39 matches
-
târzie a percepției ci, așa cum s-a demonstrat figurile plane nu sunt decât degenerescențe ale unui spațiu tridimensional, analiza lor explicându-se pe baza conduitelor obișnuite din spațiu (de exemplu experimentul cu obiecte imposibile). Reglarea acestor conduite necesită integrarea informațiilor exteroceptive și proprioceptive. Percepția spațiului are la bază structuri nervoase înnăscute, înscrise în patrimoniul genetic ereditar al speciei (J. Piaget a studiat foarte precis dezvoltarea la copii a mecanismelor care le permit să-și controleze acțiunile în spațiu și apoi să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
învățării urmează etapa evolutivă, unde, după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică, în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proproiceptiv. R. Manno, citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă „citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională - în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
coordonare, subiectul trebuie să organizeze gradele de libertate, să le stăpânească, obligând astfel musculatura și articulațiile să funcționeze ca un sistem sinergic, ca o structură de coordonare, ca un sistem cu grade de libertate mai redusă. În învățarea motrică, elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate cu ponderi diferite după natura activității și acțiunilor care le compun. Din această cauză este greu de făcut o diferență netă între învățarea perceptiv motrică și învățarea motrică, elementul perceptiv fiind prezent, într-o măsură
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
exact, (info)energetice neurobiochimice. Activarea comportamentului sexual apare numai la organisme fizic pregătite pentru copulare; în pregătirea organismului intervin mecanisme hormonale și zestrea genetică, iar nivelul hormonal este un factor necesar, dar nu suficient. Prima integrare a stimulilor interoceptivi și exteroceptivi sau o atitudine anticreativă Circuitul complex hipotalamo-limbico-cortical va asigura, în primul rând, integrarea tuturor aferențelor externe (sosind pe calea reticulară, nespecifică, și pe căile specifice talamo-corticale) și interne (hormonale) într-o forță motivațională sexuală. Manifestarea motivației sexuale este realizată numai
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
învățării motrice pentru dobândirea performanțelor motorii a fost abordată ca fiind în legătură directă cu procesele intelectuale, această învățare fiind denumită de J. Cratt* ca ,,învățare motrică cognitivă” și de M. Epuran ca ,,învățare inteligent motrică”. În învățarea motrică elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate în proporții diferite, în funcție de natura activității și acțiunilor care le compun. Din momentul în care învățarea unei mișcări se realizează la niveluri superioare, stimulii senzoriali care dirijau acțiunea își pierd din intensitate. Se acționează în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back-ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
amortiza contracțiile bruște precum și pentru a fuziona secusele elaborate din contracția tetanică. Tonicitatea Tonicitatea reprezintă stare de tensiune, de semicontracție caracteristică mușchilor. La întreținerea tonusului muscular participă, în mod direct sau indirect, un număr mare de structuri nervoase: aferențele senzoriale, exteroceptive și proprioceptive, formațiunea reticulată din sistemul nervos, căile nervoase de conexiune precum și cele de conducere. Troficitatea Troficitatea este capacitatea mușchiului de a crește în dimensiuni și forță. Hipertrofia musculară este însoțită, în general, și de creșterea eficienței contracției musculare. MUȘCHII
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
1.1. Senzațiile Senzațiile sunt definite ca "procese psihice de semnalizare și reflectare, prin intermediul aferențelor unui singur analizator, a proprietăților simple și separate ale obiectelor și fenomenelor, în forma unor imagini directe, elementare" (Popescu-Neveanu, 1978). Orice persoană prezintă o sensibilitate exteroceptivă (pentru semnalele venite din afara organismului), o sensibilitate interoceptivă (semnalele venite de la organele interne) și o sensibilitate proprioceptivă (semnalele venite de la receptorii specifici din mușchi, tendoane și articulații). în același timp, sensibilitatea este dependentă de integritatea și maturizarea căilor nervoase; prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de sensibilitate. Viscerele conțin la rîndul lor receptori algogeni care cu multă probabilitate sunt tot terminațiile libere, dar numărul lor este mai redus decît cei care declanșează durerea cutanată. La nivelul viscerelor, durerea este determinată de alți stimuli decît cei exteroceptivi și anume: spasmul intens al peretelui miovisceral În special În condiții de ischemie, activitatea viscerală contractilă normală În condiții de irigație insuficientă, formarea și acumularea substanțelor producătoare de durere, acțiunea stimulilor chimici mai ales la nivelul esofagului și stomacului, stări
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
somatice profunde și cele cutanate. Rolul exact al acestor grupuri neuronale este Încă neclar, dar este posibil ca În astfel de structuri să aibă loc o "amestecare" a senzațiilor viscero-cutanate sau o continuare ascendentă a impulsurilor viscerale-somatice profunde pe căile exteroceptive. Oricum, având În vedere că localizarea unei astfel de dureri are un grad de precizie al reprezentării cutanate aceasta ar putea presupune, o parcurgere intranevraxială a acestor impulsuri pe căile exterocepției până la proiecția corticală, unde, datorită localizării finale cutanate nu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex. formația reticulată) precum și calitative În ceea ce privește nuanțarea ei efectivă la nivel talamic unde durerea se transformă În senzație primară. Impulsurile aferente ale senzației primare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
definition of disorderscausing hypertonia în childhood. Pediatrics 2003; 111:e89-e97. 9. Albanese A. The clinical expression of primary dystonia.Journal of Neurology 2003; 250: 1145-1151. 10. Bressman SB. Dystonia update. Clinical Neuropharmacology 2000; 23:239-251. 11. Greene PE, Bressman S. Exteroceptive and interoceptivestimuli în dystonia. Movement Disorders 1998; 13: 549-551. 12. Gomez-Wong E, Marți MJ, Cossu G, Fabregat N, TolosaES, Valls-Sole J. The geste antagonistique inducestransient modulation of the blink reflex în human patientswith blepharospasm. Neuroscience Letters 1998;251: 125-128. 13
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
cei plasați în tendoane, articulații, mușchi adică proprioceptorii aduc informații despre poziții, mișcări, concretizate în senzații proprioceptive. Totuși această clasificare are limite; ulterior s-a descoperit că stimulii din afară provoacă o reacție complexă intero-exteroceptivă iar propriorecepția îndeplinește și funcții exteroceptive. Clasificarea lui Sherrington este unilaterală și pentru faptul că bazează clasificarea pe un singur segment anatomo-fiziologic al producerii senzației și anume pe receptor, pe când senzația ca produs finit este rezultatul unui proces executat de serie de mecanisme dispuse corelat. Pe
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]