232 matches
-
cei față de care manifestă expectații înalte; 3. intrări (input) Ă predând mai multe informații celor ce inspiră expectații înalte și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și curtenitor al relațiilor interpersonale) și prin capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
baza unor demersuri deductive. Din păcate, o astfel de concluzie nu este departe de adevăr. Foarte puține din cercetările pe care le vom evoca au avut drept punct de plecare problemele educației Ă studiul lui Rosenthal și Jacobson asupra efectelor expectațiilor profesorului este una din acestea. În această prezentare nu ne propunem analize conceptuale amănunțite, nici descrieri aprofundate ori evaluări ale unor experimente, ci o trecere în revistă a problemelor educației din punctul de vedere al psihologiei sociale. Perspectiva sociologică este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale expectanțelor profesorilor. Întrebările la care au încercat să răspundă studiile ulterioare au fost în număr de două: 1. Ce factori influențează așteptările profesorilor? și 2. Cum sunt comunicate aceste așteptări? Unul din modelele avansate conceptualizează procesul de transmitere a expectațiilor în termeni de comportamente observabile (Cooper, 1984): 1. Profesorul dezvoltă așteptări ce prezic comportamente specifice și eșecul sau succesul fiecărui elev. 2. Ghidat de aceste așteptări, profesorul se comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului furnizează informații elevului asupra nivelului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imaginează că au de-a face cu elevi buni, le acordă mai multă încredere și le zâmbesc mai mult decât elevilor pe care-i cred slabi. În general, registrul non-verbal este acela care exprimă atitudinea binevoitoare, ce are la bază expectații pozitive. Din punctul de vedere al factorului input, Rosenthal arată că elevilor slabi li se oferă mai puține ocazii de a învăța chestiuni noi și li se explică mai puțin chestiunile dificile. Al treilea factor, output-ul verbal, se referă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atenție răspunsurilor lor și de a repeta întrebările, accentuând anumite părți ale lor ce pot sugera răspunsul. Ei lasă acestor elevi mai mult timp de gândire înainte de a adresa întrebările rămase fără răspuns restului clasei. În ce privește frecvența interacțiunilor, elevii-țintă ai expectațiilor pozitive ale profesorului caută mai des contactele cu acesta, chiar în afara cadrului clasei, decât elevii de la care profesorul nu așteaptă prea mult. Feed-back-ul se referă în principal la utilizarea de către profesor a laudei și a criticii. Tendința profesorilor este de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai multe studii care pledează pentru o înțelegere mai nuanțată a efectului expectanțelor profesorului. Lee Jussim, un cercetător ce s-a afirmat în acest domeniu, susține că percepțiile profesorilor sunt mai exacte decât s-a considerat până acum, și că expectațiile lor prezic performanțele elevilor pentru că sunt întemeiate, nu pentru că le-ar determina prin mecanismul auto-îndelinirii profețiilor (Jussim, 1989). Totuși, nimeni nu merge până la a nega acest efect. Iar profesorii înșiși sunt, probabil, primii dispuși să depună mărturie în favoarea existenței lui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în școli normale și din această cauză, simțind că sunt respinși, încep să deteste lumea. Importantă este și evaluarea negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Cercetările pe marginea privirii realiste asupra postului arată că este o metodă eficientă. Premack și Vanous (1985) au realizat o meta-analiză a 21 de experimente de RJP în organizații. Analiza statistică a rezultatelor acestor studii arată că această abordare reduce expectațiile inițiale asupra postului și organizației, precum și numărul solicitanților care acceptă postul în organizație. Dar prin această metodă se poate crește satisfacția și performanța în muncă, probabil pentru că persoanele care ar fi fost nemulțumite de post au fost filtrate înainte de a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbare O altă variabilă critică o reprezintă expectanțele angajaților față de efortul de schimbare. Dacă angajații se așteaptă la schimbări minore, indiferent de timpul și efortul depus, aceste convingeri pot funcționa ca o „profeție care se auto-împlinește”. Pe de altă parte, expectațiile angajaților de îmbunătățire pot fi uneori nerealist de înalte și pot duce la situația în care neîmplinirea lor conduce la înrăutățirea situației. În mod ideal, expectațiile vizavi de schimbare trebuie să fie pozitive, dar realiste. Un alt aspect important al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceste convingeri pot funcționa ca o „profeție care se auto-împlinește”. Pe de altă parte, expectațiile angajaților de îmbunătățire pot fi uneori nerealist de înalte și pot duce la situația în care neîmplinirea lor conduce la înrăutățirea situației. În mod ideal, expectațiile vizavi de schimbare trebuie să fie pozitive, dar realiste. Un alt aspect important al pregătirii pentru schimbare în reprezintă rezistența la schimbare. Atât rezistența la schimbarea individuală, cât și cea a organizației trebuie să fie diagnosticate. De asemenea, capacitatea organizației
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a deosebirilor întâlnite la diverse categorii - aspecte legate de rasă, etnie, orientare sexuală, vârstă și disabilități, în strânsă relație cu cele culturale. Scopul final este acela de a reuși administrarea întregii diversități, respectând principiul egalității într-un context al diferitelor expectații ale angajaților, al tradițiilor culturale, al preceptelor religioase, adică a tot ce înseamnă identitatea personalului, îmbogățind astfel cultura organizațională. În termeni generali, managementul diversității ca abordare a egalității la locul de muncă, se focalizează mai degrabă pe o egalitate prin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
performanța colectivă. Sintetic, teoria spune (vezi Baron et al., 1998) că indivizii vor depune un mare efort în realizarea unei sarcini numai dacă se satisfac concomitent trei condiții: 1) sunt convinși că muncind din greu vor obține rezultate mai bune (expectația); 2) rezultatele mai bune vor fi recunoscute și răsplătite (instrumentalitatea); 3) răsplata oferită va fi cea prețuită și dorită de ei (valența). După cum ușor se poate sesiza, în situația muncii colective la o sarcină de tip aditiv, fiecare dintre aceste
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că jocurile pe teren propriu sunt în general favorabile tocmai din cauza presiunii pe care suporterii înfocați o exercită asupra echipei adverse și, uneori, cu rezultate și asupra arbitrilor. Entuziasmul și așteptările fanilor produc însă adesea și efecte neintenționate, chiar perverse. Expectațiile exagerate din partea propriilor spectatori pot inhiba jucătorii sau, dorind să facă o impresie foarte bună, aceștia sunt prea centrați pe ei înșiși și neglijează jocul de echipă. Foarte multe grupuri mici sau mijlocii sunt înglobate în organizații, instituții, corporații și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și funcțiile organizației; 4. Utilizatorul limbajului: reprezentările cunoștințelor, expectațiile, documentele, cadrul și cunoștințele utilizatorului; 5. Înțelesul: interpretarea, înțelegerea și citirea unui text; 6. Textul: seturile patternurilor structurate ale discursului înregistrate în organizații; 7. Contextul: evenimentele organizaționale, istoria și parametrii care dau formă interpretării textelor; 8. Intertextualitatea: interfața dintre discurs
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este de presupus că ele au tendința de a-și modifica schemele. Multe teorii privind asimilarea organizațională poziționează această problemă de-a lungul primelor zile petrecute în noul post, moment în care cei nou-veniți sunt mai implicați în „luarea” (învățarea expectațiilor celorlalți în ceea ce-i privește) decât în negocierea propriilor roluri. Rețelele de comunicare sunt definite de legăturile dintre mai mulți interactanți. D.G. Brass ne oferă două matrice extrem de utile pentru a evidenția trăsăturile principale ale rețelelor de comunicare: prima se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
absolute prin care propria comunicare cu sine „sunt frumoasă” să fie suficientă. Laurie Mullins (1993), sintetizând direcțiile de cercetare din aria comunicării intrapersonale, alcătuiește o listă cu factorii de natură psihologică ce afectează acest fenomen: personalitatea, motivația, experiența anterioară, scopuri, expectații, interese, pregătire, abilități, inteligență, învățare. Acești factori, grupați în ceea ce vom numi mai departe setul perceptiv al persoanei, sunt cei care oferă forma comunicării intrapersonale. Un al doilea exemplu asupra modului complex și decisiv în care comunicarea intrapersonală influențează toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
similar cu colegii lor, pe care diferit și să explice de ce. Vom remarca totuși că polaritatea concluziilor există și în cazul stereotipiilor; în această ordine de idei, vom vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumește „profeția autoîmplinită”, definită drept tendința expectațiilor noastre de a evoca un comportament care confirmă expectațiile. William Crano și Phyllis Mellon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat un studiu pe 4.300 de școlari britanici, care a arătat că așteptările cadrelor didactice sunt cauze ale performanțelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
explice de ce. Vom remarca totuși că polaritatea concluziilor există și în cazul stereotipiilor; în această ordine de idei, vom vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumește „profeția autoîmplinită”, definită drept tendința expectațiilor noastre de a evoca un comportament care confirmă expectațiile. William Crano și Phyllis Mellon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat un studiu pe 4.300 de școlari britanici, care a arătat că așteptările cadrelor didactice sunt cauze ale performanțelor elevilor; astfel, evaluările înalte sunt urmate într-o proporție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și în prejudecăți în ceea ce privește mesajul sau în ceea ce-l privește pe receptor; • Barierele la nivelul receptării aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat al altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la acest stil al conflictului, Michael E. Roloff (Berger, Chaffee, coord., 1987, p. 490) se focalizează pe conflictul de rol văzut în trei ipostaze: - conflictul de rol focalizat pe sine, care poate apărea atunci când: există o incongruență de rol între expectațiile partenerilor de echipă educațională și propria personalitate a unui anume elev/student (dacă, spre exemplu, unui elev timid i se cere o implicare mai agresivă într-o dispută de grup); o persoană ocupă mai multe roluri incompatibile simultan (este cazul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitățile sale) a fost grupul în trecut și apartenența pe care fiecare persoană și-o resimte/asumă la grupul respectiv. Jackson propune un model interesant (în ceea ce privește conformarea), modelul potențialului de întoarcere, prin care acțiunea de conformare este explicată în perspectiva expectațiilor comportamentale. Modelul sugerează că orice comportament relevant se poate înscrie pe o curbă care să cuprindă măsura în care individul este aprobat sau dezaprobat de grup. Astfel, la începutul existenței unui grup, persoanele cu un nivel mediu de verbalizare pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
contribuția la grup, persoanele trebuind să înceapă să vorbească mai mult. Apoi, nivelul comportamentului tolerabil descrește deoarece grupul acordă aprobări pentru îngustarea seturilor comportamentale. Spre sfârșit, intensitatea sentimentelor de grup crește, iar persoana primește mai multe evaluări pozitive dacă „întâlnește” expectațiile grupului (în ceea ce privește poziția sa) și mai multe evaluări negative dacă aceasta nu se întâmplă. Grupul poate avea aceleași expectații pentru toți membrii săi sau expectații diferite în funcție de variabilele individuale. Cel de-al doilea caz este descris de Moreland și Levine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aprobări pentru îngustarea seturilor comportamentale. Spre sfârșit, intensitatea sentimentelor de grup crește, iar persoana primește mai multe evaluări pozitive dacă „întâlnește” expectațiile grupului (în ceea ce privește poziția sa) și mai multe evaluări negative dacă aceasta nu se întâmplă. Grupul poate avea aceleași expectații pentru toți membrii săi sau expectații diferite în funcție de variabilele individuale. Cel de-al doilea caz este descris de Moreland și Levine pe trei segmente acționale: 1) propriile caracteristici ale grupului (spre exemplu, căutarea unor abilități specifice); în special echipele didactice
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sfârșit, intensitatea sentimentelor de grup crește, iar persoana primește mai multe evaluări pozitive dacă „întâlnește” expectațiile grupului (în ceea ce privește poziția sa) și mai multe evaluări negative dacă aceasta nu se întâmplă. Grupul poate avea aceleași expectații pentru toți membrii săi sau expectații diferite în funcție de variabilele individuale. Cel de-al doilea caz este descris de Moreland și Levine pe trei segmente acționale: 1) propriile caracteristici ale grupului (spre exemplu, căutarea unor abilități specifice); în special echipele didactice „profesionalizate” am putea aprecia că pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rolurilor în relația resursele existente - obiectivele grupului); 3) caracteristicile proprii persoanei care este evaluată (statusul și abilitățile acesteia, spre exemplu). Această perspectivă poate fi dezvoltată într-un mod interesant în cadrul activității educaționale. Roberts și Hunt considerau că majoritatea grupurilor presupun expectații echivalente pentru majoritatea membrilor lor. Din punctul nostru de vedere, o manieră de lucru utilă educațional ar putea presupune structurarea grupurilor de la o etapă inițială a unei astfel de echivalențe de roluri până la o dezvoltare superioară prin expectații diferențiate, individualizate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]