KorAP: Find »[drukola/base=expletiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

56 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs supin............................................................................................ 216 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice............................................. 218 6.1. Cliticele pronominale partitive............................................................. 218 6.2. Subiectul postverbal "nud"................................................................... 219 7. Teste care funcționează în engleză................................................................. 220 7.1. Construcția cu expletivul there............................................................. 220 7.2. Inversiunea locativă.............................................................................. 222 7.3. Construcții rezultative........................................................................... 222 7.4. Prefixarea cu re-.................................................................................... 223 8. Teste propuse pentru limba rusă..................................................................... 224 8.1. Prefixarea cu po-................................................................................... 224 8.2. Genitivul negației.................................................................................. 224 9. De ce nu funcționează

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a (se) rupe', acestea sunt stative; sunt verbe diadice, dar care nu au o reprezentare lexico-semantică cauzativă; toate aceste trei tipuri de verbe (existență, apariție și dispariție) cer prezența implicită a unui argument locativ; apar în inversiunea locativă, acceptă inserția expletivului there, dar nu acceptă alternanța cauzativă. Mulder și Wehrmann (1989)21 consideră că verbele de existență descriu evenimente care implică doi participanți, Temă și Locativ, dar sunt verbe monadice, care iau ca argument o propoziție redusă. Ideea este preluată și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
VP, adică un obiect (propozițional) la care nu se poate aplica predicația. Singura operație posibilă, E, transformă seem−părea(p) într-o proprietate. Această proprietate se poate aplica numai unui argument care nu afectează condițiile de adevăr, adică numai unui expletiv. Expletivizarea poate avea și un alt rol: în formarea pasivului impersonal (PI). Dacă pasivul absoarbe rolul tematic al subiectului, cuantificând existențial poziția subiectului, și externalizează argumentul corespunzător obiectului, pasivul impersonal are același rol, dar fără a externaliza argumentul corespunzător obiectului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde (e,) este opțional. Prin urmare, de câte ori apare un pasiv impersonal, există un element propozițional la nivelul VP (de tipul seem). Pentru rezolvarea "blocajului", e nevoie de expletivizare, care va crea un argument extern expletiv de care are nevoie predicația. Expletivizarea nu explică diferența dintre pasivul personal și cel impersonal, care diferă prin crearea unei proprietăți, respectiv a unei funcții propoziționale. Implicațiile acestui model pentru interpretarea verbelor inacuzative Prezentarea operațiilor aplicate rolurilor tematice a fost

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sintactic, ci și semantic), rezultă că inacuzativele nu pot lua argument extern. Arrivare trebuie să ia argument intern, deci este nevoie de expletivizare. În acest sens, verbele inacuzative sunt defective: argumentul lor e generat intern, deci trebuie să aibă subiect expletiv. IP, ˘[E(arrive−sosi(g))](⊥) = arrive−sosi(g) 3 NP, ⊥ I', ˘[E(arrive−sosi(g))] 3 I, ˘ VP, arrive−sosi(g) 3 V, arrive−sosi NP, g ! ! e arriva Gianni e sosește Ion Implicațiile modelului Chierchia pentru interpretarea alternanței cauzative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
predicate: reciproce, inacuzative, verbe cu subiect Experimentator, construcții medii, impersonale, pasive. Autorii arată că verbele cu se nu pot fi considerate ca fiind tranzitive, se nu este un obiect clitic și aduc două argumente în sprijinul acestei idei: (a) inserția expletivă din franceză este posibilă pentru reflexive, dar imposibilă pentru tranzitive; (b) din analiza construcțiilor cauzative din franceză reiese că reflexivele funcționează ca intranzitivele. Verbele reflexive sunt derivate prin operații lexicale (prin reflexivizare) care afectează rolul tematic intern, legându-l de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Levin și Rappaport Hovav (1995: 19) arată că diagnosticele pentru inacuzativitate sunt de două feluri: (a) de suprafață − cliticizarea prin ne în italiană, diagnostic care se aplică numai dacă argumentul unui verb inacuzativ rămâne în poziția postverbală în timpul derivării; inserția expletivului there și inversiunea locativă în engleză; (b) de adâncime − selecția auxiliarului, care se aplică la poziția de suprafață a argumentului: verbul it. arrivare 'a sosi' selectează auxiliarul essere 'a fi' indiferent de poziția de suprafață a argumentelor; construcția rezultativă pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
o anomalie pragmatică. 7. TESTE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ENGLEZĂ Pentru engleză, s-au propus mai multe teste pentru a diferenția inacuzativele de inergative, însă niciunul dintre acestea nu pare să funcționeze pentru întreaga clasă de inacuzative. 7.1. Construcția cu expletivul there Acest tip de construcție este posibil pentru majoritatea inacuzativelor (dacă subiectul este nedefinit și dacă citirea nu este generică) și pentru verbele pasive, dar neacceptată de inergative: A ship appeared in the horrizon/There appeared a ship in the

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbele de apariție sunt telice. Bowers (2002: 194), subliniind varietatea construcțiilor în care apare there, reia explicația standard: v atribuie rol tematic argumentului extern al inergativelor și al tranzitivelor; Spec,vP este locul acordului obiectului și al atribuirii Cazului acuzativ; expletivele there și it fuzionează cu T pentru a satisface trăsăturile EPP. Analiza propusă de Bowers (2002: 195) este diferită: în engleză, there fuzionează cu Pr, pentru a satisface EPP, nu cu T; argumentul intern al unui verb inacuzativ este împiedicat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Spec,Pr; there și argumentul extern al verbelor inergative și tranzitive ocupă aceeași poziție, de aceea sunt în distribuție complementară. There poate apărea numai cu verbele inacuzative care au un argument extern. Bowers (2002: 196) reia explicația lui Chomsky (1981) − expletivele nu sunt expresii referențiale, sunt cvasiargumente; nu pot fuziona direct într-o poziție nontematică − și arată că there și it au proprietăți lexicale specifice: it are trăsături φ, iar there nu; ambele sunt împiedicate să fuzioneze în Pr. There apare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
locativ fuzionează succesiv cu PrP și TP pentru a le satisface trăsăturile EPP; deplasarea grupului locativ în structurile inacuzative în Spec,Pr este o altă modalitate de a satisface trăsăturile EPP ale Pr. Mackenzie (2006: 18) arată că inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
EPP; deplasarea grupului locativ în structurile inacuzative în Spec,Pr este o altă modalitate de a satisface trăsăturile EPP ale Pr. Mackenzie (2006: 18) arată că inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate fi verificat într-o construcție expletivă. Mackenzie (2006: 31−32) respinge orice legătură directă între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate fi verificat într-o construcție expletivă. Mackenzie (2006: 31−32) respinge orice legătură directă între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate fi verificat într-o construcție expletivă. Mackenzie (2006: 31−32) respinge orice legătură directă între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
respinge orice legătură directă între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative: On our left was the Mediterranean (apud Avram 2003: 181

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative: On our left was the Mediterranean (apud Avram 2003: 181) 'La dreapta noastră era Mediterana' *In

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
au spart multe ferestre' (b) On the third floor worked three women ' La etajul trei munceau trei femei'. Levin și Rappaport Hovav (1995: 214) arată că inversiunea locativă este unul dintre cele două diagnostice de suprafață pentru inacuzativitate, alături de inserția expletivului there; în inversiunea locativă, obiectul din D-Structură nu devine subiect în S-Structură, ci își păstrează poziția postverbală; verbele care selectează auxiliarul be 'a fi' apar cel mai frecvent în inversiunea locativă. Autoarele observă că numai anumite subclase de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
există constrângeri stricte cu privire la apariția numelor nude în poziția de subiect sau de obiect direct, care, aici, depinde de mai mulți factori − tipul de nominal, tipul de verb, tipul de citire; ● româna este o limbă pro-drop, deci inserția unui subiect expletiv este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

acestea, slab atașate propoziției (v. Baker 2001 pentru o discuție recentă). Principalele caracteristici ale limbilor nonconfiguraționale sunt: topică liberă, determinată pragmatic, nu sintactic; construcții discontinue; anaforă nulă; sistem cazual bogat care codează relațiile tematice; sistem de acord bogat; absența elementelor expletive; absența unui constituent VP organizat sintactic și a asimetriilor subiect-obiect (v. Hale 1983; Donohue 2002; Legate 2001; Ledgeway 2012: 71). Cercetările ulterioare (ale lui Hale, ale elevilor săi, dar și ale altor cercetători) au respins ipoteza structurii sintactice plate, fapt

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]