37 matches
-
din DSM-IV Scalele de sindrom Scalele bazate pe DSM-IV Tulburările DSM-IV Introversiune Anxios/depresiv Probleme afective Tulburare anxioasă generalizată Retras/depresiv Probleme anxioase Tulburări de dispoziție (tulburare depresivă majoră, distimie, tulburare afectivă bipolară) Acuze somatice Probleme somatice Tulburarea de somatizare Extroversiune Încălcarea regulilor Probleme de tip opoziție și sfidare Tulburarea opozițională Comportament agresiv Probleme de comportament Tulburarea de conduită Altele Probleme sociale NA NA Probleme de gândire Tulburarea obsesiv-compulsivă, sindromul Asperger, schizofrenie, autism Probleme de atenție Problema deficitului de atenție și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
raportului cost-beneficiu al programului. Rezultatele comitetului sunt publicate în numărul din iunie 1998 al Journal of Clinical Child Psychology, număr special dedicat intervențiilor psihosociale la copii. Comitetul a constatat că există mai multe proiecte de cercetare privind tratamentul tulburărilor de extroversiune (probleme de conduită, ADHD) decât cel al tulburărilor de introversiune (anxietate, depresie) și un număr considerabil mai mare de studii încadrabile în categoria tratamentelor potențial eficiente decât în cea a tratamentelor psihosociale consacrate. Funcționează terapiile țintite la grupuri specifice de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
aceeași vârstă și pe competență. Adolescenții care, în trecut, au avut rezultate școlare slabe concomitent cu probleme sociale prezintă un risc sporit de a suferi tulburări de introversiune, cum ar fi anxietatea sau depresia (Biederman, Faraone & Lapey, 1992) și de extroversiune, cum ar fi agresivitatea, sfidarea și diversele forme de comportament delincvent (Barkley, Fischer, Edelbock & Smallish, 1990). Alte probleme sociale și emoționale specifice populațiilor de adolescenți cu ADHD sunt reprezentate de riscul sporit de accidente de circulație cauzate de conducerea imprudentă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburările de introversiune poate fi un proces complex deoarece trei dintre caracteristicile de bază ale ADHD (neatenția, hiperactivitatea și impulsivitatea) seamănă cu simptomele depresiei, tulburării bipolare și anxietății. În plus, cele trei afecțiuni sunt frecvent comorbidități. ADHD și tulburările de extroversiune. Gradul de inadaptare al copiilor și adolescenților cu ADHD care au și tulburări comportamentale disruptive (tulburare opozițională și tulburare de conduită) este mult mai ridicat (Moffit, 1990), ei având și performanțe mult mai slabe decât cei care suferă doar de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
4.1”. Pe scurt 4.1 Comportamente și tulburări ce pot fi evaluate cu ajutorul scalelor ASEBA, CSR-R și BASC ASEBA CSR-R BASC Scale bazate pe DSM Categorii de diagnostic DSM-IV Scale dimensionale Probleme afective ADHD de tip neatent Probleme de extroversiune: agresivitate, hiperactivitate și probleme de conduită Probleme de anxietate ADHD de tip hiperactiv-impulsiv Probleme de introversiune: depresie, anxietate, somatizare Probleme somatice ADHD total (de tip combinat) Probleme școlare: atenție, învățare Probleme de deficit de atenție și hiperactivitate Comportamente adaptative: abilități
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
depresie Perfecționism Acuze somatice Probleme sociale Probleme sociale Acuze psihosomatice Probleme de gândire Probleme de familie Probleme de atenție Probleme emoționale Comportament caracterizat prin încălcarea regulilor Probleme cognitive Comportament agresiv Probleme de conduită Introversiune totală Probleme de controlare a furiei Extroversiune totală Hiperactivitate Probleme totale Indice ADHD Notă: Pentru referințele complete ale tuturor instrumentelor, vezi Anexa B. Scalele ASEBA și CRS-S oferă informații despre ADHD și despre alte probleme atât din perspectivă dimensională, cât și din perspectiva clasificării pe categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
corporal. public imaginar. Răspunsuri: 1d; 2c; 3a; 4c; 5c; 6b; 7c; 8c. Capitolul 8 PROBLEMELE DE COMPORTAMENT În vreme ce tulburările de introversiune sunt, de multe ori, greu de diagnosticat și de evaluat tocmai datorită naturii lor interne și discrete, problemele de extroversiune sunt intruzive, disruptive și, frecvent, presupun reacții agresive de intimidare fizică și verbală. Până când părinții sau educatorii cer ajutorul specialiștilor pentru a face față acestor comportamente foarte dificile, copilul este, în multe cazuri, și scăpat din frâie și ... cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
include acest gen de afecțiuni în categoria tulburărilor de obicei diagnosticate prima dată în primii ani de viață, copilărie sau adolescență: tulburarea opozițională și tulburarea de conduită. Acestea au în comun agresivitatea și au fost ambele clasificate ca tulburări de extroversiune în studiile factoriale asupra constelațiilor de simptome comportamentale specifice (ASEBA; Achenbach & Rescola, 2001). Tulburarea opozițională și tulburarea de conduită: două afecțiuni sau una singură? Inițial, s-a dezbătut mult pe marginea întrebării dacă aceste două tulburări nu reprezintă de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburare opozițională: comportament agresiv și opozițional) sau implicită (tulburarea de conduită: nerespectarea autorității și încălcarea proprietății). De reținut Elementele comportamentale analizate în studiul lui Frick și al colaboratorilor săi (1993) se bazează pe cele două sindroame care alcătuiesc scala de extroversiune Achenbach (Achenbach, 1991): scala comportamentelor agresive care corespunde tulburării opoziționale și scala delincvenței care corespunde tulburării de conduită. Pe scurt 8.1 Cele patru categorii de comportamente agresive Tulburarea de conduită Tulburarea opozițională Implicit, nedistructiv Nerespectarea autorității: absențe nemotivate, evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburare opozițională și tulburare de conduită să obțină scoruri clinice sau borderline ridicate. În cadrul ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001), acești copii vor avea, foarte probabil, punctaje mari la următoarele scale de sindrom: probleme sociale, încălcare a regulilor, comportament agresiv, probleme de extroversiune și probleme totale. La scalele bazate pe DSM ale ASEBA, cei cu tulburare opozițională și de conduită vor obține, foarte posibil, scoruri mari. În cazul scalelor Conner pentru părinți și cadre didactice (CPRS, CTSR, 1998), se vor înregistra punctaje mari
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
să indice probleme familiale, de conduită și de controlare a furiei. În cadrul „Sistemului de evaluare comportamentală pentru copii” (BASC, Reynolds & Kamphaus, 1992), scale cu punctaje mari vor fi, foarte probabil, cele referitoare la agresivitate, probleme de conduită și problemele de extroversiune compozite. Tratament Tratamentele validate empiric pentru tulburările de comportament disruptive Una dintre problemele pe care le pune găsirea de tratamente validate empiric pentru tulburarea opozițională sau tulburarea de conduită este faptul că multe rezultate sunt clasate în categoria largă a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
învățare prin observație și imitație (părinți și copii de aceeași vârstă) în sfera întăririi sociale, a autoeficienței și a dezvoltării de sisteme de credințe asociate. Studiile efectuate de Liddle și Hogue (2001) au arătat că problemele de introversiune și de extroversiune și consumul de droguri s-au atenuat la tinerii care au urmat terapii cognitiv-comportamentale individuale sau de grup. Liddle și Hogue (2001) și Waldron și Kern-Jones (2004) au constatat că, în programele cognitiv-comportamentale destinate exclusiv tinerilor, există un factor de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]