46 matches
-
a mediului. Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice are regim juridic special, proprietățile deja constituite la data apariției Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române sunt expropriabile și restricționate în ceea ce privește construcțiile și amenajările; 22. zona juridică feroviară - reuniunea suprafețelor de teren ce aparțin unităților feroviare, în baza unor acte juridice, grupate pe entități feroviare. ---------- Anexa 9 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270670_a_271999]
-
Articolul 1 În vederea lucrărilor de sistematizare, construcții, inclusiv cele de locuințe, se declară indisponibile și expropriabile, prin efectul prezenței legi, terenurile fără construcții, proprietate a persoanelor fizice sau juridice, aflate în perimetrul construibil al municipiului București, al celorlalte municipii sau al orașelor. Tot astfel se declară indisponibile și expropriabile părțile din terenurile cu construcții, în măsura în care depășesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106251_a_107580]
-
cele de locuințe, se declară indisponibile și expropriabile, prin efectul prezenței legi, terenurile fără construcții, proprietate a persoanelor fizice sau juridice, aflate în perimetrul construibil al municipiului București, al celorlalte municipii sau al orașelor. Tot astfel se declară indisponibile și expropriabile părțile din terenurile cu construcții, în măsura în care depășesc suprafețele stabilite pe baza detaliilor de sistematizare aprobate. Articolul 2 Terenurile prevăzute la art. 1 nu vor putea fi înstrăinate sau grevate cu sarcini reale, proprietarii păstrîndu-și posesia și folosință lor. Aceste terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106251_a_107580]
-
limitele și așezarea hotărâtă de organele de aplicare prevăzute în acel decret, cu modificările aduse prin decretul No. 2.011/920, iar Statul este considerat proprietar al pămîntului expropriat dela 15 Decemvrie 1918. Articolul 3 Moșiile și părțile de moșii expropriabile potrivit legii de față sînt lovite de indisponibilitate, în tot ceea ce privește aplicarea legii, din ziua de 1 Fevruarie 1921, fără îndeplinirea nici unei alte formalități; iar în ceea ce privește întinderea lor se socotește după starea lor juridică dela 15 August 1916, ținându
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
bănci populare sau săteni, cultivatori de pămînt, individual pînă la 10 ha fiecare; precum și vînzările de pămînt pentru construcții sau înființate de stabilimente industriale. Suprafață astfel vândută nu intră în calculul celor două milioane Ha. Proprietarii ce și-au înstrăinat părțile expropriabile sătenilor, prevăzute de prezență lege, vor fi obligați să dea această cota din restul moșiei rămase, sau dintr-alta moșie dacă au mai multe. Articolul 4 Exproprierea privește numai moșiile sau părțile de moșii dela 100 Ha pămînt cultivabil în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
orice titlu, ar prevedea direct sau prin orice fel de cauze prohibitive neinstrainarea lor sau le-ar fi dat vreo altă destinație specială. ... Pășunile comunelor urbane și rurale, precum și pământurile bisericilor și ale școalelor pînă la 12 Ha nu sînt expropriabile; d) Pamantul folosit cu titlu de embatic, besman, locațiune ereditară, otasnita, fie că este acoperit cu plantațiuni, sădiri, clădiri sau nu, fie că este situat în comunele rurale sau în comunele urbane. ... Sînt și rămîn desființate, în virtutea acestei legi, toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
acei proprietari care au moșiile situate în regiunile devastate de război și cari au avut asemenea investiri, crescătorii sau instalații la 15 August 1916. Se înțelege prin regiuni cu cereri de împroprietărire mari acele regiuni unde pamantul expropriat astăzi, sau expropriabil prin dispozițiunile art. 7 și 8 alin. a), nu îndestulează pe toți îndreptățiții, categoria 1, 2 și 3, potrivit art. 78, pe baza lotului de completare de 5 Ha; prin regiuni cu cereri de împroprietărire mijlocii acolo unde mobilizații îndreptățiți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
coproprietar mobilizat. În Dobrogea nu se vor coloniză proprietarii pentru schimb benevol sau forțat. Articolul 10 Proprietarul care are sau a avut la 15 August 1916 mai multe moșii și posedă în total mai mult de 500 Ha pămînt cultivabil expropriabil, divizat sau în indiviziune, va fi expropriat pînă la maximum de: 200 Ha pentru cel cu moșiile arendate în condițiunile art. 8; 200 Ha pentru cel cu moșiile la munte și la deal, ori care ar fi regiunea; 250 Ha
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
vite li se respectă pășunea și faneata necesară, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din legea pasunelor comunale, promulgată prin înaltul decret No. 3.865 din 22 Septemvrie 1920, chiar dacă această suprafață depășește cotele fixate prin art. 8. În lipsă de moșii expropriabile sătenii își pot înființa sau completă din proprietățile lor pășunea comunala, dacă majoritatea locuitorilor consimte. Legea specială a pasunelor comunale promulgată prin înaltul decret regal No. 3.865 din 22 Septemvrie 1920 se completează cu aliniatele de mai sus. Capitolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
la sorți. La distribuția loturilor pe lanuri se va avea în vedere legăturile de rudenie, de prietenie ale lotasilor, precum și de situația în care se găseau în cultivarea acestor locuri înainte de împroprietărire. Articolul 81 În comunele unde nu sînt moșii expropriabile se vor preferi la împroprietărire îndreptățiții din categoriile 1, 2 și 3 din aceste comune, pe pamantul expropriat din moșiile comunelor învecinate, pînă la o depărtare de 5 km. înaintea îndreptățiților din categoriile 5 și 6 din aceste comune, dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
utilitate publică, foste proprietare ale acestor moșii. Articolul 152 Toate operațiunile financiare decurgînd din expropriere și împroprietărire se fac prin Casă centrală a împroprietăririi. Această instituție financiară se va organiza prin legea specială. Articolul 153 Pentru anul agricol 1921-1922 pământurile expropriabile conform acestei legi se vor cultiva de către actualii deținători, dacă pînă la 15 Aprilie 1921 nu va fi intervenit o hotărîre definitivă de expropriere. Pământurile expropriabile pentru pășuni comunale nu intră în vederile acestui articol. Articolul 154 Toate actele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
financiară se va organiza prin legea specială. Articolul 153 Pentru anul agricol 1921-1922 pământurile expropriabile conform acestei legi se vor cultiva de către actualii deținători, dacă pînă la 15 Aprilie 1921 nu va fi intervenit o hotărîre definitivă de expropriere. Pământurile expropriabile pentru pășuni comunale nu intră în vederile acestui articol. Articolul 154 Toate actele și transmisiunile fără nici o excepție, privitoare la expropriere și comasare, precum și toate actele judiciare, făcute în executarea legii de față, sînt scutite de orice taxe de timbru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
58 „Scânteia“, 19.X.1944. • Vezi A.N.I.C., fond Președinția Consiliului de Miniștri, Stenograme, dosar 3/1945, f. 171; „Monitorul oficial“, nr. 68 bis din 23.III.1945. Național-țărăniștii au atras atenția, prin oficiosul lor de presă, că fondul funciar expropriabil, de cel mult 900.000 ha, nu putea acoperi decât o mică parte din cererile de împroprietărire, astfel că exproprierea rămânea „un paliativ, un provizorat, o soluție de moment, iar nicidecum rezolvarea marii probleme țărănești“60. În plus, ei insistau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prefaceri determinate, în principal, de dislocările teritoriale și de populație, de politica agrară a guvernului Antonescu și de consecințele războiului la care a participat România, astfel că ultima statistică nu mai oferea o bază reală de calcul pentru estimarea suprafeței expropriabile. Din această cauză, la 30 noiembrie 1944, reprezentantul Frontului plugarilor în guvern, Romulus Zăroni, în calitate de subsecretar de stat la Agricultură și Domenii, a lansat, prin presă, șefilor tuturor partidelor politice invitația de a-și desemna delegați în Comisia pentru studierea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plasarea acestora în interes public sau privat. Ca urmare a unei adrese trimise de către Serviciul Tehnic al județului Fălciu către forul tutelar amintit mai sus, acesta răspunsese astfel: „Camera de Agricultură Huși ne’a predat un tablou al imobilelor evreești expropriabile din Huși, cuprinzând 371 case. Acest tablou este incomplect și urmează a fi rectificat de noi, de oarece ce nu sunt cuprinse toate clădirile evreești expropriabile, numerele în general lipsesc, lipsesc numele chiriașilor și nu au estimarea valoarei lor”. Concluzia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
răspunsese astfel: „Camera de Agricultură Huși ne’a predat un tablou al imobilelor evreești expropriabile din Huși, cuprinzând 371 case. Acest tablou este incomplect și urmează a fi rectificat de noi, de oarece ce nu sunt cuprinse toate clădirile evreești expropriabile, numerele în general lipsesc, lipsesc numele chiriașilor și nu au estimarea valoarei lor”. Concluzia care poate fi trasă pe marginea acestui important subiect nu poate fi decât una și anume că atât instituțiile statului cât și opinia publică nu fuseseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a celorlalte moșii din comună, aparținând urmașilor Eufrosinei Rosetti: Petru, Sofia Boteanu, Vasile și Mihai Rosetti. Din procesul verbal încheiat reiese că nici unul nu intră sub incidența legii de expropriere, deoarece nu posedau mai mult de 100 ha teren agricol expropriabil. (Se expropriau moșiile mai mari de 100 ha, dar se întâmpla ca un proprietar să aib mai multe moșii, astfel că, și după reforma agrară din 1921, au rămas moșieri cu sute de ha teren agricol!) Petru Rosetti avea 143
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de expropriere prevăzută prin Decretul - lege din 1918, cota expropriată a fost de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comisia județeană a adus următoarele argumente: „1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grabnic al capitalismului Într-o Portugalie socialistă), dar aceștia au fost nevoiți să renunțe la ideile de insurecție. În 1977, Parlamentul a promulgat o Lege a Reformei Agrare care statornicea recenta colectivizare, dar numai În sud, limitând suprafețele de teren expropriabile. Decizia a eliminat riscul unui conflict rural sau al unei reacții conservatoare, dar pe termen scurt nu putea ameliora cu nimic dezastrul economic moștenit de Portugalia democratică. Privată de materiile prime ieftine din fostele colonii (și de piața captivă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]