36 matches
-
conștiinciozitate și deschidere. Dintre aceștia, ca predictori ai unor conduite agresive se delimitează scorurile scăzute ale factorului de agreabilitate, fiind explicabile preocuparea elevului abuzator pentru scopurile personale și lipsa de simpatie pentru suferința celorlalți, și scorurile ridicate ale factorului de extraversiune, justificând inițierea unor conflicte (Tani et al., 2003). În ciuda incidenței hărțuirii psihologice, există puține studii centrate pe relația dintre acest fenomen și elevii cu dizabilități, promovând concluzia potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
al intențiilor, pe care experimentatorul nu le poate observa niciodată cu adevărat. Eysenck a stabilit că există două dimensiuni esențiale ale personalității, care stau la baza diferitelor tipuri umane pe care le întâlnim. Cele două dimensiuni principale ale personalității sunt extraversiunea si nevroza (neuroticism)și apoi a adăugat a treia dimensiune, psihoza (psychoticism), deoarece simțea că acest aspect al personalității nu se justifica, de fapt, prin ceilalți doi factori.El susține că acești factori esențiali ai personalității au o bază biologică
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
observă aceiași indivizi de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientă de evaluare a continuității personalității în cursul vieții. In general, evaluările performanței intelectuale indică con tinuitățile cele mai puternice; sunt urmate, în ordine descrescătoare, de variabilele de personalitate precum extraversiunea, stabilitatea/instabilitatea emoțională și controlul impulsurilor; continuitatea cea mai fragilă se înregistrează pentru atitudinile politice și opiniile despre sine (aprecierea de sine, satisfacția personală). Factorii genetici, ca și cei legați de interacțiunea genotip-mediu contribuie la continuitatea caracteristicilor intelectuale și de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
O altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul așa-numitului model Big Five, iar diferitele trăsături valorificate în cercetările anterioare au fost reduse la cinci dimensiuni majore ale personalității: extraversiune (sociabil/nesociabil, deschidere/ închidere spre experiență, optimism/ pesimism), agreabilitate (amabilitate, generozitate, înțelegere), conștiiciozitate (responsabil/iresponsabil, ordonat/dezordonat, cu scrupule/fără scrupule), stabilitate emoțională sau neuroticism (tensionat/relaxat, încordat/destins, calm/anxios), cultură sau deschiderea spre experiențe (sensibil/insensibil, reflexiv/nonreflexiv
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess și Paulina Fernandez(2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal în cadrul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess<footnote medic psihiatru pentru copii footnote> și Paulina Fernandez<footnote psiholog
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
se folosească pentru a ieși sau a se întoarce acasă, dar în care nimeni nu rămâne să doarmă, să gătească sau să facă pe fantele. Două intensități urbane fără raport una cu cealaltă. Înaltă și joasă presiune demografică, bacteriană, afectivă. Extraversiune, exuberanță versus introversiune, suspiciune. Densitatea în partea evreiască, ocupând o treime din suprafața orașului vechi, este de două mii cinci sute de locuitori pe km²; ea este de șaizeci de mii la arabi și de numai o mie două sute în cartierul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150 de indivizi (bărbați și femei) din satele Soveja, Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
confortului și intimității. 2 Profesorul Geană descrie cercetarea sa paremiologică din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
predictor al aderenței la tratament, acestea au furnizat date inconsistente (6,7,8). Cauza acestei confuzii este faptul că doar relativ recent psihologii au căzut la un consens în ceea ce privește principalele trăsături de personalitate, respectiv "cei 5 factori" (The Big Five): extraversiune, agreabilitate, stabilitate emoțională, deschiderea spre experiențe, conștiinciozitate (9). Anumite studii au susținut că maturizarea egoului (controlul impulsurilor, dezvoltarea morală, calitatea relațiilor interpersonale) sunt asociate cu un mai bun control metabolic, atât cross-secțional (10) cât și după 4 ani (11). S-
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ombilicul, în genere ceva ce sugerează un punct de pornire. Tot oul mai comportă și semnificația sânului matern, siguranței, confortului. În acest sens îl putem interpreta că o zonă de conflict între ființă liberă și cea dezlănțuita, între tendințele de extraversiune și intraversiune. În ou se află și binele și răul, totalitatea renașterilor, iar pentru că ce conține să se poată manifestă, trebuie spartă carapacea.
Oul, simbolul universal. Un element legat de geneza omenirii și a eroilor - FOTO () [Corola-website/Journalistic/102156_a_103448]