251 matches
-
mă abandon înțelepciunii Domniei Sale de care am cea mai înaltă opiniune, până atunci îmi iau permisiunea să fac apel la toate rezervele ce lumea în toată firea are dreptul să-mi reclame. Terminând vă rog stimată Doamnă Simeonescu să priimiți expresiunea sentimentelor mele celor mai distinse. G.D.Mirea București 29 ianuarie 1887". Scotocind prin arhiva proprie am dat peste această epistolă care, după toate probabilitățile, este inedită. Am tot amânat publicarea ei, pentru că nu conține niște revelații deosebite, dar dacă se
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
vastă sinteză etnică a poporului român”, iar în privința expresiei, „e mina cea mai curată, mai sigură și mai inteligentă pentru sintaxa românească”, deoarece „reproduce cu cea mai mare îmbelșugare geniul limbei noastre, adică modul de a gândi și românismele sau expresiunile proprii limbei române”; intră de aceea în serie cu cronicarul Ioan Neculce. Gruber sugerează cel dintâi sintaxa complexă, elaborată, a lui Creangă. Toate aceste trăsături abia schițate vor alimenta panoplia de truisme de mai târziu. În cuvântul rostit cu prilejul
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
cei doi par mai deosebiți în toate, cu atît mai impresionante sînt dovezile lor de prietenie și de apreciere reciprocă. "Mi-e tare dor de d-ta și de Iași, atîta spun, fiindcă mi-e rușine să fiu superlativ în expresiune" - scrie Topîrceanu în aprilie 1918, cînd părea atras de Bucureștiul adolescenței sale. Iar criticul G. Ibrăileanu nu știrbește cu nimic din autoritatea judecăților lui de valoare, considerîndu-l un virtuoz al condeiului care, într-o limbă literară nefixată, "are instinctul infailibil
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
În articolul de pe prima pagină a „Înfrățirii” - intitulat „D. Nicolae Titulescu, cetățean de onoare a municipiului Timișoara. O satisfacție pentru opinia publică bănățeană - Cuvântul dlui șef primar Aug. Coman” - era inserată argumentația primului edil: „Domnilor V-am chemat, să dați expresiune conștiinței primatului valorilor superioare într-un caz care depășește, ca importanță și proporții, cadrele reduse ale intereselor colective din capitala Banatului. Dar solemnitatea la care ați fost chemați depășește prin semnificația ei și solemnitățile similare, cari au avut până acum
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Prima vizită în Banat a regelui Ferdinand, „cel mai român dintre toți românii“ „Pentruca populația orașului Timișoara să-și poată exprima în mod demn expresiunea omagiului ei față de iubiții suverani ai țării, invit populația să împodobească casele, prăvăliile, balcoanele și ferestrile, în timpul înaltei vizite, cu steaguri naționale, covoare, draperii și flori, mai cu seamă în stradele prin care trece cortegiul. Asemenea începând de Duminică 11
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
la serenade și retragerea cu torțe ce va avea loc, în onoarea înalților oaspeți, Duminică la ora 9 seara, în fața palatului Prefecturei județului. Sunt convins, că populația orașului Timișoara, fără deosebire de naționalitate și religie, conform vechiului renume, va da expresiunea devotamentului, dragostei și loialității ei față de iubiții noștri suverani”. Așa suna apelul din presă al primarului Timișoarei, Lucian Georgevici, datat 8 noiembrie 1923, înaintea primei vizite a regelui Ferdinand în Banat (regina Maria nu putuse să-l însoțească, îmbolnăvindu-se
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
Brassier, Wayne C. Booth, Igor Vitowski, Philipe Lejeune, A. Blaimberg și alții - tocmai, bat-o vina, perechea în jurul căreia se învârtea întreaga conversație: Zbignew și Malgorzata. Frumoși tineri! El, înalt, cu mustăcioară, bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc considerațiune în rândurile sexului atent; ea, subțire, mlădioasă, cu obrajii rumeni unde se putea ghici sănătatea nației și cu un păr negru, bogat, în care câteva răzlețe fire de fân mărturiseau belșugul acelor ținuturi. Ivirea lor tinerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din citire lecția „Libertatea”, din aritmetică „o problemă” și din agricultură „Pomicultura”. Rezultatele obținute sunt din cele mai bune. Elevii citescă cu multă ușurință, făcând unii din ei (cei din clasa a VII-a) chiar citire expresivă. Explică cuprinsul și expresiunile neînțelese, foarte bine. La celelalte obiecte, elevii din toate clasele cunoscă materia și dau răspunsuri precise. Din cele constatate se vede că dl învățător Ilie Pintilescu, care activează și la premilitari este un învățător conștiincios. Se notează cu „Foarte bine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Invențiunea poetică, astfel înțeleasă, se așează imediat lângă marea experiență proustiană. Între învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gândirea geometrică a lui Eudox și Apolonius, ajuns la expresiune în oda pindarică) - aceeași concurență făcută duratei curente se afirmă stăruitor. * Imnul spiritual e scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. Dar urechi de critic neinițiate interpretează această omogenitate incongruentă într-o coincidență materială. Rilke
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mine". O relație bună nu trebuie să fie formată din două jumătăți perfecte:) Perfecțiunea are cu siguranta mult mai multe dimensiuni. ...și,daca te străduiești, "nodul gordian"poate fi desfăcut ,nu tăiat:) Like � � Share � Delete p/s scuze pentru oareșce expresiuni nepoliticoase,moncher:)Dar îmi era căldură mare când am scris:))) Referință Bibliografica: D-ale perfecțiunii / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile
D-ALE PERFECTIUNII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361536_a_362865]
-
Suciu. Dar e clar un lucru: scrierile lui sunt pentru oameni inteligenți și dezinhibați. Libertatea, ușor strîmbă dar pașnică, rămâne efectiv fără autograf. Și mai interesant este să-i audiezi creația din vocea evocatoare și plastică, pe care o deține. Expresiunea provine din pitorescul ființei sale și profunditatea clară. Cea mai mare calitate a lui Adrian Suciu este autenticitatea. Așa că, dacă aveți șansă să-l vedeți la vreo lansare , nu-i ratați ”recitalul”. Fragment edificator:”Femeile sînt urîte cînd se fac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Suciu. Dar e clar un lucru: scrierile lui sunt pentru oameni inteligenți și dezinhibați. Libertatea, ușor strîmbă dar pașnică, rămâne efectiv fără autograf. Și mai interesant este să-i audiezi creația din vocea evocatoare și plastică, pe care o deține.Expresiunea provine din pitorescul ființei sale și profunditatea clară. Cea mai mare calitate a lui Adrian Suciu este autenticitatea. Așa că, dacă aveți șansă să-l vedeți la vreo lansare , nu-i ratați ”recitalul”.Fragment edificator:”Femeile sînt urîte cînd se fac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Suciu. Dar e clar un lucru: scrierile lui sunt pentru oameni inteligenți și dezinhibați. Libertatea, ușor strîmbă dar pașnică, ramâne efectiv fără autograf. Și mai interesant este să-i audiezi creația din vocea evocatoare și plastică, pe care o deține. Expresiunea provine din pitorescul ființei sale și profunditatea clară. Cea mai mare calitate a lui Adrian Suciu este autenticitatea. Așa că, dacă aveți șansa să-l vedeți la vreo lansare , nu-i ratați ”recitalul”. Fragment edificator:”Femeile sînt urîte cînd se fac
”UN ROMAN DE RAHAT”-ADRIAN SUCIU de DALELINA JOHN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350426_a_351755]
-
la 1000 de inși, s’au strâns pe piața din fața episcopiei, cântând imnul lui Kossuth, apoi urlând, fluerând, vociferând la adresa episcopului Pavel: Jos cu mizerabilul! valah puturos, opincar, trădător de patrie, belciug de nasul lui! și altele. Nemulțumiți cu aceste expresiuni prea delicate, știindu-se la adăpostul oricărei intervenții polițienești, au început să bombardeze reședința episcopală cu bolovani de câte 3-4 kg fiecare, încât, în scurt timp n’a mai rămas nici un giam, dar nici cercevele, obloane și uși nestricate la
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
spiritual suprem, al intelectualilor generaliști, ci tot cu improvizații și surogate lucrăm predominant și unde e nevoie de afaceriști, guvernanți, ofițeri, analiști, diplomați, ingineri, economiști, juriști, veterinari, arpentori, hengheri sau chirurgi. Și nu de azi, de ieri. Istoricește, postromânismul este expresiunea cea mai joasă a calității deplorabile a vieții noastre spirituale de după 26 iunie 1940, dată la care a început Hiatusul, bolșevizarea ireversibilă a Neamului Românesc, asuprire științifică națională, socială și culturală care ne-a aruncat înapoi în premodernitate, așa încât mințile
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o soluție umanității îndurerate, ci se însingura
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
cazone ale școlii. Eminescu , probabil l-a jucat pe cameristul Baltazar, eroul principal, din piesă. Constantin Bărcănescu, tenor de mare faimă, își aduce aminte despre Eminescu că avea „o voce mică, dar dulce și mlădioasă. Cuvintele erau spuse cu o expresiune și cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreț”. Spuneam că o mare înrâurire asupra formării lui Eminescu a avut-o biblioteca gimnaziștilor din casa lui Pumnul, de care s-a îngrijit o perioadă de
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
scriitor și ca om integru, si “dificil”,fără compromisuri , adica, și rest. Judecata de la debut, datorată lui G. Călinescu, verdictul său critic, se resimte valabil și azi, din fericire, în tot ce scrie IM: “Inspirația năvalnică, uneori solemn exaltată...o expresiune incântătoare a combativității ardente a temperamentului solar, o literatură, în fine, fără nici un loc comun.” Aula liceului din Complexul Școlar, din satul natal al poetului, Zorleni, îi poartă numele. Cei care vin vor putea găsi acolo cărțile lui, parte din
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
nărilor și vioaia sclipire a ochilor lui semnala o inimă din cele nebune, un caracter pasionat. Talia sa subțire, fină, și mâna sa albă cu degetele lungi și aristrocrate semăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată expresiunea în sine era d-o putere generoasă, deși infernală. Își pieptănă chica, își îndreptă nodul cravatei, trecu cu mâinile peste obrajii îmbujorați și se hotărî să plece. Făcu câteva tumbe pe Hauptstrasse până se apropie ora potrivită, apoi sună. Îl
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o soluție umanității îndurerate, ci se însingura
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
de aiurea? Dară în alt punct acest program invocă: ideile și tradițiunile istorice? Ei bine! Până la epoca fanarioților ideea de stat a fost democratică și ne este destul să cităm că tronul nu era de drept divin, adică nu era expresiunea unei idei absolute, ci se alegea de boieri și fruntașii țării. Cu alte cuvinte voința națională ca factor principal în alcătuirea și conducerea statului. Sistemul electiv, care este o manifestare a ideei democratice, esista la noi chiar în timpul pe când aiurea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zis că este neânțelegere între majoritate și între d-v.; aceasta este foarte vag și ar fi bine să fim luminați asupra divergințelor ce există între d-v. și majoritate. D. P. Buescu: D-lor deputați, totdauna biuroul este sincera expresiune a majorității. Acum, când onor. d-ni vicepreședinți [î]și dau demisiunea, se înțelege că atunci este oarecare neânțelegere între ideile cari au fost mai nainte și între ideile cari predomnesc azi această majoritate? Avem noi trebuință, majoritatea, să cerem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Maramureșul], cu Someșana și cu Crișana formează geograficește și etnograficește un teritoriu compact...". Încheierea discursului din Cleveland este un semn de netăgăduit că V. Lucaciu cunoștea valoarea lui M. Eminescu și activitatea sa pentru afirmarea "conștiinței naționale a poporului": "..Expresiune i-a dat marele nostru Eminescu, punând în versuri aspirațiunile justificate ale neamului, zicând: "De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plânsu-mi-sa / Că nu poate străbate, / De-atâta străinătate...36. Ioan Slavici alături de Vasile Lucaciu. Sau: "medalionul" de la Viena nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
constituiesc o individualitate omenească. Dacă însă răsufletul nu se poate întinde cu ușurință peste o parte a vorbirei care după sensul său nu iartă (caractere - litere) neci o pauză, daca vorbirea condiționează o mare energie a tonului pentru îngreuierea diferitelor expresiuni, a unor epitete multe silabe, grele, zugrăvitoare (sensibilizatoare), atuncea artistul trebuie să-și procure prin un popas neobservabil vreme pentru respirare însă înaintea acelor expresiuni cari pretind întreagă intensitatea tonului, spre {EminescuOpXIV 306} a înzestra ace[l]ea cu deplina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
litere) neci o pauză, daca vorbirea condiționează o mare energie a tonului pentru îngreuierea diferitelor expresiuni, a unor epitete multe silabe, grele, zugrăvitoare (sensibilizatoare), atuncea artistul trebuie să-și procure prin un popas neobservabil vreme pentru respirare însă înaintea acelor expresiuni cari pretind întreagă intensitatea tonului, spre {EminescuOpXIV 306} a înzestra ace[l]ea cu deplina putere a tonului cari, prin sensul și prin intuițiunea lor poetică, cer acea putere din motive estetice. Se-nțelege că pauza ce și-o concede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]