194 matches
-
păcate, nici amicul cu pricina nu e autorul bietului catren, așa că trocul va degenera, în scurt timp, într-un scandal de plagiat cu teribile implicații morale. E motivul pentru care plastograful prins - și, pe cale de consecință, negustorul necinstit - se va expatria în Georgia sub pretext, ce-i drept, academic. De aici pornește, cu adevărat, întregul roman. Obsesia nevindecată a acestui act gratuit oferă, spre ultimele capitole, scene - cum pe bună dreptate remarcă Doris Mironescu - de onirism pursânge, în care actanții capătă
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
bine dispus, venise atunci să-l ia pe Fănuș la hipodrom. Cursele de cai erau pasiunea lui cea mai mare, urmărit de ea și la Paris, unde și-a cultivat-o în voie de prin anii '80, când s-a expatriat. În vremea de care vorbesc scria poezii și teatru, piese pentru luminarea poporului jucate în căminele culturale de pe întinsul patriei. Venise deci să-l ia pe Fănuș la hipodrom și ne luă și pe noi, cei care ne aflasem atunci
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
și analizele interesante și „docte”, făcute de cunoscuții și celebrii cunoscători ai operei dostoievskiene. Care, e drept, a fost relativ prost cercetată și înțeleasă de exegeza apuseană, excepția revenind pe seama câtorva, puțini, printre care, cu siguranță, se numără filosofii ruși expatriați la Paris. Un secol aproape, până spre cel de-al doilea război mondial, atenția analiștilor, la noi și în Apus, se îndrepta cu precădere spre figurile, altfel imperiale, incontestabile, ale unor Tolstoi sau Turgheniev. Mai nou, A.P. Cehov. Alături de supratema
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
pietonal. Arăta atât de mizerabil încât nu m-am putut abține să nu-mi fie milă de el. * * * Aranjasem cu Tom să ne întâlnim într-un pub irlandez din sud, Freedom Arms, unul din principalele locuri de întâlnire pentru irlandezii expatriați din Londra. Sâmbătă seară petrecerea se revărsa în stradă. Geamurile, împodobite decorativ cu panglici aurii care declarau „Cele mai bune scoici din Londra“ și „Bere brună și plăcinte“, abia puteau stâpâni zgomotul. Am deschis ușa cât să mă strecor înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor care s-au expatriat s-a ridicat la 20.000 de suflete. Cei care s-au simțit amenințați după răscoala din 1805, au fugit în țara „turcească” (în Moldova), alții au fost arestați, judecați și condamnați. Până la urmă împăratul a dat o amnistie generală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nomade) vor considera domicilierea lor în orice țară îinclusiv în țara de origine, fie ea și una dintre țările dominante ale ordinii policentrice) ca pe un contract individual ce exclude orice loialitate și solidaritate cu compatrioții lor; ei se vor expatria pur și simplu, dacă vor considera că nu câștigă destul în țara respectivă. De asemenea, atunci când întreprinderile - inclusiv cele din țări devenite dominante în ordinea policentrică - vor considera că fiscalitatea și legislația care li se aplică nu sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Îmi amintesc pătura imensă cu care fusese acoperit cadavrul fetiței, și care se udase imediat, și pe cei doi paznici, Berfuche, un ins scund cu urechi de porc sălbatic, acoperite de păr, și Grosspeil, un alsacian a cărui familie se expatriase cu patruzeci de ani în urmă, care îl supravegheau din apropierea malului. Un pic mai în spate venea flăcăul Brăchut, un voinic burtos, cu părul țeapăn ca o mătură, care-și mototolea vesta neștiind ce trebuia să facă, să plece sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
perioadă el se așează printre ctitorii României Mari. Este înverșunat adversar al încheierii păcii cu germanii. Odată pacea încheiată, e nevoit să părăsească țara. Nemții îi acordă cinstea să-l pună în fruntea listei persoanelor indezirabile care urmează să se expatrieze. La 22 iulie 1918, Take Ionescu ajunge la Paris. Sosirea lui a coincis în chip fericit cu începutul marii și fericitei ofensive din mijlocul lunii iulie 1918, care avea în câteva luni să ne dea victoria finală. În ziua de
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
este unul dintre ultimii romantici ai îndeletnicirii de antologator. Stabilit în Australia, la Sydney și având altă profesie decât aceea de literat, el a continuat să citească, totuși, de-a lungul anilor, poezie românească, așa cum făcea și înainte de a se expatria. „Toată povestea - explică Daniel Ioniță - a început de fapt foarte modest. Intenționăm să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoții și nepoatele mele și alți câțiva prieteni mai tineri. Numitorul comun al acestora era faptul că, deși stăpâneau la nivel
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
Ion. În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul În Nirvana. În 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar în 1892 și-a exprimat intenția de a se expatria la Sibiu sau la Brașov. În 1903, la 24 februarie a avut o încercare de a se muta la Cluj , însă în luna noiembrie și-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin, iar în 1905, la 14 martie s-a stabilit
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
și ea pe picior de plecare, si nu chiar oriunde: „If he were to be elected, I’m moving to Jupiter.” După atâtea operații estetice mă întreb care din versiunile Cher se va instala pe Jupiter și unde se vor expatria celelalte 30 - 40 de „variante” Cher. De când mă știu, mi-a placut Cher, dar nu mă văd în stare de o călătorie spre Jupiter spre a-i spune “Vino, bre, acasă, nu te mai dă în spectacol aici, printre necunoscuți
„Dacă el vine, eu plec…” () [Corola-blog/BlogPost/338110_a_339439]
-
întremat-o” au altă părere. Am două vești pentru admiratorii acestor zbuciumați: una - bună; cealaltă - și mai bună. Prima - Donald Trump nu va ajunge președinte. A doua - chiar dacă ar ajunge, niciuna dintre vedetele atât de zbuciumate azi nu se va expatria. De ce? Hai că știți. Unde dracu', Doamne, iartă-mă!, pe ce planetă mai poți face munții de bani pe care-i fac asemenea vedete, chiar și când se dau în stamba? Totuși, dacă s-ar ține de cuvânt, am putea
„Dacă el vine, eu plec…” () [Corola-blog/BlogPost/338110_a_339439]
-
fac asemenea vedete, chiar și când se dau în stamba? Totuși, dacă s-ar ține de cuvânt, am putea afla dacă țara asta chiar s-ar prăbuși fără ele. Nu-i cred nici pe cei care se pregătesc să se expatrieze, daca Hillary Clinton ajunge la Casa Albă. Se vor obișnui rapid cu ideea că Bill Clinton are șarm și în calitate de Prim Domn. Doar Gore Vidal s-a ținut de cuvânt, dar el era din altă familie de spirite decât acești
„Dacă el vine, eu plec…” () [Corola-blog/BlogPost/338110_a_339439]
-
schimb petrolul. Se dă carne varza de Bruxelles, De mămăliga se crucește, Deși avem hemoragie, Garou-i pus pe proteste. În schimb, trebuie s-avem batistă Și unghile tăiate frumos, Fiindcă suntem controlați, La cuțitul de la os! NE PLEACĂ Sunt expatriate cohorte de patrii, Prin capilare și prin atrii. Prin salve de tun de comemorare Și prin prostia, care nu doare. Prin nepăsarea, care nu comentează, Prin filtre care nu filtrează. Ne pleacă materia cenușie, Ne pleacă „Greierele și furnica” din
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
de cancelarie (cunoaște latina, rusa și maghiara, participând la redactarea corespondențelor externe, sub îndrumarea stolnicului Constantin Cantacuzino) și, în mai multe rânduri, tainic sol domnesc, în Rusia sau în Moldova lui Dimitrie Cantemir. Știindu-se expus în fața turcilor, se va expatria în urma bătăliei de la Stănilești (1711). Îndeplinește funcții de tălmaci și „vel pisar i canțelar” și în serviciul țarului Petru I. O misiune diplomatică în Lehia constituie subiectul Însămnării pentru solia mai marelui mieu frate David ceaușu (1698), întâiul manuscris lăsat
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
din Europa era insistența asupra organelor de presă. Lenin se definea ca publicist ("Noi toți, teoreticienii, sau, aș prefera să spun în ceea ce mă privește, publiciști ai social-democrației...", Două tactici, 1905) în felul lui Cernîșevski și Herzen, care s-a expatriat la Londra pentru a căuta caractere chirilice, de negăsit în Rusia. În opoziție cu era brejneviană, mai bine organizată și deci mai puțin sîngeroasă decît autocrația țaristă, propaganda scrisă preceda și alterna cu propaganda prin fapt; și în Rusia, în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ansamblu divers de mărturii, critici și propuneri pe marginea subiectelor din programele existente, de completat cu alte date disponibile În bilanțuri, anuare sau felurite publicații ale acestor instituții. Anchetă mea a fost ușurată de propria mea experiență de cercetător migrator, expatriat din România În 1989, dar care a revenit regulat În țară Începând cu 1997 și care a făcut un stagiu Îndelungat la Berlin, la Institutul Max-Plank für Bildungsforschung și la Centrul „Marc Bloch” (1994-1995), pentru a reveni mai apoi de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Din 1916 i-a urmat la catedră lui H. Rickert la Freiburg im Breisgau, unde a rămas până la pensionare (1928). A murit la 27 aprilie 1938. În ciuda ostilității cu care l-a înconjurat regimul nazist, n-a vrut să se expatrieze. În timpul vieții a publicat doar câteva opere importante: Idei pentru o fenomenologie pură și o filosofie fenomenologică (Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, 1913). În 1928, discipolul său Martin Heidegger i-a editat Prelegeri despre fenomenologia conștiinței interne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orânduiri”, și încarcerat la Jilava, Poarta Albă, Aiud ș.a. Acum, între 1948 și 1953 și din 1958 până în 1964, face cunoștință cu mai toate închisorile comuniste. Eliberat, lucrează ca expert contabil în mai multe instituții din București. În 1976 se expatriază, stabilindu-se la New York, unde lucrează ca funcționar și expert contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
Centru de reeducare studențească, apărută mai întâi la Madrid, în 1963, în Canada, la Hamilton, în 1989, în SUA, la Englewood, în 1971, și la București, în 1991. La câțiva ani după „ispășirea” din pușcăriile comuniste, în 1959, B. se expatriază, stabilindu-se mai întâi la Évry, apoi la Paris. A scris la revistele din exil „Caete de dor”, „Vatra” și „Cuvântul românesc”, ca și la „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București (după 1990). „Din granit dacă ați fi - și totuși nu
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
politică a românilor în Dobrogea își pot face convingerea cum le-a mers bulgarilor sub administrația românească"2252. În același sens, se preciza că "recensământul populației făcut de români în anii 1880 și 1881, după termenul acordat pentru înapoierea celor expatriați în timpul războiului, arată, în orașul Constanța, 348 suflete, pe când în anul 1894 numărul bulgarilor era de 1 060; în comuna rurală Gargalâc, două cătune curat bulgare, la 1880 s-au găsit 350 suflete, iar la 1895, numărul sufletelor este (...) de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
familiei mele, ți l-ai călcat ca un laș, făcând să sufere o biată copilă, asupra căreia, din nenorocire, ai avut oarecare influență. Dacă mai încerci o dată asemenea lucruri, voi face tot ce-mi va sta în putere ca să fii expatriat. Credeam că vei avea bunul-simț să părăsești orașul acesta. Prin telefon am dat ordin să te concedieze astăzi. Singurul lucru pe care îl ai de făcut e să-ți iei salariul și să pleci îndată. Ingratitudinea d-tale trebuie să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
după-amiaza la Biblioteca Institutului Tehnic, să văd ce înseamnă aceea agent fluvial. De două ori până acum s-a interesat poliția de mine. Transportă mereu șomeuri, dincolo, în Europa. Asta ar însemna pentru mine cea mai cruntă înfrîngere; să mă expatrieze... Geurtie mi-a mai dat douăzeci de rupii; cu lacrimi în ochi, săraca. ...Răscolesc astăzi prin hârtiile mele mai vechi și dau pesce scrisoarea trimisă Maitreyiei de ziua ei de un necunoscut, împreună cu acele flori magnifice. Doresc nebunește să știu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
său. Trăim vremuri ciudate în America. Căutăm ceva care să poată fi atacat. Cartea se vinde bine. Și știi că te susținem cu următorul contract, indiferent ce se întâmplă cu ăsta. La sosirea în Roma, Weber era pregătit să se expatrieze. Resentimentele lăsaseră locul îndoielii: poate că recenzia din Times nu era un plagiat, ci doar rezultatul coroborării independente. Ideea îi strică dispoziția turistică. În cea de-a doua noapte, în Siena, se certase cu Sylvie. Nu se certase; se luptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cazul lor, cît și în cel al lui Tzara, Fondane sau Ionesco, „inadaptarea” la condiția periferică a fost depășită printr-o ruptură modernă, voluntaristă, prin evadarea în universalitate... Un descendent mai tînăr al simbolismului moldav este Ilarie Voronca, și el expatriat mai tîrziu (după o lungă „navetă” avangardistă) în Franța. Debutul său editorial din 1923, cu volumul Restriști, arată un melancolic, puternic influențat de poezia „de sanatoriu” a lui Bacovia și Camil Baltazar, poet al tristeților provinciale, al nostalgiilor, al melancoliilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]