii cu pânzele umflate de vântul ce bate dinspre teritorii exotice și timpuri magice, ritualice. Cine și-ar fi închipuit însă torențiala emergență de astăzi a instrumentelor de percuție, acum șapte decenii când Edgar Varese compunea lonisation, cel dintâi opus european destinat unui ansamblu de percuție? Cine ar fi pariat pe
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
influența lui asupra înscenării textuale însăși. Dintre etapele următoare, câteva fac obiectul unei încadrări topografice speciale, cu un efect estetic fascinant. Una dintre ele este cea a Japoniei, imaginată de Barthes ca Imperiul semnelor și prezentată, nu ca o civilizație exotică, ci despuiată - prin acele trăsături care l-au sedus cel mai tare pe călător: spațiul urban, ritualul întâlnirii, teatrul Nô, haikù-ul, caligrafia unei limbi mai mult decât străine: stranii. Atracția lui Barthes pentru pictură, care l-a împins mai apoi
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
tatălui meu, văr care se numea Periclie Martinescu pentru că fusese, la rîndul lui, botezat de un grec pe nume Periclis. Respectînd tradiția de a da copilului numele celui ce îl botează, am devenit în familia mea singurul purtător al acestui exotic nume. - De care scriitori erați mai apropiați? - Propriu-zis, n-am fost apropiat de nimeni. Am fost un spirit izolat. Relații strînse, prietenești am avut doar cu oamenii de vîrsta mea. Dar nu cu somități. Mă bucuram de simpatia lui E.
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
tine... - Cum ți-am spus de la bun început, în "preparativele" acestui dialog, nu are nici o noimă să spui că tu ești "doar inginer chimist". Poate doar ca să mă complexezi (chimia a fost pentru mine, cu toate eforturile, o limbă străină exotică). Nu trebuie să ai neapărat studii de filologie pentru a citi și a comenta literatura, pentru a-ți exprima o opinie în legătură cu o carte, "decretând" astfel în privința valorii sale. (Până la urmă, după o argumentație oricât de solidă, judecata de valoare
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
în momentul scrierii cărții, autorul avea deja un deceniu de ședere în Occident și implicit de acces nelimitat la toate sursele de informare interzise în țară. Din suprapunerea poveștilor copilăriei (cu idealuri mărețe, cu fapte de eroism derulate în locuri exotice - Spania, Franța - și cu nume de camarazi devenite repere ale istoriei comunismului) peste analizele reci, pragmatice din studiile de kremlinologie descoperite în bibliotecile americane, reiese o viziune extrem de complexă, foarte aproape de esența contradictorie a comunismului, care a generat atîtea iluzii
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
dobîndește o accepție paradisiacă. Rafinamentul d-sale e o soluție a (auto)contemplației absolutorii. Sentimentele se dizolvă în subtilitatea scriiturii, revin, sublimate, în compoziția ornamentului. Astfel erosul are parte de-o asemenea înscriere în decorativ, în esteticul datat, în itineranța exotică: "Simt/ că tu ești vieneza pictată de Klimt,/ cu zale de aur la gît și la mîini/ dăruite de auguștii Stăpîni.// Grei/ scoica urechilor tale poartă cercei/ arhaici și ireali, pe unde-i purtai/ într-un salon Bidermeier, în secretul
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
anii '50, redescoperită, din pricina penuriei, în anii '80) consta în a prepara în casă multe dintre produse: magiunul, dulceața, compotul, murăturile, ba chiar făina, pîinea și carnea (de pasăre). Fiecare gospodărie avea livada ei. În magazine găseai materia brută sau exotică, zahărul, uleiul, măslinele, stafidele. Cafeaua se cumpăra exclusiv sub formă de boabe și se măcina cu rîșnița de alamă ținut bine între picioare. Ceaiul, după dispariția vremelnică a celui negru sau rusesc, se făcea tot în casă, din coji de
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
frisonant și greu de suportat. Tocmai pentru că nu ține cu nimeni, Dan Petrescu nu e o autoritate importantă așa cum l-ar îndreptăți să fie curajul și inteligența, ci rămîne un marginal temut, e drept, dar un marginal, o curiozitate, un exotic. De aici și libertatea maximă, dar și lipsa de rol principal în societatea culturală. În lista citată sînt cîteva nume condamnabile în sine, care nu mai au nevoie aproape de nici o demonstrație, ci poate ar avea nevoie de un mandat. Unul
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
congelatorul zanussi printre care zăbovesc foci cu priviri întrebătoare" (30 noiembrie). Extraordinarei îngrămădiri de obiecte i se adaugă peisaje urbane halucinante, topite în fizionomia unui personaj de neidentificat - cu care se poartă dialoguri imaginare - degenerînd apoi în îndepărtate și ireale, exotice decoruri: "într-una din serile acelea de noiembrie cînd număram crăpăturile din asfaltul ud - noiembrie zdrențăros și ploios, noiembrie cu frunze galbene și dromaderi în vitrine - trebuie să-ți pui mănușile, e deja iarnă, mi-ai spus, degetele ți-au
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
de fotbal, "Nașul" s-a transformat în analist al dezastrului la care a pus nu un umăr, ci întreg corpul. Lacrimile d-lui Sandu sunt, în fond, sincere: cum să nu fie trist când a ratat o deplasare mănoasă în exotica țară extrem-asiatică? Cine n-ar regreta pierderea unor diurne grase, plăcerea de-a hălădui pe coridoarele hotelurilor sofisticate, cum sunt cele din Orient, sau onoarea de-a fi conducătorul unei delegații oficiale? De altfel, tehnica lăcrimării la comandă a devenit
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
lectură, soțul și soția discutau despre calitatea șamotei 1, reproșându-și unul altuia lipsa de preocupare, dacă nu chiar și intenția de sabotare a producției. De câte ori se rostea cuvântul șamotă - sala pufnea în râs, probabil găsind că are o rezonanță exotic pornografică. La vremea ei, discuția despre șamotă era tot atât de revoluționară pe cât este acum sexul pe scenă: și atunci se predica renunțarea la ipocrizie, la expresia comodă a dramelor adulterine și a tragediilor individuale, de dragul adevărului trăit de masele muncitoare, în
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
excepție, exista un amestec de cafea Marang-agib, cu bob uriaș, și Ceylon. Numai la Cairo sau la Monte Carlo am mai gustat ceva asemănător... Nu prea am mai citit în memorialistica românească o întîlnire cu personalități atît de "parfumată", de exotică. De obicei autorii noștri cad hipnotizați de mărimea partenerului. Georgică este omul care notează lucrurile simple, cu un ochi crud și umoristic, în același timp. Sadoveanu apare în carte într-o scenă memorabilă. Păstorel Teodoreanu îi spune lui Georgică povestea
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
pe solul României, iată că aceștia au și început să se usuce. Dl Agathon, tare pe opinia sa, crede în continuare că palmierii se simt excelent în România și că ei, sărăcuții, au fost vandalizați de români lipsiți de simțul exoticului. Pînă în prezent această distracție a dlui Agathon a costat România eternă peste 100.000 de dolari. Dacă în loc să importe palmieri, dl Agathon ar fi ordonat ca pe litoral să se planteze castani, copaci de asemenea necunoscuți pe malul românesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
vor întări specificul național, în viziunea ministrului Agathon. Probabil ca să crească mai repede, fiecare palmier a fost dotat și cu un agent de pază care să-l ude și să-l ferească de obrăzniciile cîinilor din România insensibili la frumosul exotic, dar și la prețul piperat al palmierilor importați la ordinul lui Agathon. Apropo, cum se cheamă firma importatoare și cui aparține? * Vădit iritați că n-au putut face un reportaj de aproape despre vizita prințului Charles în România, reporterii EVENIMENTULUI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin sh și ț prin ts apare de multe ori din dorința de a reflecta pronunția dar și sub influența unor grafii străine. Sistemul devine destul de greoi și excesiv de exotic în grupurile consonantice si cand are mai multe apariții în același cuvînt: multsi, shtitsi, politsishtilor, conshtiincioshi etc. Folosirea literei k în loc de c (iaka, kiar, adikă, keltuie, strashnik) poate fi o influență a alfabetului rus (sau a transcrierilor sale în alfabet
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
toată perioada activității sale la catedră. De altfel, construite pe tema căutării misterioase într-o lume paralelă inventată pînă în cele mai mici detalii (inclusiv cu referințe livrești la istorie, religie, calendar, alfabet, genealogie etc.) romanele lui Tolkien îmbină stilul exotic al literaturii de aventuri a unui Robert Louis Stevenson cu rigoarea academică a istoriilor inexistente alcătuite de Borges. Prin ideea universului paralel al hobbiților, ele mai pot fi comparate cu Wonderland-ul imaginat de Lewis Carroll, iar prin cea a societăților
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
pământului unde lucrurile se văd pe dos. De acolo, de nespus de departe, nici un risc de a te ciocni cu dublul tău când îți e lumea mai dragă, tușindu-ți în ureche, în troliebuz, spre a-ți transmite gripa lui exotică. Eu unul am avut în familie o mătușă, de o extraordinară sensibilitate și nu prea fericită în viață și care, pășind în salonul cu grele draperii de catifea s-a văzut pe sine, în picioare, drept, zicându-și: „Ce e
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
Remedii la insuportabilele ofense ale bătrâneții se găsesc la dorință, după posibilități, în zilele noastre, în moștenirea anticelor elixiruri și balsamurilor nemuritorului conte de Saint Germain, și anume sorbind cu răbdare și credință ceaiuri din diferit asortate plante naționale și exotice, dând pe gât, la regulat respectate intervale, câte un pumn de drageuri (filmate), conținând zinc, seleniu, argilă, magneziu și alte săruri și metale în a căror lipsă organismul cade pe tânjeală, nutrimente concentrate menite să repare capital organisme demoralizate de
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
mult. - Ioan, șase-treișpatru! - Bravo, dar cum ar zice Suveranul Pontif: «Resta con noi, Signore, poichè si fa sera...» - Luca douășpatru-douășnouă! - Cinci ori cinci? - Douășcinci! - Radical din șaișpe? - Patru!” O. Nimigean știe ca nimeni altul să savureze sonoritatea cuvintelor celor mai exotice, iar sensul lor aproape că nici nu mai contează. Pentru scriitor importantă este doar funcția lor de semnificant, nu și cea de semnificat, așa cum se poate deduce din această savuroasă scenă de bătaie: „Execut fulgerător un myo sho, dar m-
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
2003, „simulez... un incipit” epistolar, remarcând: cu Mircea Martin și cu Mihai Zamfir, formați un triumvirat universitar exemplar, reprezentând promoțiile șaizeciste de „filologi” bucureșteni. Se pare că Mihai Zamfir vă depășește, în ipostaza de... prozator postdecembrist, cultivând romanul și scrisoarea... exotică, lusitană. Vi-i alătur pe Eugen Simion, care a traversat, fără tribut ideologic, „obsedantul deceniu”, ca student, preferând opacitatea la proletcultism și la realism socialist, și pe C. Stănescu, care, acum, în tranziție, susține profesoral, „Revista revistelor culturale” în „Adevărul
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
arheologie din lume, poți sta așezat la o masă în grădina lui bînd bere sau cafea între coloane elenistice, stele funerare și pietre tombale romane”. Deplasarea amplă îl indispune. „Urînd mișcarea”, precum celebrul bard francez, reduce impactul cu un topos exotic prin asimilarea acestuia unuia autohton: „la Dingli, în Malta, în aprilie 1990, am putut privi Mediterana de la o înălțime de patru sute de metri; moment în care mi-am amintit, de altfel, de Piatra Craiului...”. O asemenea „recădere” în arhetipul local
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
cuvintelor, unui efort de a reda vocabulelor indiferente, murdărite, degradate din cauza uzajului lor, un soi de inocență calmă, curată. Dar o soluție brutală rămâne mereu o soluție exterioară: cititorul ipocrit tinde să accepte cuvântul izbitor ca pe ceva pitoresc, aproape exotic, aproape asemeni călătorului care trecând printr-un oraș străin îi place să dea o raită prin locurile lui deocheate. Obscenitatea se tocește repede, silind autorul să supraliciteze mai periculos decât subînțelesurile de altădată. Brutalitatea limbajului maschează banalitatea gândirii, și (marile
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
îl numește în prefață Patrick Leigh Fermor, prințul Ghika conservă în dialogul purtat cu propria-i biografie tiparele fiecărei vârste. Paginile care descriu anii de pregătire de la Saint-Quen și de la Școala Navală a iezuiților din Jersey, călătoriile dintre cele mai exotice la bordul Iphigeniei și apoi, mai târziu, de unul singur, în jurul lumii, sunt desprinse dintr-un posibil roman de aventuri și demne de a întreține deliciul lecturii oricărui adolescent. Cartea nu atrage neapărat prin reușite literare deosebite, prin virtuozități ale
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]