125 matches
-
vorba de făcut analize. Cel mai mare teoretician european, capabil să pătrundă în miezul problemelor. Din păcate, se pare că se bagă și-n toate porcăriile...”; despre Gianni Emilio Simonetti: „Un pictor și-un intelectual curios care ține cu stânga extraparlamentară...”; despre Furio Colombo 3: „Pe scurt, un pic ca Eco4...”. Valcarenghi o ține tot așa până când depășește orice limită imaginabilă, până la delir. Darea sa de seamă de servitor umil care vorbește despre stăpânii săi adorați mimându-le limbajul, demnă de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
conservatori 75. Trebuie să spunem însă că în Parlament exista în acel moment o largă majoritate a liberalilor guvernamentali. Acesta era motivul pentru care opoziția unită, ce începea să prindă tot mai mult contur, prefera ca modalitate de manifestare acțiuni extraparlamentare. Un exemplu în acest sens l-a reprezentat întrunirea contestatarilor guvernului liberal la Iași pe 25 martie 76. Un loc aparte îl ocupau articolele din aceeași perioadă din „Națiunea“ (19 martie) aparținând dizidentului liberal D. Brătianu. Modul în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acum mai bine de o sută de ani din trupul vechii Moldove“, cu România 76. Al. Boldur a realizat o sinteză a factorilor care au condus la înfăptuirea unirii. Toate elementele mișcării naționale: „centrul politic, armata română, propaganda românească, expresiunile extraparlamentare de simpatie față de România, evenimentele războiului mondial, meritele personale ale unor cetățeni - au fost deopotrivă necesare pentru a ajunge la rezultat. Toate acestea luate la un loc formează o • Gh. I. Brătianu, La Bassarabie. Droits nationaux et historique, Bucarest, 1943
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regularitate la Milano de două grupuri revoluționare din anii imediat următori lui ’68. Și-l disputau și, bineînțeles, fiecare grup dădea o versiune radical alternativă gândirii lui. Cum și de ce acest om celebru acceptase să se lase sponsorizat de niște extraparlamentari n-am Înțeles niciodată. Teoriile lui Wagner nu aveau culoare, ca să zic așa, și el, dacă voia, putea să fie invitat de universități, clinici, academii. Cred că acceptase invitația lor pentru că era esențialmente un epicureu și pretindea rambursări princiare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ideea slujirii poporului în ideea slujirii națiunii. Principiul naționalității a învins furtuna socială, recunoscându-i cerințele”. Unirea era rezultatul unei ample solidarități, o sinteză a factorilor interni și externi. Toate elementele mișcării naționale: „centrul politic, armata română, propaganda românească, expresiunile extraparlamentare de simpatie, meritele personale ale unor cetățeni - au fost deopotrivă de necesare pentru a ajunge la rezultat. Toate acestea luate la un loc formează o unitate complexă, totalitatea acțiunilor condiționate reciproc”. Istoricul nu putea să nu sublinieze rolul țărănimii, care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înapoi și să abandoneze pozițiile naționaliste extreme. Această "greșeală" a ferit România de iugoslavizare, naționalismul a fost compromis în beneficiul viitoarei evoluții, chiar dacă lente, a democratizării. Din păcate, și astăzi mai există în toate partidele democratice din opoziția parlamentară și extraparlamentară, susținători ai tezei conform căreia în România naționalismul a fost confiscat și compromis de către PRM și că el ar trebui preluat de la aceștia în beneficiul democrației. Această poziție arată persistența încă a unei aspirații spre "un naționalism acceptabil" din partea unei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
poate crea o falie între actorii existenți și noii veniți, descurajând astfel intrarea partidelor noi în sistem (Birnir 2005, 918). În acest sens, alocarea diferențiată a fondurilor de stat partidelor parlamentare în funcție de voturile primite sau diferențiată între acestea și partidele extraparlamentare ar fi creat bariere suplimentare pentru actorii politici emergenți sau de mici dimensiuni. Totuși, cercetările existene au găsit puține dovezi care să susțină ideea că subvențiile publice ar avea un impact asupra competiției dintre partide. (Scarrow 2006). Pe de altă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practicilor de corupție. Tabelul 1: Componente cheie ale legilor finanțării partidelor Componente 1990 1992 1996 2003 2006 Acces gratuit la media x x x x x Finanțare publică a partidelor parlamentare x x x x x Finanțare publică a partidelor extraparlamentare x x x x Donații private x x x x Interzicerea donațiilor din străinătate x x x x x Interzicerea donațiilor publice x x x x Plafon pentru donații private x x x Donatori anonimi x x x Rapoarte financiare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au fost promovate pentru aceasta. Prima, a fost introdus un prag electoral de 3% pentru accederea în Parlament. A doua, a fost promovată o legislație a finanțării partidelor discriminatoare făcându-se dificilă obținerea ajutorului financiar pentru campania electorală de către partidele extraparlamentare. Astfel, liberul acces la media a fost garantat tuturor formațiunilor politice și candidaților independent aflați în Parlament, în timp ce competitorii extraparlamentari au fost nevoiți să plătească pentru el. (art. 46, par. 2). Mai mult, nu doar că partidele parlamentare au obținut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a fost promovată o legislație a finanțării partidelor discriminatoare făcându-se dificilă obținerea ajutorului financiar pentru campania electorală de către partidele extraparlamentare. Astfel, liberul acces la media a fost garantat tuturor formațiunilor politice și candidaților independent aflați în Parlament, în timp ce competitorii extraparlamentari au fost nevoiți să plătească pentru el. (art. 46, par. 2). Mai mult, nu doar că partidele parlamentare au obținut de două ori mai mult acces la media decât competitorii lor, dar și distribuirea timpilor de antentă a fost făcută
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
statelor sau organizațiilor străine erau complet interzise. Totuși, partidele politice putea primi finanțare din partea organizațiilor politice internaționale la care era afiliate sau din partea partidelor străine cu care colabora pe fundamente politice (art. 36). Sprijinul de stat pentru partide includea formațiunile extraparlamentare, dar discrimina puternic împotriva acestora. Astfel, a fost stabilită o procedură de distribuire a banilor în patru etape, care era dominată de partidele parlamentare (articolul 39). Suma destinată partidelor politice nu putea depăși 0.04% din bugetul de stat. Prima
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
accord cu numărul mandatelor) a fondurilor rămase de la cea de-a treia etapă tuturor partidelor parlamentare. O observație importantă care trebuie făcută cu privire la conținutul acestei legi este că partidele parlamentare urmau să primească sume considerabile din bani publici, în timp ce partidele extraparlamentare nu primeau aproape nimic. Prin urmare, din această perspectivă, nu este deloc surprinzător că din 1992 nici un partid politic nou nu a câștigat mandate în Parlament. Numeroasele probleme ridicate de Legea din 1996, observabile cel mai bine în alegerile din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
salarii minime, însă puteau însuma într-un an maxim 15% din finanțarea de la stat (art. 5). Sprijinul acordat de stat partidelor politice a rămas neschimbat cu o singură excepție. În cea de-a treia etapă, procentajul de 2% impus partidelor extraparlamentare a fost înlocuit de un procent din voturi de maxim 1% sub pragul electoral.4 În ciuda acestei modificări, nici un partid extraparlamentar care a concurat în alegerile din 2000 si 2004 nu a fost îndreptățit la asistență financiară. Asemănător legii din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice a rămas neschimbat cu o singură excepție. În cea de-a treia etapă, procentajul de 2% impus partidelor extraparlamentare a fost înlocuit de un procent din voturi de maxim 1% sub pragul electoral.4 În ciuda acestei modificări, nici un partid extraparlamentar care a concurat în alegerile din 2000 si 2004 nu a fost îndreptățit la asistență financiară. Asemănător legii din 1992, existau subvenții speciale oferite partidelor politice pentru campania electoral, pe baza unei legi complementare. Partidele care nu obtineau accesul în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
823 UDMR 449.650 PSDR 55.602 95.343 UFD 58.479 267.678 APR** 77.902 1.277.454 PSM** 1.879 233.054 Total 1.689.659 15.480.047 Note: Toate sumele sunt exprimate în Euro **Partid extraparlamentar PDSR: Partidul Democrației Sociale din România, PNL: Partidul Național Liberal, PNȚCD: Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat, PRM: Partidul România Mare, PD: Partidul Democrat, UDMR: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, PSDR: Partidul Social Democrat Român, UFD: Uniunea Forțelor de Dreapta, APR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
448 4.317.093 PNL PD 2.405.926 2.336.909 PRM 572.309 524.878 PNG** 242.990 645.368 URR** 39.566 Total 5.544.239 7.824.249 Note: Toate sumele sunt exprimate în Euro. **Partid extraparlamentar PSD: Partidul Social Democrat, PUR: Partidul Umanist Român, PNL: Partidul Național Liberal, PD: Partidul Democrat, PRM: Partidul România Mare, PNG: Partidul Noua Generație Creștin-Democrată, URR: Uniunea pentru Reconstrucția României. Sursă: (Pîrvulescu și alții 2005). Din păcate, pentru alegerile din 2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Partide si Alianțe Declarate Evaluare neutră PDL 6.913.041 PSD+PC 6.126.136 PNL 6.421.546 PRM 122.200 UDMR 855.234 PNG-CD** 341.830 Total 20.779.987 Note: * Toate sumele sunt exprimate în Euro. ** Partid extraparlamentar PDL: Partidul Democrat Liberal, PSD: Partidul Social Democrat, PC: Partidul Conservator, PNL: Partidul Național Liberal, PRM: Partidul România Mare, UDMR: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, PNG-CD: Partidul Noua Generație Creștin-Democrat. Sursă: Date oficiale înregistrate de Autoritatea Electorală Permanentă. Legea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rețele clienteliste funcționale (Gallagher 2005). Acest lucru a fost posibil în principal pentru că PSD este succesorul direct al Partidului Comunist Român de la care a moștenit o structură organizațională gigantică, inclusiv mulți dintre activiștii săi. Insignifianța cheltuielilor de campanie ale partidelor extraparlamentare după alegerile din 2000 explică de ce acestea au fost excluse din rapoartele de monitorizare ale APD-ului. O altă tendință care poate fi observată în relație cu aceste cicluri electorale de cheltuieli este că numărul în scădere al partidelor reprezentate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fi observată în relație cu aceste cicluri electorale de cheltuieli este că numărul în scădere al partidelor reprezentate în Parlament (dacă luăm ca punct de referință legislatura 1996-20007) a adus de asemenea o descreștere substanțială a banilor cheltuiți de partidele extraparlamentare în campaniile lor. Cea mai plauzibilă explicație pentru această situație este aceea că oamenii de afaceri au devenit din ce în ce mai rezervați în a finanța campanii ale "challenger-ilor" în lumina șanselor reduse pe care aceștia le aveau să depășească pragul electoral
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practicilor corupte în care partidele au fost implicate. Studiul a relevat patru rezultate principale. Primul, reglementarea finanțării partidelor a îndeplinit scopuri strategice precum divizarea opoziției, crearea de obstacole în utilizarea donațiilor private de către lideri ai opoziție sau reducerea accesului partidelor extraparlamentare la banii publici. În consecință, nici un partid nou nu a reușit săpătrundă în legislativul român din 1992, iar partidele parlamentare au obținut mai mult de 90% din banii public (deși mecanismele de redistribuire diferă în legile din 1996, 2003 și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fi active. Astfel, încă de la început, în sânul legislativului european, iar mai apoi a Comitetului Regiunilor, reprezentanții s-au organizat în funcție de logicile partizane. Însă lucrurile nu s-au oprit aici, căci până în anii 1970, câteva familii politice constituiseră "structuri confederale extraparlamentare ce regrupau diferitele partide naționale membre"10. De fapt, primele inițiative în acest sens s-au născut în anii 1950 și au avut ca model cooperarea partizană din sânul Internaționalelor: o structură minimalistă organizată în principal în jurul Biroului ce se
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
bipolarisation", în Elisabeth Du Réau, Christine Manigand și Traian Sandu, Dynamiques et résistances politiques dans le nouvel espace européen, L'Harmattan, Paris, 2005, p. 154. 14 Această repartizare a responsabilităților a avut ca consecință absența unei legături puternice între activitățile extraparlamentare și responsabilitatea electorală, activitățile deputaților nefiind primul criteriu nici pentru reselectarea lor, nici pentru realegerea lor. A se consulta: David Judge și David Earnshaw, op. cit., p. 117, Simon Hix, Abdul Noury și Gérard Roland, Democratic Politics in the European Parliament
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora. Pentru asta, ne vom dezvolta ancheta în jurul social-democrației europene. Vom analiza morfologia extraparlamentară a acesteia, precum și politicile sale de ocupare a forței de muncă și de luptă împotriva șomajului. Pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect, am folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și un rol în soluționarea deficitului democratic al UE. Discursurile se nuanțează în ceea ce privește modul în care cercetătorii pun problema raportului dintre federațiile europene de partide și deficitul democratic al UE. În 1945, John Fitzmaurice sugerase dezvoltarea unor noi structuri partinice extraparlamentare pe lîngă Parlamentul European 19, astfel încît acestea să fie adaptate la luptele politice europene și să permită restructurarea sistemului de partide la nivel european. Pentru o mai puternică democratizare a Comunității Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]