147 matches
-
1912, Kafka scrie, în doar opt ore (între 22:00 și 6:00) povestirea "Verdictul". La sfârșitul acestei munci febrile, consemnează în jurnal: Lucrarea, aflată sub înrâurirea lui Freud, se concentrează asupra conflictului dintre Georg Bendemann și tatăl său. În expozițiune, Georg compune o scrisoare către un amic nefericit, care a eșuat în Rusia încercând să deschidă o afacere. Mai târziu, se gândește să-i aducă la cunoștință terminarea scrisorii și bătrânului său tată. Acesta se dezlănțuie pe neașteptate împotriva fiului
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
că ceva anume ar fi mai mult decât un început, sau măcar un început ». Incipitul kafkian poartă de multe ori centrul de greutate al întregii opere. În "Metamorfoza" și "Procesul" încă din prima frază cititorul este confruntat, fără formalitățile unei expozițiuni, cu șocantul conflict central. "In medias res" începe și "Colonia penitenciară", introducând mașinăria-suprapersonaj prin cuvintele de o emoție cu greu stăvilită ale Ofițerului, « Este un aparat deosebit ». La fel și "Vizuina": « Am construit vizuina și pare să fie o izbândă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
putut să plătească o călătorie în Italia pentru a-l salva pe soțul ei bolnav, el neștiind de împrumut, crezând că banii vin de la tatăl Norei. De atunci, ea a trebuit să găsească moduri în care să plătească împrumutul.Din expozițiune aflăm că acțiunea se petrece iarna, în ajunul Crăciunului și aflăm că Torvald tocmai a fost promavat la manager al băncii, unde va primi un salariu uriaș și va fi foarte puternic. Nora este încântată, fiindcă se gândește că va
O casă de păpuși () [Corola-website/Science/314110_a_315439]
-
a amplificat secțiunea alămurilor mai mult decât Cooke. Introducerea simfoniei (care este în gama Fa diez major) menține o conexiune cu ultima parte a Simfoniei nr. 9. O melodie Andante lungă și tristă interpretată doar de viole duce către o expozițiune a primei teme lente de către coarde. Această temă este dezvoltată și este prezentată o altă temă, mai veselă. Muzica se pierde iar violele repetă tema introductivă. Cu puține variațiuni adagio-ul de început este repetat și dezvoltat cu o intensitate
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
după altele cu Irma în anul 1873, ea fiind un membru al familiei Potoscky. A urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București și s-a specializat în pictura murală fiind pictor de biserici și profesor de pictură religioasă. În cadrul „Expozițiunii etnografice și istorice-culturale aranjate în Sibiu la 19 august — 14 septembrie n. 1905 cu ocaziunea inaugurării Muzeului Asociațiunii pentru literatura română si cultura poporului român”, au fost expuse și 11 tablouri pictate de Alexandru Henția (peisagii, vederi, portrete și studii
Alexandru Henția () [Corola-website/Science/337507_a_338836]
-
continuare că recompensă pentru că ai urmărit totul. În timp ce "X-Men" nu impresionează publicul așa că "Matrix", este o operă desăvârșită care merită urmărită.” James Berardinelli de la ReelReviews.net, un fan al benzilor desenate "X-Men", credea că filmul este bine făcut, cu o expozițiune echilibrată, cu o dezvoltare bună a personajelor și cu o acțiune accentuată prin folosirea efectelor speciale. Subiectul filmului și relațiile dintre personaje nu sunt greu de urmărit, filmul nu cade în capcana de a pierde timp explicând lucruri care nu
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
de genul adoptat în discursurile sale. Nu este posibil să nu evidențiem măcar claritatea clasică a limbii și a stilului și care mai poate fi regăsită la Demostene, copia spontană, fără nici un artificiu retoric, de imagini și frumoase asemănări, măreția expozițiunii, mereu amplă, bogată, mereu nouă, și, cu toate acestea, mereu accesibilă și instructivă, care știe să profite de orice ocazie și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători 13. Fidel principiilor Școlii din Antiohia, al cărei
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
lui Stavrache și evoluția ei spre nebunie. Caragiale compune astfel un destin tragic printr-o detaliată analiză psihologică, sugerând în același timp o tară ereditară, genetică ce se manifestă în structura psihică a fraților Georgescu. Începutul nuvelei este o adevărată expozițiune, în care se prezintă datele esențiale ale celor două personaje și împrejurările care le determină destinele. Timp de doi ani, o ceată de tâlhari, „spoiți cu cărbuni pe ochi“ și foarte cruzi, băgaseră în sperieți pe locuitorii din „trei hotare
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
a fost un edificiu construit în București, pe dealul Trocadero (Dealul Filaretului) pentru "Expozițiunea Generală București 1906", în locul în care se află în prezent Parcul Carol I. Palatul, cu o suprafață de 2413 mp, a fost proiectat de Victor Ștefănescu și Ștefan Burcuș și apoi, realizat de inginerul Robert Effingham Grant, directorul general al
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
la forțele protagoniste (nemaivorbind de clișeele compoziționale). Prezența fantasticului în povestire îi conferă însă un titlu de basm stilizat. Lipsind momentele subiectului, povestea pare o extindere a unui plan de ide neterminat, foarte condensat și precis. Bineînțeles, dată fiind absența expozițiunii, coordonatele spațiutimp nu participă la desfășurarea acțiunii. Facem însă cunoștință cu un om mărunțel, a cărui caracteristică (probabil, fizică) este repetată de trei ori - iată, număr magic al basmului ! până la final . “ Eu sunt de acord cu orice, numai să fie
Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]
-
profesionale, sprijinirea unor acțiuni de asistență socială, oferirea de sume în scop de binefacere etc. La rândul ei, Elena Dalles lăsa câteva imobile în centrul Bucureștiului, în locul cărora Academia urma „să construiască o clădire frumoasă și încăpătoare”, cu săli „pentru expozițiuni artistice de tot felul”, „pentru expuneri și audițiuni muzicale și declamație”, „pentru cursurile și conferințele asociațiunii Universității populare din București, cum și a altor instituții”. Sumele de bani primite au fost destinate, în bună parte, acordării de burse tinerilor studioși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Curcubeul, dialogul ajunge la numai 15% din text, însă crește din nou la 40% în romanul Femei îndrăgostite. Scăderea proporției dialogului la începutul și la finalul unui roman este o trăsătură specifică lui D.H. Lawrence și poate fi explicată prin expozițiune și deznodămînt. Altă caracteristică a distribuției pasajelor dialogate în operele lui Lawrence este prezența lor dispersată, precum și limitarea lor la secvențe narative relativ scurte. Spre deosebire de romanele lui Lawrence, cele ale lui Trollope, în care dialogul acoperă 50% din text sau
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
procesului narativ, în cazul în care nu mai este întrerupt de variații ale acestui tipar secvențial. Panta auctorial-personal, tendința de a trece de la o situație narativă auctorială la una personală, care poate fi observată cu deosebită frecvență în tranziția de la expozițiune la partea principală a unei narațiuni sau la începutul capitolului, poate fi, la rîndul său, inclusă aici. Schematizarea unei deschideri narative poate fi întîlnită într-un număr mare de romane. O tranziție auctorial-personal de acest gen poate fi observată în
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să rezumăm poziția narativă, care e caracteristică unui narator, și să o comparăm cu poziția prezentării, caracteristică unui reflector. În virtutea preciziei și a clarității, trăsăturile caracteristice sînt prezentate sub forma a două liste paralele. Personajul-narator Personajul-reflector Preliminarii narative: introducere și expozițiune explicite, orientată spre cititor. Început abrupt sau scurtat, presupoziție (cititorul trebuie să deducă expunerea) Început emic (Harweg) Început etic (Harweg) Naratorul este stăpînul povestirii- ea poate fi înțeleasă, ordonată și are sens Ceea ce este prezentat este ca un întreg, este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o informație deja transmisă marchează încheierea incipitului și începutul secvenței expozitive (expozițiunea/situația inițială). În poezie - text de mare concentrare - incipitul se reduce, de obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la un incipit ex abrupto, intrând direct în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt: - Incipitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o parte, se distinge planul naratorului, care poate fi estompat sau supramarcat; pe de altă parte, se delimitează planul narațiunii. În acest plan, subiectul este organizat pe o schemă compozițională clasică (momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul). Tipologia textelor narative are în vedere mai multe criterii: - Criteriul relației dintre realitatea obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
toate cele cinci momente ale subiectului, întro succesiune lineară) și mai estompate în epica modernă. În romane, fiecare linie narativă este generată de un conflict dezvoltat gradual până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o descriere veridică a mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
imprevizibil (de tipul „deus ex machina“, sau al „accidentului“ modern), poate fi absurd (contrazicând logica evenimentelor) sau poate fi indecis - final deschis care nu aduce rezolvarea conflictelor. Uneori, întregul text este încadrat de un prolog și un epilog. - Prologul precedă expozițiunea, fiind o introducere explicativă, cu rol de premisă. Această primă secvență a operei are o accentuată funcție retorică, menită să indice o cheie de lectură/un cod de semnificare ori să comunice mesajul operei. Primul capitol al nuvelei Moara cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
artistice originale a fiecărui scriitor și logicii interne a textului. Modificările aduse canonului pot privi inversarea unor momente (ca în nuvela Două loturi de I.L. Caragiale, care începe cu intriga, fixând situația inițială doar în secvența a doua) sau absența expozițiunii, suprimarea unor momente sau multiplicarea lor etc. Deconstrucția postmo dernă a schemei narative clasice anulează indicii de coerență textuală: temporalitatea lineară, raportul stabil între instanțele narative, organizarea paradigmatică a momentelor subiectului. 3.2.8. Specii ale genului epic Specia literară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
le problematizează, le dezvoltă prin dialo gul conflictual, prin simboluri audiovizuale, prin metaforă scenică sau para bolă ori alegorie. Construcția subiectului în opera dramatică este influențată de imperativul duratei limitate a spectacolului (23 ore) și de cel al convențiilor teatrale: - Expozițiunea este concentrată, fiind înlocuită uneori prin prolog. În teatrul modern, propune o situație simbolică (solitudinea omului în univers, confruntarea ființei cu absurdul, cu timpul, cu limitele condiției umane etc.) sau o ipostază umană semnificativă (artistul, însinguratul, ființa alienată, omul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fie hetero-declanșată (atunci cînd interlocutorul o solicită), de cele mai multe ori explicația recurge la procedeul de reformulare. V. didacticitate, enunțare, refolmulare. MORTUREUX 1982; MARTIN 1983; GRIZE 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; ROVENȚA-FRUMUȘANI 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. CS EXPOZIȚIUNE. Parte a operei literare (situată, în teatrul antic și cel clasic, la începutul acesteia) care furnizează elementele necesare înțelegerii acțiunii ce urmează a fi prezentată, expozițiunea cuprinde date fundamentale ca: locul desfășurării acțiunii, momentul începerii sale, evenimentele care i-au
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MOESCHLER - REBOUL 1994; ROVENȚA-FRUMUȘANI 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. CS EXPOZIȚIUNE. Parte a operei literare (situată, în teatrul antic și cel clasic, la începutul acesteia) care furnizează elementele necesare înțelegerii acțiunii ce urmează a fi prezentată, expozițiunea cuprinde date fundamentale ca: locul desfășurării acțiunii, momentul începerii sale, evenimentele care i-au dat naștere și personajele a căror interacțiune va declanșa intriga ce va constitui materia întregii opere. Termenul este întrebuințat începînd cu 1857 în special în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Termenul este întrebuințat începînd cu 1857 în special în cazul operei dramatice, pornind de la demersul teoretic al lui Gustav Freytag din opera Die Technik des Dramas, lucrare în care G. Freytag trasează piramida celor cinci componente esențiale pentru piesa teatrală, expozițiunea ocupînd prima poziție, fiind urmată de intrigă din momentul producerii incidentului specific care va orienta cursul evenimentelor într-o anumită direcție. În teatrul antic, funcția de expozițiune era îndeplinită de "prolog", un discurs perceput ca exterior acțiunii scenice, cu rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în care G. Freytag trasează piramida celor cinci componente esențiale pentru piesa teatrală, expozițiunea ocupînd prima poziție, fiind urmată de intrigă din momentul producerii incidentului specific care va orienta cursul evenimentelor într-o anumită direcție. În teatrul antic, funcția de expozițiune era îndeplinită de "prolog", un discurs perceput ca exterior acțiunii scenice, cu rolul de a prezenta subiectul piesei. Pentru teatrul clasic francez din secolul al XVII-lea, expozițiunea (cunoscută sub numele de "protază") devine o convenție a timpului literar care
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]