205 matches
-
capacități de sinteză, surprinzînd datele esențiale ale vieții publice din România. Preconiza că În cele din urmă regele avea să fie determinat să plece din țară, după cum se Întîmplase deja În Jugoslavia și se pregătea În Bulgaria. El mai remarca extorcările practicate pe scară largă de sovietici prin prezența a numeroase trupe și prin aplicarea discreționară/exagerată a prevederilor armistițiului. Analist redutabil, Ethridge constata situația grea a României la sfîrșitul anului 1945. Își dădea seama că soluția problemei românești nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ministru de Finanțe În guvernul Groza (acesta nu era om politic, ci tehnician, dar dezacordurile pe teme economice cu cei din guvern l-au determinat să-și prezinte demisia la 24 august 1945); Nicolae Georgescu-Roegen ilustra pe un ton ironic extorcările la care era supusă România de către sovietici; „Un membru al Partidului Comunist” (cine s-ar putea ascunde sub o asemenea denominație? Posibil să fi fost Belu Zilber, care știm că, deși comunist, nutrea sentimente prooccidentale; cunoscînd bine situația din interior
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sărbătoarea ta, tu, fiul tău și fiica ta, robul tău și roaba ta, levitul și străinul, orfanul și văduva, care sunt în cetățile taleț” - Deuteronomul, 16, 11, 14). Condiția femeii rămase fără bărbat, deci fără apărare și sprijin, expusă abuzurilor, extorcărilor și nelegiuirilor („Mai-marii lui urzesc în el intrigi; ca niște lei ce mugesc și sfâșie prada, așa mănâncă ei sufletele; strâng avuții și lucruri prețioase și sporesc numărul văduvelor” - Iezechiel 22, 25), folosită ca termen de comparație pentru așezările lovite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe nefericitul Voievod). Căci îi revenea datoria să aibă grijă nu doar de „familie”, ci și de „casă”, și nu numai de a ei, ci și de cele ale ginerilor, pe care le aflase ajunse - cum va scrie ea -, din cauza extorcărilor turcești, „la multă datorie și stingere”. Astfel trebuie înțelese lamentațiile văduvei, care reclamă insistent „marea lipsă și sărăcie” a ginerilor ei: Agenții ei, un Apostol Manu (lovit uneori de amnezie) și doctorul Gheorghe din Trebizonda (Trapezuntiul), fidel și eficient - împuternicit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
extins comportarea dură și asupra „femeilor în negru”: temniță, torturi, bătăi, chinuri, rapt - într-un cuvânt - violență. Textele vechi ne oferă, în acest sens, o adevărată antologie („precursori” și „urmași” ai lui Gheorghe Duca, un campion al abuzurilor și al extorcării - „Cari n-aveau să dea, îi lega la puști și îi ungea cu miere ca să-i mănânce muștele; și nu numai boierilor făcea această strâmbătate, ci jupâneselor acestora...” -, cel care - am văzut - a trimis-o la închisoare pe văduva marelui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ger, fiind iarnă; de la carele, țându-l un an în temniță și bătându-l la talpe, i-au luat 250 pungi de bani”; l-a făcut din om neom, căci Ursache a ologit), care a introdus în Moldova o epocă a extorcării. Cronicarul constata cu durere: „Și-i punè pe boieri dăjdi și-mprumuta peste putința lor, câtŭ nu sa mai putè plăti, că era boul 2 galbeni și vaca un ughiu, și istoviè zlotarii tot, nice cu odoarăli ce le zălojâè
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apatie și s-a Închis În apartamentul ei, unde stătea de vorbă cu soțiile demnitarilor din oglindă. Tânărul Seraphineas a devenit retras, citind cărți peste cărți, În special cărți de magie, care i se părea cea mai Înaltă artă a extorcării de bani de la oamenii bogați și proști. Multe dintre numerele de iluzionism le-a Încercat chiar pe tatăl său, un subiect foarte binevoitor, după cum se dovedise deja cu vârf și Îndesat. În 1882, Phineas Andrews a fost invitat la Rangoon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-ți pare rău, dar probabil că spui adevărul”. Zise: — Ce povestea Wiltsie despre Lindenaur? — Doar că trăiau împreună. Știați că Lindenaur încercase să extorcheze bani de la Charles Hartshorn? — Nu. — Ați auzit cumva ca fie Wiltsie, fie Lindenaur să încerce alte extorcări? — Nu, n-am auzit. — Dar de șantaje în general? Clienții bărbați de soiul acesta sunt în mod clar susceptibili să fie șantajați. Felix Gordean râse. — Clienții mei vin la seratele mele și se folosesc de serviciile mele pentru că îi protejez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
1.401, 1.601ă. Cea de-a treia mare categorie de fraude ia forma actelor de corupție și se clasifică În conflicte de interese (conflicts of interestă, darea/luarea de mită (briberyă, primirea/acordarea de foloase necuvenite (illegal gratuitiesă și extorcarea economică (economic extortionă (Singleton și Singleton, 2010, p. 63; Biegelman și Biegelman, 2010, pp. 1-3ă. De menționat este faptul că ISA și SAS recunosc doar primele două tipuri de fraudă cu impact asupra riscului de audit, respectiv frauda asupra raportării
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
asupra întreprinderii o pertinență mai repede vizibilă, în măsura în care cadrajul lent construit de protecție și de apărare a salariaților se dovedește din ce în ce mai amenințat în țările cu o veche industrializare, care sunt astfel apropiate prin dereglementarea societăților de vânzare și de pură extorcare a muncii. Sub formele sale variate, "ajustarea structurală" nu este de fapt nicidecum rezervată țărilor așa-zise "slab dezvoltate", ci ating direct națiunile occidentale. Termenii de exploatare, de alienare și analizele raporturilor de dominare, ocultate în trecere de ideologia liberalismului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importanța concretă a problemei, anumite școli secundare devenind locuri unde predarea părea imposibilă, ba chiar periculoasă. Rapoarte oficiale ale Inspectoratului General (Tallon, 1979, 1980) semnalaseră, încă de la sfârșitul anilor 1970, accentuarea unei neliniști și existența unor delicte ca furtul prin extorcare (racket) într-un număr deloc neglijabil de instituții școlare. Totuși nu fusese luată nici o măsură concretă. Violența în școală n-a fost la început o preocupare administrativă, fiind în general ignorată până la descoperirea ei mediatică. În 1991 devine o temă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
grave 3 092 0,04 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Deteriorări ale localurilor 2 675 0,04 Introducere de elemente străine 2 061 0,03 Aruncat cu pietre 1 952 0,03 Extorcare sau tentativă 1 757 0,03 Consum de stupefiante 1 654 0,02 Graffitti 1 635 0,02 Violențe fizice cu arme (sau prin destinație) 1 581 0,02 Alarmă falsă 1 438 0,02 Deteriorarea vehiculelor 1 386 0
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi, în proporție, foarte limitat 14. Pentru faptele de violență fizică fără arme am putea considera că sunt cuprinși 0,30% dintre elevi, 0,23% pentru insulte sau amenințări grave, 0,11% pentru furturi și tentative, iar 0,03% pentru extorcare sau tentativă. Într-o perioadă în care chiar ministrul Educației descria și condamna puternicele tensiuni rasiste și antisemite dintre elevi, semnalările injuriilor rasiste privesc doar 0,01% dintre elevi. Dacă avem în vedere numai victimizările directe (excluzând traficul, autoviolența, degradarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
recapitulativ (tabelul 5) care dă procentajul victimelor conform anchetelor noastre de victimizare sau conform cifrelor produse pe cale administrativă. Tabelul 5. Victimizările în gimnazii potrivit anchetei din 2003, comparativ Procentajul elevilor care se declară victime 2002-2003 Proporția victimelor în Signa 2002-2003 Extorcare 6,3 0,03 Insulte 73,2 0,23 Rasism 16,7 0,01 Lovituri 24,2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse de instituții și mărturiile victimelor după un protocol de anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai mare decât statisticile Ministerului Educației Naționale. Nu-i doar o aproximare infantilă: potrivit răspunsurilor date de cei 525 de adulți chestionați într-o altă anchetă în 1999-2000 54,2
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
loc la școală și 913 000 pe drumul spre școală. În 2001, elevii între 12 și 18 ani au fost victimele a aproximativ 764 000 de infracțiuni violente la școală, incluzând 161 000 de infracțiuni violente grave (viol, violență sexuală, extorcare și agresiune agravată), iar pe drumul spre școală elevii au fost victimele a aproximativ 758 000 de infracțiuni violente, dintre care 290 000 grave. Totuși, în perioada 1992 2002 [...], rata victimizărilor pentru elevii cu vârste între 12 și 18 ani
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase. Se vede
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
realizate de Carra și Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de violență suportat de aproape
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violent, regăsim decalajele obișnuite față de statisticile publice. Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de respect", remarcăm, de exemplu, că 23,7% dintre elevi se declară victime ale furturilor, 15,6% ale loviturilor, 9,7% ale rasismului, 4,3% ale extorcării și 2,8% ale hărțuirii și agresiunilor sexuale. Dacă ne amintim cifrele oficiale franceze, aceste categorii diverse nu depășesc niciodată un risc de 0,3% pentru elevi. Să ținem cont că aceste cifre privesc un departament "obișnuit" și nu cuprind
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Carra și Sicot, care au grupat în categoria foarte vastă a lipsei de respect așa-numitele violențe verbale, numite mai prozaic, în limbajul tinerilor, insulte. Cinci tipuri de violență apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
poate face așadar pentru fiecare în parte. Or, rezultatele sunt foarte diferite, cum arată tabelul 6. Tabelul 6. Procentajul elevilor afectați de principalele victimizări (gimnaziști francezi din învățământul public în 2003), potrivit celor două anchete Ancheta ESPAD Ancheta Debarbieux Diferență Extorcare 3,4 6,3 2,9 Furt 14,3 46,3 32,0 Verbal 45,6 73,2 27,6 Lovituri 20,2 24,2 4,0 Rasism 10,4 16,7 6,3 Sursa: Debarbieux și Montoya, 2004 (N
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din motive de comparabilitate, decât subansambluri din anchetele citate: gimnaziștii din instituțiile publice. Au fost excluși din propriul nostru eșantion elevii din școlile elementare, iar din eșantionul INSERM, liceenii și școlile particulare. În prima coloană, tipul de victimizare suferită, de la extorcare la rasism, în coloana a doua, procentajul elevilor care declară acest tip de victimizare în ancheta ESPAD în Franța, în coloana a treia, procentajele furnizate de propria noastră anchetă, iar în coloana a patra, diferența dintre cele două procentaje. Astfel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
coloana a doua, procentajul elevilor care declară acest tip de victimizare în ancheta ESPAD în Franța, în coloana a treia, procentajele furnizate de propria noastră anchetă, iar în coloana a patra, diferența dintre cele două procentaje. Astfel, de exemplu, dacă extorcarea îi afectează pe 3,4% dintre elevii din ancheta ESPAD, aceștia reprezintă 6,3% în ancheta noastră. Desigur, decalajul între rezultatele celor două anchete este mult mai mic decât decalajul fiecăruia față de sursele oficiale, dar e suficient de important ca să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al., 1994). Ancheta realizată de Marie Choquet este, în această privință, mai precisă. Ea prezintă evoluția după sex a numărului de autori de violență declarată între 1999 și 2003 și, reluând cele cinci categorii de bază (de la violență verbală la extorcare), arată repartizarea acestor acte în funcție de locul în și în afara școlii (tabelul 8) (Choquet et al., 2005). Tabelul 8. Violențe autodeclarate de gimnaziști și liceeni în anii 1999-2003, în funcție de sexul respondenților În ultimele 12 luni Băieți Fete 1999 2003 1999 2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școala este principalul loc de violență în ce privește violențele verbale (47% dintre elevi spun că au avut acest tip de comportament la școală, față de 1,6% în familie, de exemplu). lucru valabil și pentru actele rasiste sau lovituri. Dimpotrivă, furtul și extorcarea s-ar practica mai mult în exteriorul școlilor, în locuri mai puțin supravegheate. Remarcabil este, bineînțeles, faptul că mediul familial este, după spusele agresorilor, relativ ocolit. În fine dar subiectul nu e epuizat -, există și posibilități de statistici indirecte pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]