596 matches
-
părinții adoptatori care s-au confruntat cu cele mai multe greutăți după adopție, au acuzat în special lipsa de informare despre plasament, centrarea asistenților sociali pe procesul de evaluare și de potrivire și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe care ar trebui să le aibă în raport cu copilul și plasamentul acestuia în familie. Potrivit aceluiași studiu, acele familii care beneficiază de informații mai puțin acurate pre-plasament vor avea expectanțe mai puțin realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe care ar trebui să le aibă în raport cu copilul și plasamentul acestuia în familie. Potrivit aceluiași studiu, acele familii care beneficiază de informații mai puțin acurate pre-plasament vor avea expectanțe mai puțin realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung. Bohman și Sigvardson 216 constatau și ei că, prognosticul pe termen lung pentru copiii adoptați nu este în niciun caz mai rău decât pentru copiii din populația generală, cu condiția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare Consistența muncii asistentului social Frați/surori Suport din partea părinților biologici și/sau a asistenților maternali Vizite de pregătire, utilizarea de materiale, cartea vieții etc. Grupuri de suport Părinte Expectanțe eronate Plasarea imediată/ neașteptată a copilului Noutatea rolurilor Veniturile scăzute Lipsa suportului social Definirea rolului Menținerea relației maritale optime Informații acurate și realiste despre copil Suportul pentru plasament Perioada de așteptare rezonabilă Acordarea de prestații Consistența muncii asistentului social Grupurile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea la adopție. Eforturile de coping manifestate de copii includ o varietate de strategii centrate fie pe problemă (ex. acțiuni instrumentale, negociere, suport de mobilizare, căutare de informații, schimbare expectanțelor sau a aspirațiilor etc.), fie pe emoții (ex. minimizare, negare, fugă de realitate, distanțarea, auto-blamarea și redefinirea)256. Cercetări empirice. Eforturile de a testa acest model sunt încă la început. Cu toate acestea, primele studii sunt favorabile. Astfel, Smith și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de-a lungul unor stadii înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern de solicitările impuse la nivel social (ex. norme, expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de familie/întreținătorilor, structura familiei/numărul de membri, respectiv vârsta membrilor familiei 262. Deși numărul de stadii definite de autorii teoriei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a face față stigmei sociale asociate cu adopția dezvoltarea unui sistem familial și social de suport pentru decizia de a adopta Stadiu familiei cu copii nou-născuți asumarea rolului de părinte adoptiv identificarea unor modele de rol potrivite și dezvoltarea unor expectanțe realiste în ceea ce privește adopția integrarea copilului în familie și dezvoltarea unui atașament securizant explorarea gândurilor și a sentimentelor legate de familia biologică a copilului Stadiul cu copii preșcolari începerea procesului de dezvăluire a adopției efortul de a face față anxietății și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție sprijinirea intereselor și a planurilor de căutare a adolescentului și îndrumarea spre expectanțe realiste sprijinirea adolescentului să-și dezvolte un sens al propriei identități incluzând recunoașterea trăsăturilor care pot veni de la familia biologică; integrarea adopției în propria identitate explorarea sentimentelor și a gândurilor legate de propriile sale origini explorarea aspirațiilor și posibilităților de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de stres normativ, căci adopția este în fapt în primul rând dorită, pregătită și expectată. Și totuși spre deosebire de naștere, momentul intrării copilului în familie este greu de estimat, potrivirea faptică este posibil să nu fie la fel de reușită precum cea teoretică, expectanțele părinților, dar și ale copilului pot să nu concorde cu realitatea, relația părinte-copil să nu se stabilească la fel de ușor și de repede pe cât este dorit, copilul să nu fie la fel de sănătos precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar și caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori. Percepția sau evaluarea factorului de stres, poate fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale părinților adoptatori. Percepția sau evaluarea factorului de stres, poate fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a datelor primite în procesul de adopție, precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului social formal
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire în procesul de adopție atunci este posibil ca expectanțele părinților și gradul de pregătire pentru adopție să nu fie tocmai adecvate. Este o problemă asupra căreia ne vom opri în paginile următoare. Ceea ce dorim însă să subliniem aici este nevoia de informare a părinților cu privire la implicațiile pe care le
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
următoare. Ceea ce dorim însă să subliniem aici este nevoia de informare a părinților cu privire la implicațiile pe care le are vârsta, timpul petrecut în sistemul de protecție, tipul și calitatea formelor de protecție de care a beneficiat pentru a-și forma expectanțe corecte 329. Prin aceasta părinții nu trebuie descurajați să adopte anumite categorii de copii. Dimpotrivă, accentuăm și aici capacitatea ridicată de recuperare pe care o posedă majoritatea copiilor, în condițiile în care întâlnesc un mediu favorabil de dezvoltare, pregătit să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
specifice la care familia adoptivă să aibă acces în diferitele etape ale dezvoltării sale. Adopția copiilor este un proces de durată, care nu trebuie perceput încheiat definitiv odată cu finalizarea procedurii judecătorești sau a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior adopției, C. corectitudinea informațiilor primite și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior adopției, C. corectitudinea informațiilor primite și D. raportarea realității la expectanțe, variabilă care surprinde percepția asupra gravității problemelor de sănătate raportat la modul în care au fost ele prezentate de specialiști. A. Preocuparea pentru informare. Părinții au evaluat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informație primită anterior adopției, atunci când au fost întrebați despre corectitudinea informației referitoare la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert dintre ei, consideră că, gravitatea problemelor manifestate de copii, indiferent că sunt medicale, psihologice, educaționale este mai ridicată decât li s-a prezentat, respectiv mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]