56 matches
-
culese din Internet, confirmă răspîndirea verbului, mai ales cu sensul "a pleca": fie în construcția cu pronume reflexiv - "io maine mă tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în bloc" (mitnick.weblog.ro); "Marea Britanie o tirează din Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
oarecare și încheiați-o" (2000, p. 30) își recapătă sensul ironic în formularea actuală: "Copiați o teză oarecare și terminați povestea" (2006, p. 45). Erau în prima versiune și cîteva erori gramaticale - una care se păstrează, de altfel, e negația expletivă, confundabilă cu o negație reală: "fără a nu ține cont" (2000, p. 32) / "fără să nu ții cont" (2006, p. 48) - și cîteva gafe culturale, precum: "Muzeul de la Louvre" (2000, p. 13), redevenit acum "Muzeul Luvru" (2006, p. 22). Noul
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
iritare. Așadar, întrebările pot fi introduse prin "expresiile interogative" cum dracu'?, ce dracu?, cine dracu? etc., în care cuvîntul dispoziției negative nu are, evident, decît o valoare de marcă pragmatică, nu legături sintactice cu restul enunțului (fiind un tipic element expletiv): "|știa cu ce dracu trăiesc?" (sfera.ev.ro); "ce dracu te-a apucat???" (computergames.ro) "ce dracu' faceți voi acolo sus?" (konst.org.ua); "Cum dreaq funcționează un magnet?" (computergames.ro). În mod similar sînt construite și unele interogații indirecte
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
daciaclub.ro); Atîtaaa domne', ce dracu! Păi te mint io!" (ziar.clubromantic.ro). (Ca de obicei, am introdus în citate semnele diacritice și uneori și pe cele de punctuație, pentru a permite o mai bună înțelegere a exemplelor). Acest uz expletiv după elemente interogative e curent în multe limbi (în franceză, de exemplu: combien diable...? comment diable? oů diable? pourquoi diable? etc.; cf. TLF, Le Trésor de la langue française informatisé), desigur cu diferențe în preferința pentru cuvîntul care denumește diavolul sau
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
se schimbă precum alianțele politice 2) Crinuț al lui e varză 3) ce a făcut el se cheamă... pardon: nu pot să spun cum se cheamă, că acum sînt o bestie guvernamentală și nu mai am voie să mai folosesc expletive, cu excepția cuvîntului ăla care începe cu m și nu este matroz, ci alteva cu matr-. 4) sondajele are întotdeauna dreptate 5) Crinuț al lui e varză A, era să uit: mai spuneți-i vă rog, dacă mai aveți timp, și
Altercație Palada - Radu Tudor: "Manipulare ordinară!" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31181_a_32506]
-
cap; construcții cu pronume personale și reflexive: a se da în stambă, a-și da aere, a-și da cu presupusul, a-și da importanță, a-și da în petec, a-și da foc la valiză; cu pronume neutre sau expletive: a o da cotită, a o da în bară, a o da pe ulei, a-i da bătaie, a-i da cu clanța etc. Construcțiile noi, încă instabile, apar cu sau fără articol: a da/a face un click („dați
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
legată de poveste, ca și moartea și nașterea eroului la jumătatea drumului îvezi și KINGSLEY) și procesul îmbătrînirii întîmplătoare a oamenilor cu o rapiditate spectaculoasă într-un spațiu scurt al paginii. MacDOUGALL, CARL Cap. 41, par. 1. Poxy nongs este expletivul favorit al problemei încîlcite din drama colocvială în versuri A View from the Rooftops. McGRATH, TOM Cap. 48, par. 22. Seducerea lui Dumnezeu de către un circuit de android este din piesa The Android Circuit. MacNEACAIL, AONGHAS Vezi Nicolson, Angus. MANN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs supin............................................................................................ 216 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice............................................. 218 6.1. Cliticele pronominale partitive............................................................. 218 6.2. Subiectul postverbal "nud"................................................................... 219 7. Teste care funcționează în engleză................................................................. 220 7.1. Construcția cu expletivul there............................................................. 220 7.2. Inversiunea locativă.............................................................................. 222 7.3. Construcții rezultative........................................................................... 222 7.4. Prefixarea cu re-.................................................................................... 223 8. Teste propuse pentru limba rusă..................................................................... 224 8.1. Prefixarea cu po-................................................................................... 224 8.2. Genitivul negației.................................................................................. 224 9. De ce nu funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a (se) rupe', acestea sunt stative; sunt verbe diadice, dar care nu au o reprezentare lexico-semantică cauzativă; toate aceste trei tipuri de verbe (existență, apariție și dispariție) cer prezența implicită a unui argument locativ; apar în inversiunea locativă, acceptă inserția expletivului there, dar nu acceptă alternanța cauzativă. Mulder și Wehrmann (1989)21 consideră că verbele de existență descriu evenimente care implică doi participanți, Temă și Locativ, dar sunt verbe monadice, care iau ca argument o propoziție redusă. Ideea este preluată și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
VP, adică un obiect (propozițional) la care nu se poate aplica predicația. Singura operație posibilă, E, transformă seem−părea(p) într-o proprietate. Această proprietate se poate aplica numai unui argument care nu afectează condițiile de adevăr, adică numai unui expletiv. Expletivizarea poate avea și un alt rol: în formarea pasivului impersonal (PI). Dacă pasivul absoarbe rolul tematic al subiectului, cuantificând existențial poziția subiectului, și externalizează argumentul corespunzător obiectului, pasivul impersonal are același rol, dar fără a externaliza argumentul corespunzător obiectului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde (e,) este opțional. Prin urmare, de câte ori apare un pasiv impersonal, există un element propozițional la nivelul VP (de tipul seem). Pentru rezolvarea "blocajului", e nevoie de expletivizare, care va crea un argument extern expletiv de care are nevoie predicația. Expletivizarea nu explică diferența dintre pasivul personal și cel impersonal, care diferă prin crearea unei proprietăți, respectiv a unei funcții propoziționale. Implicațiile acestui model pentru interpretarea verbelor inacuzative Prezentarea operațiilor aplicate rolurilor tematice a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintactic, ci și semantic), rezultă că inacuzativele nu pot lua argument extern. Arrivare trebuie să ia argument intern, deci este nevoie de expletivizare. În acest sens, verbele inacuzative sunt defective: argumentul lor e generat intern, deci trebuie să aibă subiect expletiv. IP, ˘[E(arrive−sosi(g))](⊥) = arrive−sosi(g) 3 NP, ⊥ I', ˘[E(arrive−sosi(g))] 3 I, ˘ VP, arrive−sosi(g) 3 V, arrive−sosi NP, g ! ! e arriva Gianni e sosește Ion Implicațiile modelului Chierchia pentru interpretarea alternanței cauzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
predicate: reciproce, inacuzative, verbe cu subiect Experimentator, construcții medii, impersonale, pasive. Autorii arată că verbele cu se nu pot fi considerate ca fiind tranzitive, se nu este un obiect clitic și aduc două argumente în sprijinul acestei idei: (a) inserția expletivă din franceză este posibilă pentru reflexive, dar imposibilă pentru tranzitive; (b) din analiza construcțiilor cauzative din franceză reiese că reflexivele funcționează ca intranzitivele. Verbele reflexive sunt derivate prin operații lexicale (prin reflexivizare) care afectează rolul tematic intern, legându-l de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Levin și Rappaport Hovav (1995: 19) arată că diagnosticele pentru inacuzativitate sunt de două feluri: (a) de suprafață − cliticizarea prin ne în italiană, diagnostic care se aplică numai dacă argumentul unui verb inacuzativ rămâne în poziția postverbală în timpul derivării; inserția expletivului there și inversiunea locativă în engleză; (b) de adâncime − selecția auxiliarului, care se aplică la poziția de suprafață a argumentului: verbul it. arrivare 'a sosi' selectează auxiliarul essere 'a fi' indiferent de poziția de suprafață a argumentelor; construcția rezultativă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o anomalie pragmatică. 7. TESTE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ENGLEZĂ Pentru engleză, s-au propus mai multe teste pentru a diferenția inacuzativele de inergative, însă niciunul dintre acestea nu pare să funcționeze pentru întreaga clasă de inacuzative. 7.1. Construcția cu expletivul there Acest tip de construcție este posibil pentru majoritatea inacuzativelor (dacă subiectul este nedefinit și dacă citirea nu este generică) și pentru verbele pasive, dar neacceptată de inergative: A ship appeared in the horrizon/There appeared a ship in the
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele de apariție sunt telice. Bowers (2002: 194), subliniind varietatea construcțiilor în care apare there, reia explicația standard: v atribuie rol tematic argumentului extern al inergativelor și al tranzitivelor; Spec,vP este locul acordului obiectului și al atribuirii Cazului acuzativ; expletivele there și it fuzionează cu T pentru a satisface trăsăturile EPP. Analiza propusă de Bowers (2002: 195) este diferită: în engleză, there fuzionează cu Pr, pentru a satisface EPP, nu cu T; argumentul intern al unui verb inacuzativ este împiedicat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Spec,Pr; there și argumentul extern al verbelor inergative și tranzitive ocupă aceeași poziție, de aceea sunt în distribuție complementară. There poate apărea numai cu verbele inacuzative care au un argument extern. Bowers (2002: 196) reia explicația lui Chomsky (1981) − expletivele nu sunt expresii referențiale, sunt cvasiargumente; nu pot fuziona direct într-o poziție nontematică − și arată că there și it au proprietăți lexicale specifice: it are trăsături φ, iar there nu; ambele sunt împiedicate să fuzioneze în Pr. There apare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
locativ fuzionează succesiv cu PrP și TP pentru a le satisface trăsăturile EPP; deplasarea grupului locativ în structurile inacuzative în Spec,Pr este o altă modalitate de a satisface trăsăturile EPP ale Pr. Mackenzie (2006: 18) arată că inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
EPP; deplasarea grupului locativ în structurile inacuzative în Spec,Pr este o altă modalitate de a satisface trăsăturile EPP ale Pr. Mackenzie (2006: 18) arată că inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate fi verificat într-o construcție expletivă. Mackenzie (2006: 31−32) respinge orice legătură directă între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Spec,vP și apoi avansate în Spec,IP sau în Spec,TP; Lasnik (1999: 130)33 a emis ipoteza că expletivele verifică și șterg cazul nominativ, de aceea cazul nominativ al subiectului inergativ nu poate fi verificat într-o construcție expletivă. Mackenzie (2006: 31−32) respinge orice legătură directă între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]