83 matches
-
potențial crescut de anaplazie [6]. Metastazarea în cazul meningioamelor este rară, cu o incidență estimată la 0,15-1% (în jur de 100 de cazuri raportate în literatura de specialitate) 180 [15]. În apariția meningioamelor extracraniene se descriu patru mecanisme: extensia extracraniană de la un meningiom primar intracranian, metastazarea la distanță a unei leziuni primare intracraniene, meningiogeneza din celulele arahnoidiene ale tecilor nervoase sau din resturile embrionare ale celulelor arahnoidiene din organele periferice. Metastazarea la distanță a unui meningiom intracranian se poate realiza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
invada structurile adiacente, tendință la recidivă locală dupa rezecție și potențial de metastazare. Majoritatea recurențelor au loc la nivelul tumorii inițiale, acestea aparând in general tardiv, perioada medie a recurenței fiind de 84 luni [25]. Hemangiopericitoamele intracraniene pot da metastaze extracraniane multiple în os, plămân, rinichi, pancreas, suprarenale, ficat [27]. Acestea apar tardiv după un interval liber între 84-99 luni de la tratament (cu variații de la 1 la 22 ani) [25,26]. Unele HPC pot fi acompaniate de sindroame paraneoplazice cum ar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
încetinirea sau scăderea fluxului venos intracranian în tromboflebitele și trombozele venoase cerebrale, scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) în leziuni compresive direct (fractură cu înfundare etc.) sau în șuntarea SLS printr-o malformație arterio-venoasă intracraniană, sau bolile extracraniene care blochează circulația venoasă de retur la nivel cervical, reduc drenajul venos cerebral și determină scăderea absorbției lichidului cranio-spinal și apoi apariția edemului cerebral; - în encefalopatia hipertensivă, când se produce edem cerebral hidrostatic (prin ultrafiltrare) și edemațiere congestivă cerebrală (prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care este un edem cerebral mixt, atât edem celular (citotoxic) cât și edem cerebral extracelular indus oncotic (vasogen). Trombozele venoase cerebrale Drenajul venos cerebral este încetinit sau chiar oprit în cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
b. Rezistența peretelui vascular. Structura unei artere cerebrale este compusă din următoarele straturi: intima (celule endoteliale, un strat subțire de colagen și o lamină internă elastică, bine dezvoltată), media (celule musculare netede) și adventicea. Lamina elastică externă, prezentă în arterele extracraniene este absentă (media nu are elastică), ceea ce predispune arterele intracraniene în mod particular la formarea de anevrisme. Injurii aduse endoteliului, degenerarea/ distrugerea laminei elastice interne și subțierea stratului de celule musculare la nivelul mediei sunt semne precoce ale anevrismelor. Peretele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
probabil, domeniul cel mai dinamic în managementul AVC-urilor ischemice din ultimii ani. Alături de tehnici deja bine standardizate ca endarterectomia carotidiană, au apărut noi domenii de aplicare a tehnicilor endovasculare precum angioplastia carotidiană și intracraniană, trombectomia mecanică endovasculară. Bypassul intra-extracranian nu și-a demonstrat eficacitatea în contextul insuficienței circulatorii cerebrale dar rămâne o tehnică folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora actuală riscul important de AVC la pacienții cu AIT
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la analiza intermediară a eșantionului. Tehnicile de bypass rămân, deci, foarte controversate în contextul ischemiei cerebrale cronice. Echipele experimentate rețin cu prudență cinci indicații posibile: 1) ocluzia aterosclerotică a arterei carotide interne extracraniene, 2) ocluzia sau stenoza severă de origine aterosclerotică a arterei cerebrale medii, 3) insuficiența circulatorie vertebro-bazilară severă, 4) vascularitele cerebrale evoluând cu stenoze severe ale vaselor mari intra craniene, 5) maladia Moya-moya [33]. INFARCTUL PSEUDOTUMORAL - CRANIECTOMIA DECOMPRESIVĂ MIHAELA COȘMAN, ALIN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
reducerea complicațiilor microvasculare (retinopatie, nefropatie, neuropatie) [10]. Fumatul crește riscul de AVC ischemic cu 25- 50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația dintre nivelul colesterolului și riscul de AVC ischemic nu este așa de evidentă ca cea dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în prevenirea AVC ischemic la pacienții cu stenoză carotidiană asimptomatică. În prezent, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - aspirină (75-325 mg/zi), clopidogrel (75 mg/zi) sau combinație aspirină-dipiridamol (25 mg + 200 mg × 2/zi) la pacienții cu boală carotidiană extracraniană cu AIT sau AVC ischemic anterior (clasă I, nivel de evidență B); - se preferă antiplachetarele tratamentului cu anticoagulante orale la pacienții cu ateroscleroză carotidiană cu (clasă I, nivel de evidență B) sau fără simptome de tip ischemic (clasă I, nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
legarea specifică și reversibilă a trombinei (19). Dabigatranul are un efect similar în AVC-ul embolic ca și warfarina, însă cu o rată de sângerare intracerebrală mai mică. Eikelbloom și colaboratorii săi, în 2011, apreciază însă că rata de sângerare extracraniană în tratamentul cu dabigatran este mai mare comparativ cu tratamentul cu warfarină la vârsta de peste 75 de ani (20). Apixaban, un inhibitor oral direct al factorului X, a demonstrat efecte superioare față de warfarină în ceea ce privește prevenția AVC, cu o rată scăzută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
un tratament strict de scădere a hemoglo binei glicozilate sub valori de 6,5% nu este încurajat, din cauza riscului mare de deces prin fenomene hipoglicemice, însă aceste considerații privesc ansamblul populației, nu numai pacienții în vârstă (26). Stenozele în porțiunea extracraniană a carotidei interne sau la nivelul bulbului carotidian, de origine aterosclerotică, sunt frecvente la populația vârstnică. Acestea pot fi inițial asimptomatice și puse în evidență în urma unui examen de rutină. Studii recente indică o rată anuală de apariție a AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
fiind recomandate aspirina și clopidogrelul sau combina ia aspirină-dipiridamol. Combina ia aspirină-clopidogrel nu se indică înainte de stentare deoarece crește riscul de hemoragie perioperatorie (7). Ghidurile terapeutice curente sugerează utilizarea terapiei anticoagulante cu heparină, urmată de warfarină la pacienții cu disecție extracraniană acută, și nu se indică la pacienții cu disecție de aortă, traumatisme extensive sau disecții intracraniene. Pacienții cu displazie fibromusculară urmează tratament cu aspirină (8). 38.3.2. Tratament de revascularizare Decizia de revascularizare este condiționată de (4): prezența semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
fi efectuată în primele două săptămâni după AIT (13). Tradițional se considera că temporizarea endarterectomiei peste 6 săptămâni scade riscul de hiperperfuzie cerebrală sau conversie în AVC, situații contrazise de rezultatele trialurilor clinice din ultimii ani (13). În ceea ce privește boala carotidiană extracraniană, ghidul SVS susține că pacienții care prezintă deficit neurologic fix pe o durată mai mare de 6 ore trebuie să beneficieze de EAC imediat după stabilizarea statusului fizic, în decurs de maxim două săptămâni de la evenimentul neurologic. Cazuri particulare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
care augmentează riscul de traumatisme endoteliale, dislocări de trombi cu evenimente tromboembolice și crește consecutiv riscul de sechele neurologice. Cu toate acestea, la pacienții cu risc crescut, plasarea de stenturi poate fi o alternativă terapeutică. Pacienții simptomatici din cauza aterosclerozei carotidiene extracraniene au un risc operator acceptabil, beneficiul revascularizării chirurgicale fiind cert, cu prognostic favorabil atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Experiența și tehnica chirurgicală reprezintă elementele critice în minimizarea riscului de complicații perioperatorii și susțin beneficiul EAC. Particularități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
să apară complicații gen meningită, cu mortalitate de până la 16% [18]. CT pune în evidență cele mai mici bule de aer (fig. 3.38). FISTULA POSTTRAUMATICĂ DE LICHID CEFALORAHIDIAN Reprezintă un traiect de comunicare directă între spațiile subarahnoidiene și compartimentul extracranian, secundar unei soluții de discontinuitate osoasă. Cel mai frecvent apare în cazul fracturilor de baza craniului. O fistulă LCR netratată, poate duce la meningită sau chiar abces cerebral. Examenul CT cu și fără contrast, evidențiază cele mai fine linii de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fără contrast, evidențiază cele mai fine linii de fractură ale bazei de craniu (fig. 3.39), iar examenul RMN fără contrast, în special prin utilizarea secvențelor T2 ponderate (CISS, SPACE), evidențiază traiectul fistulos de comunicare intre spatiile subarahnoidiene și compartimentele extracraniene (fig. 3.40 a, b). LEZIUNI VASCULARE POSTTRAUMATICE Atât leziunile penetrante, cât și TCC închise ale capului și gâtului, pot produce leziuni vasculare precum ocluzia, disecția, pseudoanevrismul, tromboza venoasă sau arterială și fistula arterio-venoasă. Complicațiile leziunilor vasculare sunt infarctul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
contrast inelară și neregulată ce înconjoară centrul necrotic [2] (fig. 3.67, 3.68). Gliosarcomul este o combinație între glioblastom și angiosarcom (sau fibrosarcom). Majoritatea sunt întâlnite la pacienți între 50 și 70 de ani. Pot fi prezente și metastaze extracraniene, în organele viscerale, dar care nu influențează prea mult prognosticul, deoarece procesul intracranian rămâne principala cauză a decesului. Localizarea superficială și invazia durală este tipică pentru gliosarcom. Se aseamănă cu meningiomul, dar este mai puțin omogen și nu prezintă un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
au priză de SDC [2]. e. Neuroblastomul (metastatic) este o tumoră malignă a sistemului nervos simpatic. Localizarea primară este paravertebral în regiunea toracală inferioară și lombară. Tumorile intracraniene au origine metastatică. Neuroblastomul este una din cele mai răspândite tumori solide extracraniene la copii. Majoritatea sunt diagnosticate până la 4 ani. Simptomul clinic tipic este semnul „ochilor de raton”. CT este metoda de elecție în cazul afectărilor osoase ce implică viscerocraniul, în special la nivelul orbitelor și aripilor sfenoidale. Priza de contrast ajută
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană carotidiană sau leziunile sunt în sistemul vertebro-bazilar, se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
ani, exceptând craniotomia pentru traumatism 3,0165 ──────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 2 1 C Craniotomie pentru traumatism 17 ani 3,4127 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 1 C Craniotomie, vârsta 0-17 ani 2,4674 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 1 C Proceduri pe coloana vertebrala 1,7782 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 1 C Proceduri vasculare extracraniene 1,0674 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 1 C "Eliberarea" canalului carpian 0,6373 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 1 C Proceduri la nivelul nervilor periferici sau cranieni sau alte proceduri pe sistemul nervos cu complicații și comorbiditati 2,0845 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 1 C Proceduri la nivelul nervilor periferici
NORME METODOLOGICE din 24 decembrie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155268_a_156597]
-
folosiți în examinarea vaselor. ... c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase. ... 7. Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor. a) Ecografia bidimensională ... b) Examinarea Doppler color ... c) Angiografia Doppler ... 8. Placa de aterom - aspecte ecografice. 9. Examinarea axelor carotidiene extracraniene. a) Tehnica examinării ... b) Rezultate normale ... c) Rezultate patologice ... 10. Arterele vertebrale și ale membrului superior. a) Tehnica examinării ... b) Rezultate normale ... c) Rezultate patologice ... 11. Examenul Doppler transcranian - principii generale, indicații principale. 12. Aorta abdominală și arterele membrelor inferioare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
anatomice ... b) Aspecte normale ... c) Calculul debitelor ... d) Principalele aspecte patologice ... 19. Patologia vasculară iatrogenă Baremul de activități practice 1. Cunoașterea și întreținerea aparatului. 2. Însușirea diferitelor modalități de explorare ultrasonografică 3. Măsurători ale parametrilor Doppler 4. Explorarea axelor carotidiene extracraniene - 10 5. Explorarea arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. - 10 6. Explorarea aortei abdominale și a arterelor viscerale. - 10 7. Arterele membrelor inferioare - 10 8. Venele membrelor inferioare - 10 9. Investigarea fistulelor de dializă - 10 10. Întocmirea unui buletin 11
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
transcraniană (TMS) principii fizice și neurofiziologice aparatura utilizată semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC 1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circula��iei cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne - sindromul de furt subclavicular - stenoza/ocluzia de arteră vertebrală - disecțiile arteriale 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]