421 matches
-
legi rezultă exclusiv din alegerea de către părți a legii aplicabile, chiar când această alegere ar fi asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru; răspuns excesiv de generos, dar în aceeași măsură ilogic. Oricum, pactum de lege utenda nu este element de extraneitate și nici nu dă loc la un conflict între legile unor state diferite, ci dimpotrivă, îl rezolvă, în profitul uneia dintre ele sau al uneia tertia lex, iar electio iudicis/arbitri, nici singură și nici asociată cu electio iuris, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la un conflict între legile unor state diferite, ci dimpotrivă, îl rezolvă, în profitul uneia dintre ele sau al uneia tertia lex, iar electio iudicis/arbitri, nici singură și nici asociată cu electio iuris, nu constituie per se element de extraneitate. Mai mult încă, nu se vede cum în ipoteza unui asemenea contract (cu pactum de lege utenda), ar mai putea fi vorba, prin oricare alte elemente de extraneitate, de un conflict de legi pe care să îl rezolve Convenția, un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și nici asociată cu electio iuris, nu constituie per se element de extraneitate. Mai mult încă, nu se vede cum în ipoteza unui asemenea contract (cu pactum de lege utenda), ar mai putea fi vorba, prin oricare alte elemente de extraneitate, de un conflict de legi pe care să îl rezolve Convenția, un conflict altul decât cel soluționat prin pactum de lege utenda... Eventual, Convenția ar mai avea numai să stabilească legea după care se determină regimul alegerii legii aplicabile operată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
limita serios câmpul de incidență al legilor uniforme (care, elaborate sub auspiciile UNIDROIT, urmau a fi introduse în legislația națională a fiecărui stat parte art.1.2. al Convențiilor de la Haga din 01.VII.1964), multe vânzări cu elemente de extraneitate rămânând în afara lor; de altfel, s-a și scris că "o vânzare internațională nu este o simplă vânzare internă, complicată cu un element de extraneitate"16, ci una care pune probleme proprii, specifice. Dar a stabili un criteriu de calificare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1.2. al Convențiilor de la Haga din 01.VII.1964), multe vânzări cu elemente de extraneitate rămânând în afara lor; de altfel, s-a și scris că "o vânzare internațională nu este o simplă vânzare internă, complicată cu un element de extraneitate"16, ci una care pune probleme proprii, specifice. Dar a stabili un criteriu de calificare a vânzării ca "internațională" ar fi însemnat a deschide Cutia Pandorei, ceea ce readactorii Convenției știau prea bine și, în orice caz, ar fi avut drept
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte faptul că o soluție națională lex contractus, prin "localizarea" contractului ignoră ex hypothesis exigențele proprii situației "internaționale", aceasta fiind antinomia organică a metodei dreptului conflictual/internațional privat, care mobilizează la demersul dreptului substanțial uniform pentru raporturile cu elemente de extraneitate). Formulele de calificare propuse cunosc o mare diversitate; s-a avansat astfel un criteriu economic, după care trebuie calificat drept internațional orice contract care "pune în joc interesele comerțului internațional"17. Opus acestuia este criteriul juridic, conform căruia internaționalitatea rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
practic nu prezintă mare interes încadrarea acestei chestiuni, dar trebuie totuși subliniat că nu este vorba de domeniul legii contractului, ci de câmpul de incidență al Convenției, anume că aceasta din urmă "nu determină legea aplicabilă" raporturilor cu elemente de extraneitate enumerate la art.5, chiar dacă unele din ele sunt generate tocmai de contractul de vânzare căruia Convenția îi determină legea aplicabilă. În alți termeni, respectivele aspecte nu sunt, nu țin de domeniul contractului, motiv pentru care scapă incidenței legii aplicabile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decât părțile; e) convențiilor de arbitraj și de alegere a forului, chiar când ele sunt inserate în contractul de vânzare". Fără ca art.5 să privească domeniul lui lex contractus, determinată conform Convenției, acest text privind probleme (raporturi cu elemente de extraneitate) care necesită stabilirea unei lex causae, dar nu conform Convenției, întrucât este vorba de statut personal/organic, de clauze de electio iudicis, textul interferează totuși cu domeniul lui lex contractus, stabilit în art.12 prin situațiile prevăzute la lit.c
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a, c și d regăsindu-se și în Convenția din 1955. 180. Exceptările stabilite la art.5, rezervate fiind cele de la lit.c și d nu constituie amputări ale domeniului lui lex contractus, ci categorii de raporturi cu elemente de extraneitate pentru care lex causae se determină de principiu după alte reguli conflictuale decât cele puse de Convenție, așa încât ele sunt întrutotul firești. Astfel, chestiunile privind capacitatea părților și efectul incapacității țin îndeobște de statutul personal/organic, lex causae fiind pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
forului pentru depășirea limitelor împuternicirii teoria aparenței în drept aplicată la mandat. De altfel, Convenția de la Haga din 14 martie 1978 asupra legii aplicabile contractelor de intermediere și reprezentării are ca obiect exact acest domeniu de raporturi cu elemente de extraneitate, iar special pentru vânzare există Convenția de la Geneva din 17 febr.1983 asupra reprezentării în materie de vânzare internațională de mărfuri (chiar ratificată de unele state Franța, Italia), dar încă neintrată în vigoare. Cât privește excluderea de la lit.e (clauza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
economică, nr. 45 / 2002, p. 67. footnote>); de portofoliu (oferă posibilitatea participării la procesul de luare a deciziilor, dar nu permit exercitarea controlului). Investițiile, privite în general, <footnote În ceea ce privește investițiile externe (străine), acestea mai au în plus o caracteristică definitorie - extraneitatea - destinația investiției fiind alta decât țara de origine. footnote> implică o serie de elemente: timpul (o investiție se derulează și își atinge obiectivele după o anumită perioadă de timp); riscul (atâta vreme cât investiția este „o cheltuială pentru un viitor incert,” <footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
o firmă străină; f) participă cu capital investițional la constituirea de societăți mixte; g) Încheie contracte internaționale de leasing sau franchising. De aici autorul deduce definiția termenului de investiție internațională, considerînd-o ca fiind acea investiție care Încorporează un element de extraneitate. Materialele Fondului Monetar Internațional definesc investițiile străine ca fiind acele investiții ce sunt efectuate pe termen lung de rezidentul unei țări Într-o Întreprindere - rezident al altei țări. Investițiile pe termen lung presupun existența relațiilor de lungă durată Între investitor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
o firmă străină; f) participă cu capital investițional la constituirea de societăți mixte; g) Încheie contracte internaționale de leasing sau franchising. De aici autorul deduce definiția termenului de investiție internațională, considerînd-o ca fiind acea investiție care Încorporează un element de extraneitate. Materialele Fondului Monetar Internațional definesc investițiile străine ca fiind acele investiții ce sunt efectuate pe termen lung de rezidentul unei țări Într-o Întreprindere - rezident al altei țări. Investițiile pe termen lung presupun existența relațiilor de lungă durată Între investitor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
precise a criminalității afacerilor. Cele două dimensiuni ale criminalității afacerilor: • dimensiunea națională, respectiv suma infracțiunilor incriminate în legile penale sau speciale ale fiecărei țări, care se produc în interiorul sistemului economic și financiar și nu comportă sau nu includ elementul de extraneitate; • dimensiunea internațională, respectiv suma infracțiunilor care se comit și se finalizează cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporații, bănci etc.) Cele două dimensiuni nu au avut și nici nu vor avea un caracter static. Astăzi este evidenta internaționalizarea afacerilor
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
în legile penale sau speciale ale fiecărei țări, care se produc în interiorul sistemului economic și financiar și nu comportă sau nu includ elementul de extraneitate; • dimensiunea internațională, respectiv suma infracțiunilor care se comit și se finalizează cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporații, bănci etc.) Cele două dimensiuni nu au avut și nici nu vor avea un caracter static. Astăzi este evidenta internaționalizarea afacerilor de tip criminal, în cele mai răsunătoare cazuri de contrabandă, evaziune fiscală, trafic de droguri, operațiuni
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
prin grija Băncii Naționale a României. -------------- Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 356 din 6 iunie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 18 iunie 2002. Articolul 4 În raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci când legea română este aplicabilă și când s-a stipulat plata în monedă străină, dobânda legală este de 6% pe an. -------------- Art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. 197 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011
ORDONANŢA nr. 9 din 21 ianuarie 2000 (*actualizată*) privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126705_a_128034]
-
întocmai că și o hotărâre judecătorească. Capitolul 10 Arbitrajul internațional Articolul 369 În sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfășoară în România este socotit internațional dacă s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. Articolul 369^1 Prin convenția arbitrala referitoare la un arbitraj internațional, părțile pot stabili că acesta să aibă loc în România sau într-o altă țară. Articolul 369^2 În arbitrajul internațional care se judecă în România sau potrivit legii
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 *) actualizat până la 23 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
întocmai că și o hotărâre judecătorească. Capitolul 10 Arbitrajul internațional Articolul 369 În sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfășoară în România este socotit internațional dacă s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. Articolul 369^1 Prin convenția arbitrala referitoare la un arbitraj internațional, părțile pot stabili că acesta să aibă loc în România sau într-o altă țară. Articolul 369^2 (1) În arbitrajul internațional care se judecă în România sau potrivit
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]
-
întocmai că și o hotărâre judecătorească. Capitolul X Arbitrajul internațional Articolul 369 În sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfășoară în România este socotit internațional dacă s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. Articolul 369^1 Prin convenția arbitrala referitoare la un arbitraj internațional, părțile pot stabili că acesta să aibă loc în România sau într-o altă țară. Articolul 369^2 (1) În arbitrajul internațional care se judecă în România sau potrivit
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
solicită și, respectiv, acorda asistență cu privire la procedurile de insolvență deschise pe teritoriul României sau al unui stat străin. ... (2) În sensul prezenței legi, raporturile de drept internațional privat în materia insolvenței reprezintă acele raporturi de drept privat cu element de extraneitate, care sunt supuse soluționării ca urmare a deschiderii unei proceduri de insolvență și în condițiile stabilite de aceasta. ... Sfera de aplicare Articolul 2 (1) Prezenta lege se aplică în următoarele situații: ... a) în cazul în care este solicitată asistență în
LEGE nr. 637 din 7 decembrie 2002 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146803_a_148132]
-
a reglementărilor de drept internațional privat, mult îmbunătățite (calitativ, dar mai ales cantitativ). Vechiul Cod civil cuprindea puține reglementări de acest fel. Un singur articol (art. 2) servea, în principiu, ca sursă reglementării raporturilor de drept privat cu elemente de extraneitate. De altfel, evoluția acestei materii demonstrează că în dreptul internațional privat, reglementarea juridică este în general mai săracă decât în alte ramuri de drept. Sursa reglementărilor de acest fel, a soluționării conflictelor de legi,a reprezentat-o doctrina și practica juridică
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a fost opera juriștilor timpului, care căutau soluții problemelor ridicate de mersul dezvlotării sociale"5. Realitățile românești de după 1990 au impus o reglementare cu caracter special care să acopere paleta largă, complexă, a raporturilor de drept civil cu elemente de extraneitate. Efortul legiutorului român s-a materializat în adoptarea Legii nr. 105/1992, privind raporturile de drept internațional privat, care a "proclamat" independența dreptului internațional privat față de celelalte ramuri de drept. De aceea, materia raporturilor juridice cu elemente de extraneitate se
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de extraneitate. Efortul legiutorului român s-a materializat în adoptarea Legii nr. 105/1992, privind raporturile de drept internațional privat, care a "proclamat" independența dreptului internațional privat față de celelalte ramuri de drept. De aceea, materia raporturilor juridice cu elemente de extraneitate se întoarce în granițele Codului civil românesc, mult îmbunătățită. De altfel, autorii de specialitate se întreabă dacă încorporarea reglementărilor de drept internațional privat în noul Cod civil, marchează pierderea independenței sale, dacă prin aceasta s-a realizat o reformă sau
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin raportare la subiectele de drept civil 8. Iar normele noului Cod civil constituie dreptul comun 9 pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozitiilor sale (domenii ale vieții private: familia, comerțul, raporturile civile cu elemente de extraneitate etc.). Raporturile patrimoniale reprezintă o importantă categorie de relații sociale ce intră în sfera de reglementare a dreptului civil. Ele se particularizează prin conținutul și valoarea economică prezentate, ceea ce face posibilă exprimarea lor în bani. În categoria raporturilor patrimoniale, ce
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
De asemenea, datorită publicității lor, normele juridice, indiferent de forma lor de exprimare sunt, prezumate a fi cunoscute 382. Numai în mod excepțional se poate admite proba normelor juridice. În litigiile de drept civil în care apare un element de extraneitate, de exemplu, e posibil ca legea aplicabilă (lex causae) să fie o lege străină de care instanța de judecată poate lua cunoștință din oficiu,cu condiția ca aceasta să fie universală. În caz contrar pentru soluționarea cauzei magistratul poate cere
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]