159 matches
-
care se percepe copilul și relațiile stabilite cu ceilalți. Gradul de adaptare în familie și școală este evidențiat prin cantitatea detaliilor din produsele artterapeutice, precum și prin prezența ștersăturilor. Siguranța, perseverența pot fi sugerate prin mărimea și calitatea liniilor utilizate. Temperamentele extravertite au predilicția de a colora în tonuri carlde, în timp ce introvertiții preferă culorile terne, reci, închise. Cum poate fi implementată în școală ? Pentru ca toate aceste informații să devină vizibile pentru consilierul școlar, ședințele de artterapie trebuie să se desfășoare într-un
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
Realitatea existenței unei corespondențe între factorii de personalitate și comportamentul nonverbal a stat la baza inițierii demersului nostru: "...cercetările au scos în evidență faptul că persoanele anxioase, introvertite au tendința de a folosi la nivel scăzut comunicarea nonverbală, față de cei extravertiți"1. O constatare de însemnătate aparte este aceea că emoțiile influențează procesele cognitive în moduri de importanță fundamentală, autorii identificând anumite distincții între extravertiți și introvertiți 2. Obiectivul principal al lucrării de față este cel al evidențierii rolului pe care
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că persoanele anxioase, introvertite au tendința de a folosi la nivel scăzut comunicarea nonverbală, față de cei extravertiți"1. O constatare de însemnătate aparte este aceea că emoțiile influențează procesele cognitive în moduri de importanță fundamentală, autorii identificând anumite distincții între extravertiți și introvertiți 2. Obiectivul principal al lucrării de față este cel al evidențierii rolului pe care îl are factorul nonverbal în informațiile privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului. Ne propunem îndeplinirea obiectivului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate, și
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Dacă ne gândim la piciorul cuiva în timpul unei situații conversaționale, vom spune că este nonverbal prin faptul că nu constă din cuvinte, dar este direct influențat de actul vorbirii 166. Într-un studiu din anul 1965167 s-a constatat că extravertiții se deosebesc de introvertiți prin tempo-ul vorbirii. Utilizând scală Eysenck, autorii au ajuns la concluzia că extravertiții manifestă perioade de latentă mai scurte de vorbire, vorbesc mai repede, si cu mai putine ezitări, comparativ cu introvertiții, mai ales în
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nu constă din cuvinte, dar este direct influențat de actul vorbirii 166. Într-un studiu din anul 1965167 s-a constatat că extravertiții se deosebesc de introvertiți prin tempo-ul vorbirii. Utilizând scală Eysenck, autorii au ajuns la concluzia că extravertiții manifestă perioade de latentă mai scurte de vorbire, vorbesc mai repede, si cu mai putine ezitări, comparativ cu introvertiții, mai ales în situațiile în care (aceștia din urmă) intra în contact cu persoane necunoscute. Date similare au fost identificate și
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu introvertiții, mai ales în situațiile în care (aceștia din urmă) intra în contact cu persoane necunoscute. Date similare au fost identificate și cu prilejul altor cercetări 168. S-a constatat că raportul sunet/liniște este semnificativ mai ridicat pentru extravertiți, decât pentru introvertiți. Această diferență a fost înregistrată ca urmare a faptului că extravertiții au avut pauze de liniște mai scurte între exprimări. Și în legătură cu nivelul sonorității vocale s-au constatat diferențe între extravertiți și introvertiți: primii vorbesc mai tare
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu persoane necunoscute. Date similare au fost identificate și cu prilejul altor cercetări 168. S-a constatat că raportul sunet/liniște este semnificativ mai ridicat pentru extravertiți, decât pentru introvertiți. Această diferență a fost înregistrată ca urmare a faptului că extravertiții au avut pauze de liniște mai scurte între exprimări. Și în legătură cu nivelul sonorității vocale s-au constatat diferențe între extravertiți și introvertiți: primii vorbesc mai tare decât ceilalți 169. Scherer și colaboratorii 170 s-au preocupat de investigarea corelațiilor dintre
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
liniște este semnificativ mai ridicat pentru extravertiți, decât pentru introvertiți. Această diferență a fost înregistrată ca urmare a faptului că extravertiții au avut pauze de liniște mai scurte între exprimări. Și în legătură cu nivelul sonorității vocale s-au constatat diferențe între extravertiți și introvertiți: primii vorbesc mai tare decât ceilalți 169. Scherer și colaboratorii 170 s-au preocupat de investigarea corelațiilor dintre tipul de voce și nivelul de încredere versus îndoială. Autorii au constatat că încrederea era exprimată paralingvistic prin creșterea nivelului
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sau o miscare stânga-dreapta a capului, care să-l conțină 178. Referitor la intervalul de timp alocat de vorbitor, conversația este asociată cu câteva variabile: femeile privesc mai mult decât bărbații, oamenii atrași unul de celălalt se privesc mai mult, extravertiții privesc mai mult decat introvertiții și așa mai departe 179. Fixarea cu privirea este un stimul supărător, posibil unul agresiv, de care destinatarul dorește de obicei să scape 180. Zâmbetul frecvent este un indicator clar al dorinței de a fi
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
despre șamanism, publicată în franceză, engleză, germană și devenită în prezent o lucrare clasică în disciplina sa. Numeroasele eseuri, articole, recenzii nu pot fi înșiruite... Activitatea sa de cercetător și scriitor, copleșitoare ca întindere, ar putea trece drept dispersată și extravertită. Eliade nu pare a fi unul dintre acei cercetători care forează cu obstinație într-un număr limitat de probleme și moduri de abordare. El pare că atacă chestiunile din cele mai diverse perspective, dar dispersia aceasta este doar aparentă. Misiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
din cauza evaluarii negative primite de la profesor; - ritmul nictemeral: normal, adoarme repede, se trezește ușor, are de obicei un somn profund și, din când în când, coșmaruri când sunt conflicte între părinți sau când este pedepsit de tată; - personalitatea actuală: predominant extravertită, în curs de conturare. Desenul familiei ilustrează că relațiile copilului cu membrii familiei sunt foarte bune, normale. În concluzie: elevul se simte devalorizat de către profesorul de limba franceză, se simte nedreptățit și frustrat pentru că nu știe să gestioneze situația
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
neuroticism)și apoi a adăugat a treia dimensiune, psihoza (psychoticism), deoarece simțea că acest aspect al personalității nu se justifica, de fapt, prin ceilalți doi factori.El susține că acești factori esențiali ai personalității au o bază biologică. Credea că extravertiții moștenesc un sistem nervos ”puternic” <footnote Nicky Hayes,Sue Orrell,Introducere în psihologie,ediția aIII-a, Editura Bic All, 2003, București footnote> , astfel , persoana s-ar plictisi rapid de un set de stimuli și ar căuta variația și noutatea pe
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
îl caracterizează în multe feluri în comportamentul său față de sine însuși și față de lumea externă. Un exemplu de astfel de diferențe - conform modelului tipurilor psihologice elaborat de Jung - este distincția dintre introvertire și extrovertire. Teoria personalității nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
față de lumea externă. Un exemplu de astfel de diferențe - conform modelului tipurilor psihologice elaborat de Jung - este distincția dintre introvertire și extrovertire. Teoria personalității nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
extrovertire. Teoria personalității nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a se simți mai
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a se simți mai bine. Cu mult mai diferită este distincția pe care o putem face cu privire la «caracterul» persoanei deoarece, în acest caz, diferențele
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a se simți mai bine. Cu mult mai diferită este distincția pe care o putem face cu privire la «caracterul» persoanei deoarece, în acest caz, diferențele primesc o semnificație valorică ce influențează modul de a
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
acceptabilă din punct de vedere uman iar cel intuitiv vrea să-și permită modalități diferite de creștere și de îmbunătățire. Astfel de preferințe diferă în cazul orientărilor opuse, în baza dispozițiilor interioare de care dispune fiecare. De exemplu, o soră extravertită este fericită pentru că tinde să se orienteze spre exterior și să focalizeze percepția și judecata ei asupra lucrurilor și asupra persoanelor, în timp ce o soră introvertită este satisfăcută deoarece este orientată spre lumea internă și de aceea focalizează propria ei percepție
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
a le folosi pe ambele, preferă să folosească în mod satisfăcător o mână sau alta (în funcție de faptul dacă este dreptace sau stângace), influențată fiind de propriile obișnuințe și de sistemul educativ în care a crescut. În baza propriilor preferințe, un extravertit, care preferă cu precădere atitudini de deschidere față de lumea externă, este un indiciu al faptului că, în experiențele sale de viață din trecut, a manifestat mai mult acest aspect al personalității sale și că, probabil, a făcut experiențe ce au
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
este legat de problema dimensiunii fiecărei etape sau de nivelul de dificultate. Nivelul de dificultate al fiecărei etape trebuie să fie adaptat aptitudinilor elevilor sau studenților. Și În acest caz, trebuie să ne așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
este legat de problema dimensiunii fiecărei etape sau de nivelul de dificultate. Nivelul de dificultate al fiecărei etape trebuie să fie adaptat aptitudinilor elevilor sau studenților. Și În acest caz, trebuie să ne așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
șoimi (1928), Pietre de vad (I-IV, 1937-1944), multe alte tipărituri, printre care și traduceri: Okakura Kakuzo, Cartea ceaiului (1926), versuri în antologia Goethe, Versuri în românește (1932). Natura (și mulțimea) rosturilor publice ale scriitorului ar trimite la un personaj extravertit, necomplicat sufletește, egal cu sine însuși în orice împrejurare. Dar omul are o fire ciudată, este când aspru, închis, taciturn, cănd sociabil, candid, locvace. De obicei își ascunde prea via și vulnerabila sensibilitate sub o platoșă de om ironic, malițios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
și psihologul elvețian C. G. Jung, pornind de la ideea că așa cum în natură există fenomene opuse (ziua și noaptea, fluxul și refluxul, nașterea și i moartea), tot așa și viața psihică a omului poate fi orientată fie spre exterior (tipul extravertit), fie spre interior (tipul introvertit). H. J. Eysenck, psiholog englez, a mai introdus încă două dimensiuni bipolare și anume instabil (nevrotic) și stabil pe care le corelează cu cele propuse de Jung și cu cele patru tipuri clasice - sanguinic, coleric
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
temperament. În Tabelul 1 redăm, după Eysenck, o asemenea încercare de clasificare. Se observă că sunt redate: 1. o varietate mai mare de temperamente; 2. corelațiile sau tendințele probabile de evoluție ale lor (colericul tinde spre a fi instabil sau extravertit etc.); 3. gradele de trecere de la un pol spre altul (fiecare temperament conține între 7-8 „variante”). Reacția la boală depinde în mare măsură de temperament și de caracter. Prezentăm un material empiric foarte sugestiv sistematizat de G. Toris referitor la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]