592 matches
-
realizarea unei atmosfere suportive; criticismul este constructiv și ascultarea interactivă; 10) liderul grupului stabilește tonul și atmosfera propice pentru practica sa de conducere; 11) grupul ajută fiecare membru pentru a se dezvolta la întregul potențial; 12) membrii acceptă scopurile și expectanțele, care sunt destul de înalte pentru a provoca membrii fără a genera anxietate; 13) liderul și membrii cred că grupul poate face imposibilul; 14) membrii ajută fiecare altă persoană dacă este necesar; 15) atmosfera suportivă stimulează creativitatea; 16) grupul așteaptă conformare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
92 1.1. Teoria nevoilor a lui Maslow (1954) /92 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) /93 1.3. Teoria caracteristicilor postului (Hackman și Oldham, 1976) /95 2. Teoriile alegerii cognitive /97 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță /97 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) /98 3. Teoriile autoreglării /101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
indivizi să producă (nevoile, de exemplu). Teoriile alegerii cognitive sunt interesate de procesele cognitive care conduc la acțiune. Ele acordă un loc central alegerilor raționale ale diferiților indivizi și, astfel, introduc un anumit relativism. 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță Această teorie a fost inițiată de Vroom (1964), care se poziționa în prelungirea lui Lewin. Ea a fost apoi dezvoltată de diferiți autori (Campbell, Lawler). Comportamentul este dirijat spre un scop: de exemplu, salariații muncesc pentru realizarea unei sarcini. Motivația
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a unei sarcini îi va aduce o promovare, se poate spune că instrumentalitatea este puternică în raport cu acest rezultat. Dar nivelul de efort depinde și de o altă variabilă: probabilitatea de realizare a performanței legate de un anumit nivel de efort (expectanță). Persoana estimează posibilitatea de a atinge, printr-un anumit nivel de efort, o anumită performanță în realizarea sarcinii. Toate aceste variabile se combină pentru a determina motivația în muncă. Le putem prezenta într-o schemă. Figura 7. Articularea diferitelor componente
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care integrează aceste două dimensiuni. Ei consideră că performanța depinde de două elemente: nivelul scopului (cf. lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
depinde de două elemente: nivelul scopului (cf. lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre matematice. În această orientare, Klein (1989) a propus o teorie integrativă a motivației pornind de la o teorie a controlului care-l prezintă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
privitor la performanțe și emiterea unui nou comportament. Diferitele teorii ale motivației vor fi considerate componente ale acestei metateorii: teoriile scopului vor interveni în analiza ecarturilor dintre rezultate și normele de referință. Teoriile consolidării vor explica procesul de feedback. Teoriile expectanței vor guverna organizarea buclelor de control, în timp ce teoriile nevoilor vor permite explicarea atracției spre scopuri. Teoria controlului constituie un cadru care permite articularea tuturor teoriilor clasice ale motivației. Modelul integrativ are o mare valoare euristică. El îi permite lui Klein
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
importanță medie", fără să le amestecați cu celelalte, pentru a vă facilita sarcina la exercițiul 2. • Acum vei face la fel pentru pachetul de fișe legate de viața profesională, apoi cu fișele pentru viața personală și viața spocială. Exercițiul 2 (expectanță) Luați fișele plasate la exercițiul 1 în teancurile "foarte important" și "importanță medie" pentru cele patru domenii de viață. • Ne-ai indicat obiectivele a căror atingere este importantă pentru tine. În legătură cu fiecare dintre ele, crezi că vei reuși sau nu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 7, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 1 Importanță Exercițiul 2 Expectanță Exercițiul 3 Atrib. prob. Exercițiul 4 Valorizare Mare Medie Mică NP < 1 lună < 1 an < 3 ani ? eșec Internă Externă + = 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se total dezamăgiți de propria personalitate și viață. Stima de sine se află în strânsă legătură cu imaginea de sine și se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înșine, cât de „buni” ne considerăm comparativ cu propriile expectanțe sau cu alții. Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroși și au trăiri emoționale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Există o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
făcuse cu ea ședințe de psihologie energetică pentru a o pregăti din punct de vedere emoțional pentru acest eveniment. Pe lîngă faptul că s-a ocupat de temerile ei absolut normale legate de o procedură invazivă și i-a creat expectanțe pozitive și stimulat Încredere În legătură cu operația, una din temele abordate În timp ce lucrau Împreună a fost șovăiala Tanyei din totdeauna de a lua o decizie definitivă cînd cineva, În particular un iubit de-al ei, o rănea. Tăierea unei tumori care
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de predare pot avea o influență majoră asupra motivației și modalității de Învățare a elevului. Dacă stilurile de predare ale profesorilor și cele de Învățare ale elevilor sunt similare, această corespondență ar sugera că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de Învățare În cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
raportează că le aplică. Astfel abordările instructiv-educative pe care profesorii spun că le folosesc au fost În general compatibile cu preferințele de Învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri În privința modalității de predare și Învățare În clasă. Anumite strategii instructiv-educative pot Încuraja elevii să Îmbrățișeze un anumit stil de Învățare. Chiar dacă În studiul lui Lang pare să existe o legătură generală Între cele două
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
situații, conștientizarea de către copil a propriilor nevoi, identificarea căilor de satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea În vedere setul de interese și aspiratii ale copilului, setul de atitudini care se manifestă În contextual relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; stadiul coeziunii socio afective care influențează dinamica grupului; stadiul conștiinței de sine
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a observat. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor, toate se învață imitând adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele formative, mai ales în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Comportamentul uman, în genere, este determinat de factori precum: contextul, cunoștințele procedurale, expectanțele și autoeficiența. Cunoștințele procedurale, a ști ce înseamnă un anumit comportament, se dobândesc prin observarea acelui comportament la un moment dat, urmată de punerea lui în practică. Odată cu dobândirea cunoștințelor procedurale, apare autoeficiența persoana știe că este în stare să
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și modernitatea radicalizată reprezintă concepte fundamentale, deoarece așteptările Iluminismului conform cărora creșterea cunoașterii ar conduce la pace și certitudine au fost înlocuite de incertitudine și de o societate a riscului. Radicalizarea și reflexivitatea modernității constau tocmai în conștientizarea valorilor și expectanțelor modernității timpurii. Așa cum ar spune Giddens, modernitatea reflexivă se naște dintr-o societate conștientă că este supusă riscului. Iar creșterea cunoașterii prin erori mai degrabă decât prin certitudini, în termenii lui Popper, ne poate duce la pierzanie, deoarece, contrar intențiilor
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
etapă foarte importantă este constituită de comportamentul pe care îl are o anumită persoană în urma realizării predicției. Modul în care lucrează psihicul uman în urma primirii unei informații despre propriul viitor îi modifică comportamentul în conformitate cu noua imagine de sine și cu expectanțele celorlalți. Este etapa cea mai importantă și este necesar ca persoana sau grupul care preia informația să îndeplinească anumite condiții: cerințele nu trebuie să depășească posibilitățile de realizare ale persoanei; persoanele implicate trebuie să creadă în predicția ce urmează a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de tip „alcoolici anonimi”, asistând un membru al familiei. Participanta la acest experiment a relevat puterea comunității, capacitatea de a influența a grupului de discuție, descoperirea unei resurse proprii noi: competența de a Înțelege diferitul, efectul stimei de sine, al expectanței Împlinite. A Învățat că trebuie să luptăm pentru a sparge „conspirația tăcerii” asupra efectelor alcoolismului. Ritualurile și atmosfera caldă dintr-o asociație religioasă, dedicată ajutorării celor În suferință au determinat o descoperire importantă pentru unul dintre membri: a acorda ajutor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care au terminat cu succes un program care cuprinde toate criteriile de referință. Structura standardelor: Benchmarks - criterii de referință - sunt declarații (principii) care specifică cerințele proiectului pentru programele de Pregătire Inițială a Profesorului (ITE). Expected features - caracteristici anticipate (indicatori de expectanță) pentru fiecare criteriu de referință, care intenționează să clarifice și să ilustreze aspecte ale performanței studentului pentru care programul este proiectat să le realizeze. Aceste trăsături vor fi folosite de HEIS = Institutele de Învățământ superior pentru a proiecta strategiile de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de angajare din dinamismul autoreglării morale; autoimplicarea în modificarea stilului de viață, de învățare, muncă, îngrijire a sănătății, astfel încât subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii prospective pe termen lung, pornindu-se de la cazuri identificate cu comorbiditate pe cele două axe, comparativ nu doar cu diagnostice pe Axa I fără tulburare pe Axa II ci invers, cu tulburări pe Axa II, pentru a se vedea expectanța apariției tulburărilor pe Axa I. Caracteristicile personalității și a sindroamelor psihopatologice se influențează reciproc fiind în corelație și cu evenimentele de viață trăite. Se apreciază că pentru a fi relevante studiile prospective ar trebui efectuate evaluări ale ambelor axe în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul de vedere al gradului lor de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind imperative comportamentale implicite, dincolo de determinările contextuale sau particularismele acționale puse în mișcare de diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste sînt numeroase, copiii sînt învățați în majoritatea cazurilor să se conformeze unui tratament din ce în ce mai uniform, în care "copilul ideal" e cel care respectă regulile. Aici, dependența față de părinți este una din expectanțele și valorile culturii (dependență manifestată în toate domeniile însemnate ale vieții, inclusiv în luarea deciziilor importante etc.). Cu toate acestea, cultura colectivistă pune accentul pe relațiile interpersonale, contrabalansînd prin nevoia de armonizare a raporturilor cu "celălalt" eventualul exces tipic individualist
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare și suportive, întrucît individul își autoinduce expectanța eșecului în relațiile interpersonale. O asemenea moștenire este cu atît mai dăunătoare în aria geopolitică postsovietică, cu cît țările postcomuniste se află într-o dureroasă tranziție de la experimentul comunist eșuat înspre modelul democrației liberale, proces în care nu trebuie reconstruite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]