47 matches
-
-și toate păcatele lumii!... Pasiunile, suferința lui Iisus nu sunt pilduitoare și înalt expresive prin aceea că un nevinovat este acuzat și pedepsit pe nedrept, ci prin aceea că un om, o victimă a unui tribunal partizan, se oferă să expieze pentru toți, asumându-și vina și păcatele mulțimii, ale tuturor celor care nu au sau nu au avut puterea și harul de a-și recunoaște și de a-și ispăși păcatele. "Eu sunt mielul lui Dumnezeu, agnus Dei, cel care
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
toate puterile prietenii afectați. Trebuie să-i amintesc neapărat și pe angajații de la Regia Autonomă a Metroului care au dat dovadă de un curaj extraordinar; ei au rămas în infernul acela pentru a ajuta călătorii, ignorând pericolul. (Vreau să-mi expim regretul pentru cei care, din păcate, și-au pierdut viața acolo.) În afară de câteva cazuri izolate, în mare, toți anagajații de la metrou au respectat regulile impuse de meseria lor și au dat dovadă de o extraordinară moralitate. Am ajuns să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Însă, un capitol important al memorialisticii noastre de specialitate. Această carte care „conține mai multe cărți” (cum remarcă În postfață, și Victor Frunză) informează, meditează, rea mintește, iubește și acuză. Profitabil pentru noi toți... Ce moarte mai frumoasă decît a expia...de rîs! S-a Întîmplat! Citesc În ziar că un bucureștean de 51 de ani a murit de rîs, În timp ce viziona, la o grădină din Mamaia, un film american. Pe de-o parte, mi-aș dori, deși nu e frumos
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
aceste absențe au o inexplicabilă greutate, o insuportabilă lentoare, un mod exasperant de a prefera tăcerea, cuvântului atât de zgomotos. Poetul este copleșit de prea multele absențe: Trăiesc fără iubire și neîncercat de iubire, asta mi-e crima. Și o expiez din belșug cu libertatea mea, care e mai teribilă decât orice constrângere și decât orice carceră. (Cel mai tare) Negarea de sine, necunoașterea, nevederea, nici măcar în oglindă, ("Era scris cu creta acolo, pe figură: Nimic", Hop-la!) pot fi citite ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
spune că omul secolului nostru n-a gîndiit și astfel, dovadă atrocitățile și ignominiile pe care le-a comis, crezând deci că poate înfăptui orice nelegiuire, fără să dea socoteală. Totuși, din călău a ajuns repede victimă, și astfel a expiat, și să sperăm că am tras cu toții din asta destule învățăminte ca să ne treacă cheful de a le mai comite cel puțin pentru o lungă perioadă de timp. Findcă a gândi că totul ne e permis, în absența unei divinități
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Spirit. Verificare a gândurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi. Stabile corpuri! Insolvate, în veritabila vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic, iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crima fracției și a secundei expia acum în amestec. Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se menținea neajuns. Și "psalmii deșertatului de soare stăpîn" al acelei întristate geografii, inflexionau ușor către imn - către un mare accent poesc - până când degetele instruite suiră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
decupat pe Astrolog: dispariția lui e inexplicabilă pentru cei rămași; Romancierului i-ai suprapus un metascenariu. La fel se joacă, poate, cineva și cu tine, cu orașul tău, vei fi extras într-o zi. Cu numai un ceas înainte de a expia, vei zice: „Viața mea a fost un dezastru!”. NU! Ești câștigătorul unei curse demențiale! Ți s-a spus la școală. Din câteva milioane de spermatozoizi-frați, ai fost singurul care a ajuns în uter! Un parcurs al disperării; încerci, uneori, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
strainul era din nou în mâinile și buzele ei de vrăjitoare, legănat, liniștit, renăscut în mâinile reci și sărate, între buzele marine. Picioarele ei lungi lungi tremurau pe tavanul care tremura, ca și zidurile și ferestrele și podeaua. „O, Irina“, expia expira, în sfârșit orfanul. „Irina, Irina“, se confesa, izbăvit, clovnul, masca înlăcrimată pe sânii ei electrizați, capul învins pe pântecul cosmic, să prindă ecoul, confirmarea, și mai jos, să-și lipească, ultimă gratitudine, buzele mincinoase, de floarea canibală. Vindecat, muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fiind de grefierul Trib. Militar București, Craioveanu Ștefan, și din partea penitenciarului Jilava, tov. căp. Moromete, am mers la celula unde se aflau condamnații Dumitru Matei, Druszcz Romuald și Ioan Cudalbu și i-am încunoștiințat că a sosit timpul să-și expieze faptele săvârșite și au fost întrebați fiecare condamanat, dacă mai au ceva de mărturisit sau vreo dorință și au declarat că nu mai au nimic de mărturisit, ultima dorință fiindu-le aceea de a li se da câte o țigară
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-i nimic de înțeles aici. Nenorocitul ăsta s-a scindat în trei, pentru că nu mai suporta presiunea psihologică exercitată de soție. Și, cum s-a găsit o vecină binevoitoare s-o dea în judecată, i se va da șansa să expieze pentru răutatea și nesăbuința ei. Asta-i tot. Nu e nimic în plus de înțeles aici. (Din auditoriu...) Noi vrem să auzim variantele lor, nu pe a dumneavoastră. De asta suntem aici. Pentru că ni se poate întâmpla și nouă același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu atât mai mare cu cât D. a avut de-a lungul timpului tot felul de iubite, singurele îndreptățite la astfel de pase erotice și nicidecum ea. Și, cum nesăbuința ei avea să fie pedepsită, dacă nu ar fi fost expiată, confesată și submisă iertării la timp. Ea depăna părintelui cu lux de amănunte toate elucubrațiunile ei erotice, puse pe seama iubitului ei prezumtiv. Și, în ciuda monotoniei unei vieți fără noimă, Tanti Eugenia afișa mereu o bucurie și o stare de spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
orpilant... tenebros...Cunoaștem. F Fantatic. Credeam că sunt singura. Și cum de știți ? P Ca și dumneavoastră, scumpă doamnă sau don’șoară sau ce naiba sunteți, sunt și eu un fervent deslegător de integrame. F Deci cunoașteți în legătură cu...mortu’. P Da: expiatu’, dusu pe lumea ailantă. Sucombatu’ ! F ...prin lovitură de pumnal cotondent! P Șiș, custură, armă albă, șuriu! Opservați cât de luxuriantă este limba noastră maternă? F Nu, că-s îngrozită. M-a îngrozit leșu’! P Aha. Un leș-polonez sau un
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
umedă pe băncuțele din fața blocului. Ar fi imposibil să mai idealizez ceva. Nu mai am cu ce. Ne-au extirpat organul responsabil cu imaterialul Încă de pe vremea cînd ne legau la gît cravata roșie, cît se poate de strîns, mulți expiind sufocați lîngă stîlpii pe care se-nălța drapelul din curtea școlii. Mă gîndesc la chipurile lor lipite pe gazeta de perete, În coloana cu pionieri morți, fruntași la Învățătură, sau la scările late pe care urcam Învăluiți În fum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Drăghici până astăzi, aportul medicilor în războiul de independență și în cele două războaie mondiale, un număr de 50 medici sacrificându-și viața în condiții de apostolat medical (o dovadă în plus că cine trăiește dintr-o pasiune poate și expia din cauza ei). Istoricul oferit spre lectură se instituie nu numai ca un act istoric, ci și ca un anuar și ca album, ceea ce stimulează dialogul dintre generațiile anterioare, cu transcendența operei lor, cu atât mai mult cu cât azi unii
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medici, victime ale epidemiilor de tifos exantematic care izbucneau periodic. Ar trebui să încadrăm aici și efortul unui medic din aceste ținuturi, Nicolae Negură, pentru înființarea unei facultăți de medicină la Iași și care, decepționat până și de opoziția confraților, expiază tânăr, dominat de lipsa de răspuns la eforturile sale. Toate cele de mai sus îmi arată că scrisul acestei lucrări este o formă de rugăciune în care lumea trecută este analizată prin prisma unor valori de distanță (independența medicului, dezinteresul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
plină de uimire a hazardului fecund, sentimentul poemului pe punctul de a se face: Stabile corpuri! Insolvate, în veritabilă vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crimă fracției și a secundei expia acum în amestec 11. În Cartea X din "Republică", Platon condiționează mimesis-ul poetic de structură ierarhică a realității. Filozoful antic presupune trei nivele ale realității: cel al formelor ideale sau arhetipale "adevărate", a căror validitate ontologica nu poate fi pusă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
reprezentările divizate, juxtapuse , ale percepției comune, pragmatice, a lumii ("alfabetul prismatic"23) se topesc (sunt "comprima[te]") într-un fel de nebuloasa primară ("aburii", asemeni "cămărilor de bura" din "Margini de seară"), eterogena, în care entitățile componente se întrepătrund, sfârșesc ("expia[za]") prin a-și regăsi unitatea de fuziune primordială ("amestec"), pierzând, în schimb, limitările spațiale ("fracția"), ori temporale ("secundă") obișnuite. În această existența originară, "substituțiile ferestrelor" - "the vacant eye-like windows" din povestirea lui Edgar Poe - , entitățile primare, pure, virtuale, impasibile
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
zice, ziua de 15 iunie, pentru a nu-l contrazice pe D. Cosmănescu. Surse de presă sincrone vorbesc de noaptea de 15 spre 16 iunie, poetul fiind agitat, sculând medicul de gardă pentru a cere un pahar de lapte și expiind apoi în somn: „Ieri, vineri (16/28 iunie) dimineața, el ceru să i se dea un pahar cu lapte și ceru să i se trimeată dr. Șuțu, căci vrea să vorbească cu el. Era în momente de luciditate; doctorul întrebându
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iubiri, de orori sau gingășii, nu ne-ar fi atras prea mult atenția, bineînțeles. Însă autoarea scrie bine. Scrie bine pentru că nu are încotro, căci șocurile vieții trăite sunt o provocare căreia îi dă curs și din nevoia de a expia răul, firește, dar mai ales din pornirea de a se reinventa pe sine prin scris. Zeiță războinică, "băiată", vorba bunicii ei, operează fără anestezie, dar cu umor și sarcasm sau cu un hohot de plâns cu greu reținut în gât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
doar să le survolăm un pic, la joasă altitudine, să nu aterizăm, nu, era încă o discuție, încă o vorbă de clacă, unul spunea una (cam același, cam aceeași), altul intervenea de regulă antitetic, să nu lîncezească sporovăiala, să nu expieze, mă uitam la noul venit, făcea eforturi vizibile să accepte această gratuitate, să intre în jocul nostru, nesimțind probabil gradul de ușurătate la care ne aflam, evident, programatic, sau, poate, nevrînd, pur și simplu să se includă, să se complacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa cum se întâmplă și cu survenirea timpului, care, timporizând, deschide o adevărată "lume": aceea proprie dictaturii judicativului. Dar în acest moment noi nu experimentăm un asemenea fenomen, al retragerii timpului cu atât mai puțin îl suportăm, îl "trăim" sau îl expiem -, ci doar îl proiectăm, ca și cum ar putea surveni "aici", între zidurile dictaturii judicative. Dacă el s-ar produce ca atare, atunci non-judicativul ar fi în ființa sa, iar logos-ul și-ar anula "suferința" împărțirii sale, a amputării logos-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-i decorează atelierul. În acest caz, nuditatea chiar și parțială a Salomeei indică contrariul aparenței, "amorul sacru", un reflex pios care întoarce pe dos termenii consacrați ai ecuației decadente. Dragostea autentică a Salomeei generează un act crud, iar păcatul este expiat prin suferința celei culpabile, transfigurată pietist. Confidentul nu este singurul care împiedică apropierea de talgerul pe care se află capul tăiat, una din mâinile Salomeei rămâne liberă și cu toate acestea, gestul palmei deschise ca într-o mângâiere denotă sfiala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]