47 matches
-
aceeași devoțiune, s-a aplecat și asupra lui Aron Cotruș, căruia i-a prefațat mai întâi ediția de Versuri (1978) și apoi i-a consacrat studiul Resurecția unui poet (1981). Noua ediție (1995) reprezintă forma structural revăzută a studiului anterior, expurgată de concesiile dogmatice și restabilind profilul real al poetului. Criticul descifrează mesajul poeziilor lui Aron Cotruș, le sistematizează sensurile pe coordonatele unor teme și motive centrale, le relevă simbolurile caracteristice, precizând că toate acestea converg spre conturarea unui profil armonios
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
al cincilea cromozom și niște bijuterii de familie Într-adevăr rare. La Început părinții mei refuzaseră să creadă afirmațiile nebunești ale medicului de la camera de gardă referitoare la anatomia mea. Diagnosticul, redat la telefon unui Milton complet dezorientat și apoi expurgat de către acesta În favoarea lui Tessie, se reducea la o Îngrijorare vagă În legătură cu tractul meu urinar, Împreună cu o posibilă deficiență hormonală. Doctorul din Petoskey nu făcuse un cariotip. Treaba lui a fost să-mi trateze comoția și contuziile și, când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
este agresată în permanență: "Totalitarismul înseamnă, poate, mai presus de orice, o continuă agresare a memoriei individuale și sociale. Este un efort sistematic întreținut de organizare a unei industrii a amneziei, o acțiune de instituționalizare a uitării. Faptele reale sunt expurgate de adevăratele lor semnificații și devin contrariul a ceea ce au fost ele în realitate"247. Ceea ce trebuie reținut cu privire la regimul totalitar este duplicitatea politicii sale, desfășurarea acesteia făcându-se pe două planuri: unul oficial, denaturat și celălalt ascuns, real, aplicat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cărui neașteptată Întrupare Îi provoacă mamei Suferința, Zbuciumul, Stupoarea și Îndoiala. Această Tetradă a relelor, a căror identitate este stabilită altundeva mai precis drept Ignoranța, Durerea, Neliniștea și Stupoarea 31, se află la originea materiei. Prin intervenția eonilor, Sophia este expurgată de Intenție și de Patimă, care rămîn În afara Pleromei, În vreme ce Sophia este readusă printre semenii ei32. Intenția-Patimă, numită Ahamot, Încearcă zadarnic să pătrundă În Pleromă, la ale cărei lumini rîvnește, deoarece chiar inferioară fiind, mai păstrează totuși o anumită „aromă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
realistă". Ceea ce determină genul, dictînd natura sa constitutivă, ar fi aspirația mimetică, voința de a simula, veridic, viața. Romanul se va opune, în vîrstele sale "obiective", înclinațiilor timpurii pentru "romanesc", pentru istorii extraordinare, sau pentru lirism, de care realismul va expurga discursul epic. Fiecare din aceste trăsături îl depărtează mai mult sau mai puțin de garanția credibilității. Putem asocia, așadar, programului realist (și naturalist) expresia împotrivirii față de ceea ce a fost considerat "romanescul" literar. Verosimilul, credibilitatea imaginii asupra lumii înfățișate sînt corelate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sau Laiceon ilustrează în primul rând tocmai necesitatea acestuia de a corporaliza, în materie lirică, trăirea de factură mistică. Rezultatul seamănă, adesea, cu un scenariu inițiatic, pe care actantul, deși se arată pătimaș în credință ca un neofit, îl parcurge expurgat de lestul emoțiilor primitive. Chiar atunci când, bântuit de viziuni crepusculare, pare a nu rezista ispitei exclamațiilor sau interogațiilor de un retorism asumat, el are certitudinea armoniilor peremptorii: "ce Ohrion?!/ ce AMBIGUITATE?!/ traversam Drumul/ și pământul se crăpa/ și eu nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
au retras orânduindu-se în sfere./ Primește-ți puterea, adâncă blândețe/ și coboară gândul adânc" (Vindecare în nor). Frecvența textuală a acestei imagistici matematice ne indică faptul că Liviu Pendefunda poate fi citit și prin prisma opțiunii pentru un lirism expurgat într-o direcție prea puțin solicitată în poezia de azi, cea a umanismului matematic, teoretizat odinioară de Ion Barbu. Ca la acesta din urmă, figurile geometrice își au un rost prestabilit în procesul de esențializare a ideii poetice, dar și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
până acum, cu un singur volum de versuri, Viața fără sentimente (Editura Cartea Românească, București, 1982). Cartea nu se nutrește din marile iluminări ontopoetice și nici din extazele revelatorii. Textul intitulat Revelație constă de altfel într-o descripție, punctuală și expurgată de orice licărire de afectivitate, a unui interior domestic vag personalizat: "Unghiul drept/ tăblia mesei/ flori roșii/ geometrice-n covor/ tușul galben/ negru/ albastru/ paharul/ cristalul perfect/ aparatul TV/ și tranzistorul/ fotografia persoanei/ cinci flori/ cam ofilite/ și un calorifer
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fie puțin frecvente. Citatele și cuvintele unui interlocutor se pun Între ghilimele. În paranteze unghiulare < > se pun literele și cuvintele care lipsesc În codice și sînt adău gate prin conjectură; În paranteze drepte [ ] se pun literele și cuvintele tradiției directe expurgate de editor. O serie de asteriscuri indică presupunerea unei lacune În text; lacunele din tradiția manuscrisă trebuie sem nalate Însă În aparatul critic. Consensul este aproape unanim În editarea tradiției manu scrise; pentru textele papiriacee Încă nu există un acord
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mai neplăcută vederii unui om viu este imunda, amorfa, inomabila băltoacă putrefiată. Iremediabila murdărie. Imaginea fizică, dublul dublat, mă protejează de ce e mai rău, spectacolul distrugător al putrefacției. Piatra înăbușă putreziciunea prin solid, transcende josnicia prin marmură sau obsidian. Stela expurgă răul prin spectacolul lui. Catharsis optic. Într-o populație de profiluri precum cea prezentată de imageria ceramică greacă, Gorgona (la fel ca Dionysos) este arătată din față, în pragul regatului Persefonei. Faciesul malefic cu ochi ucigători este exorcizat prin imagine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Liviu Ioan Stoiciu din faza lui cinică. Alții consideră că hipermodernismul este chiar echivalentul postmodernismului, dar adus într-un ritm accelerat de evoluție, cu metamorfoze rapide ale simbolurilor, stresante până la sufocare, încât simulacrele tind să construiască o lume absolut fictivă, expurgată de orice referențial identitar. Eul se diluează apocaliptic până la dispariție, tinzând către un grad zero al sinelui. Este ceea ce am putea numi idealul lui Nimeni, masca pură în spatele căreia tronează nimicul. După Mihail Diaconescu, un hipermodernist, în acest înțeles, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
momentul intrării țării în război. Atmosfera de ostilitate deschisă față de gazetarii „colaboraționiști”, instalată după încetarea conflagrației mondiale, a făcut ca la începutul anului 1919 să planeze îndoieli asupra oportunității reapariției V.r. Inițial s-a optat pentru un bimensual care, expurgat de orice ideologie, să o continue, sub un titlu nou, „Însemnări literare”, cu o conducere „necompromisă”. Revenirea la normalitate și mai ales necesitățile momentului au făcut ca soluția să fie doar provizorie, către sfârșitul anului fiind demarate pregătiri pentru reluarea
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
din absoluta euforie a inconștientului care se dă drept conștient, din metafizica lui radicală, fantomatică, grefată pe o contradicție funciară pe care geniul lui Caragiale a știut s-o "prindă" cu o precizie inegalabilă. E o situație-limită când realul e expurgat total și înlocuit cu simbolul. Simbolul este unica realitate pentru personajele lui Caragiale. Ele trăiesc sub imperiul unei mistici a realului și nu realul însuși" (p. 77-78). Și mai încolo: "Caragiale descoperă inconștientul în văzul lumii, acolo unde nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Alexandru George, moralmente, un "rezistent" care n-a făcut niciun compromis cu regimul comunist, omul care m-a onorat mai bine de douăzeci și cinci de ani cu o prietenie de o mare noblețe. Plină de idei, doctă cu măsură, inspirată și expurgată de orice lest ori scorii, opera critică a lui Alexandru George, mai mult chiar decât a lui Vladimir Streinu (foarte iubit de mine și el) rămâne în continuare modelul de urmat. Strict omenește, mi-ar fi plăcut să semăn (dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o scrisoare cu aceeași grijă cu care își redactează cărțile. Dar eu nu am timp de așa ceva”2. În mod inexplicabil, tocmai acest pasaj 3, mai ales paranteza, unde nu întâmplător Stig Wikander este enumerat după Raffaele Pettazzoni, a fost expurgat din versiunile franceză și română ale Jurnalului lui Eliade. Însemnarea datează dintr-o perioadă în care, dacă Eliade coresponda cu cineva în mod constant și abundent, atunci aceia erau tocmai cei doi menționați. Ambele corpusuri, cel cu Pettazzoni și de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dovedit ca om și ca autor, sub dictatură, o atitudine de luptă și de vigilență sans faille, fără reproș, „pilduitoare”, nu-i așa, pentru „așa-zișii mari scriitori” care făcuseră „rușinoase compromisuri cu puterea”. Și nu numai numele meu era „expurgat” cu grijă de pe prima pagină, ca și din interiorul revistei 22, dar și al celor decretați - de către cine?! - ca personae non grata, „suspecți” d.p.d.v. al noii corectitudini politico-culturale, cei citați mai sus, E. Simion, M. Sorescu, Valeriu Cristea sau Fănuș
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el, pasajele eliminate nu au fost introduse. În ediția din 1975, când actorii marii iubiri dispăruseră de pe scena vieții, redarea integrală a scrisorilor trebuia făcută. Faptul regretabil este că și din jurnalul Corei Irineu numele lui Constantin Beldie a fost expurgat cu aceeași tenacitate, ope rație care astăzi nu-și mai găsește justificarea. Ce-ai avut cu Beldie, domnule Petre Pascu? La 11 februarie 1924 dimineața, Cora Irineu se sinucide, cu un glonț de revolver, la vârsta de 34 de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara SoareluiMarelui Nun și stea, Abur verde să ne dea, Din clădiri de mări lactee, La surpări de curcubee, - În Firida ce scânteie eteree. În ciclul Domnișoara Hus poetul intră în folclorul suprarealistic, expurgat de noțiuni. Conjurația duhurilor infernale este tot ce s-a scris mai turburător după Mihnea și baba: Buhuhù la luna șuie, Uhù, Scorpiei surate, Pe gutuie să mi-l suie, Să-l întoarcă dandarate, Ori de-o fi pe rodie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viața particulară a tânărului profesor din mediul rural, stagiul militar, erotismul juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
ei studiile întrerupte. Iată de ce stau acum în Cambridge. Î. Tot despre închisoare. Uitați, în dicționarul meu român-englez, nu găsesc un cuvînt ca „premonition” de-aceea îl scriu în franceză. (De altfel, fiindcă dicțioanrul e făcut înainte cînd lumea era „expurgată de rău”, nu există nici „disident” și nici „tortură”). Oricine a trăit o experiență limită știe ce este acela un vis premonitoriu. Dvs. puteți să-mi povestiți un asemenea vis? Aveți o explicație științifică pentru fenomenul acesta atît de tulburător
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
că s-a păstrat departe de influențele mișcării legionare, pe care a dezavuat-o? De altfel, nu aflăm în această corpolentă corespondență nici opiniile sale despre Germania hitleristă. S-a ferit să le formuleze sau viitoarea sa soție le-a expurgat? Să ne gîndim că aproape în aceeași perioadă Cioran era bursier în Germania și trimetea acasă, pentru revista Vremea, articole entuziaste despre Hitler și sistemul său nazist care, atunci, se constituia. Golopenția, fire cumpănită de bănățean, își vedea de rosturile
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
festivaluri de creație literară pentru copii de la Urziceni. Victoria Milescu a fost organizator și moderator al „Întîlnirilor cu scriitori” de la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București (2009-2014). Despre poezia sa, poetul Cezar Ivănescu scria în prefața cărții „Inimă de iepure”: „"Expurgată de sentimentalism și pitoresc, poezia Victoriei Milescu reprezintă sunetul cel mai pur al unui lirism profund, în linia lui Montale, în care biograficul, drama existențială, în general, sunt inserate într-o vertiginoasă dramă cosmică...Nu în ultimul rând, aș vrea
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]