172 matches
-
s-a deprins cu libertinajul în părțile întunecate ale unui vagin înfocat de ce tremuri și te ghemuiești cu bărbia pe genunchi și nu te gândești că poezia aceasta ai fi putut să o scrii chiar tu ielele nebunele nu sunt fâțele din cluburi cu silicoane și cercel în buză dacă vrei sunt niște ozn-uri perverse surprinse de camera de filmat într-un moment când au o clipă de îndoială asupra propriei lor existențe dă-mi mie patul în care ai dormit
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
role, exploiting nature) and the holistic approach, acknowledging eventually that "the human being is în a close relation to nature and that this relation is vital, unique and irreplaceable, condition of the very human existence on Earth ... on which the fâțe of the human being depends and whose action causes a reaction în the so-called being". Emil Racoviță, quoted în Ștefan Vancea, Curs de ecologie generală, Univ. "Al. Ioan Cuza", Iași, 1972, p. 17, quoted în Daniela Marinescu, quoted op., p.
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în this body the King never dies14". Șo, the mystery of the State, or better, the mystic content of the theological-political foundation of the modern State is unveiled. To this idea is connected the pactum ad excludendum that separated the fâțe of absolute sovereigns from that of their subjects, forbidden ab origine to judge the choices and decisions - initially only with regard to justice, but little by little extended to all matters of sovereign governance - of their monarch. Like în the
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de lumină, curgi spre vecie - curgi mai departe și Îi dau lumii această carte... George Filip 13 august 2009 la Montreal (continuare) - Știi ce? De astăzi, n-am să Îți mai zic „pui mic!” - Dar cum? - a tresărit Elena. - Uite, fâță mică! Păi, nu? - Hai, mă! ... Cum, , fâță?'” ...Că sunt prea mică? - Ești și nu prea! Cum Dumnezeu să-ți spun... Și totuși, ești! - m-am bâlbâit și mi-am aruncat din nou privirea pe fereastră. Urcam cu greu dealul Șimnicului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
departe și Îi dau lumii această carte... George Filip 13 august 2009 la Montreal (continuare) - Știi ce? De astăzi, n-am să Îți mai zic „pui mic!” - Dar cum? - a tresărit Elena. - Uite, fâță mică! Păi, nu? - Hai, mă! ... Cum, , fâță?'” ...Că sunt prea mică? - Ești și nu prea! Cum Dumnezeu să-ți spun... Și totuși, ești! - m-am bâlbâit și mi-am aruncat din nou privirea pe fereastră. Urcam cu greu dealul Șimnicului, pe lângă releele televiziunii. Motorul mașinii gemea. De
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
pe care eu le văzusem prin straiele transparente.Ma rugăm cu voce tare , ca la un spectacol de teatru. Că prin farmec acel om necunoscut m-a ridicat și , punandu-mi mâinile pe creștet, m-a întrebat: -Cum te cheamă, fâțo? -Diana, am răspuns speriată. -Nu, Virginia, așa să știi că te cheamă. -Doamna doctor, măcar dumneavoastră vă pot spune ce m-a nemulțumit pe mine toată viața mea? -Desigur, Diana, poti sa imi povestești. -Au fost multe nemulțumiri, la început
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Irina, o întrerupse Camelia, uimită că-i spusese să nu povestească nimic și acum...Irina încercă să repare gafa. - Voiam să spun că ești singura măritată, că noi, astelalte de la masă, n-am reușit să prindem în cârligul căsniciei nicio fâță de voinic. Aoleu! Hai, că m-am încurcat! Am prins eu unul, dar l-am aruncat înapoi, în mocirlă. Ha, ha, ha! Adică...în baltă. (râde) Cred că am băut cam mult, de m-am amețit așa. Ce faci, tanti
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
amical imperceptibil, ,,în doi peri” ori apodictică. Pe oltean nu prea ai de unde să-l apuci și să-l ții sigur în mână, întrucât este iute ca ardeiul cel mai iute, furtunatic și alunecos precum peștii numiți oclei și bibani, fâțe, păstrăvi sau Regina Bălții, dar și de neatins în țâșnirea lor spre nadir, unde încă îi mai cheamă duhul uneia dintre cele mai rapide păsări de pradă: zăganul - vulturul oltenesc, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja dispărut definitiv. Pe
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
a primit aprobare. La un moment de neatenție din partea milițienilor, mosul a pătruns în cameră, milițienii fugă după el, dar nu l-au mai găsit și au auzit doar o voce: "După 4 zile de stat în picioare, ai obosit fâțo, mergi acum și te odihnește!" - și față și-a revenit după aceste patru zile, sănătoasă la fel ca și înainte! În legătură cu această, după căderea puterii sovietice s-a turnat un film inspirat din cele de mai sus care se numeste
MINUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364493_a_365822]
-
și primea zilnic de la compatrioți tot felul de complimente. Chiar și Tabitha era destul de admirată. Pentru români, părea un fel de țigăncușă de-a noastră, însă una apetisantă și foc de frumoasă! Bărbații o sorbeau din ochi. Deși eu, o fâță fără funduleț bombat și sânișori, ea mă făcea geloasă. - Tabitha, ia să-mi spui tu mie dacă sunt frumoasă? - E, cum să nu?! Câtă vreme ești prințesă... Însă una încă neîncoronată. - Mă duci cu zăhărelul?! - Nu! - Nu? Atunci am să
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
-o cu o pană, două, Să mai fac-un gest, de milă, Nu c-aș posedă vleo pila, Doal așa, un mic ocol, Să-mi aduc-un flățiol, Cât mai lepede, ulgent, Știu cât ești de competent, Ială de va fâțe gât Că timp n-ale pentlu-atât, Tlețem, deți, la planul doi, Da' lămâne întle noi : Dăluiestele-o vacanță, Si-sta-n ultimă instanță, Că la fel, si-ai mei pălinți, Sunt de-o vleme-asa cuminți, Timp nu au, de-i noapte, zi, Să
SCLISOALE CǍTLE MOS CLǍCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363464_a_364793]
-
obosea și adormea. Sofica venea de ani aproape zilnic la ei, iar Adina lăsa lucrurile baltă și o întâmpina pe mama soacră în ușă cu: „Sărut mâna, mămică! Mâncași? Să-ți fac o cafea?” -Venii, să mă mai joc cu fâța asta, mânca-o-ar mamaie! Nu putem fără ea.Venea și Augustin, dar are de reparat o iesle și un țarc pentru vițeii ăia, că... zi și noapte zbăncăne la niște vaci, că au slăbit, de se leagănă din picioare
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
ușa de la camera lui Emil dân- du-i binețe și întrebându-l ce face. El nu i-a răspuns. - Ce-ai, mă, ai trânși în fund? - Du-te, mă, și vezi de treaba matale! Sofica a mai pupat-o pe fâță de trei ori și a ieșit. La plecare, o întreabă pe Adina: - Ce-are, fată, ăla? - El știe. A condus-o pe soacră până la poartă și după ce și-au luat la revedere, Sofica a avertizat-o: - Mâine trimit eu pe
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
salvăm țara din gheara Trădătorilor de neam Acceptând să vândă țara Și pe noi, sclavi de haram. Nu salvăm țara și fiii Ce ne-or trage cu dispreț La răspundere; copiii Sunt cel mai dramatic preț! Nu salvăm țara cu fâțe Și fițoși deschiloțați, Cu buricuri și cu țâțe, Și cu VIPii agramați... Nu salvăm țara cu șouri Despre cine cui i-a pus Ce i-a pus și cu ecouri De elodii care nu-s... Nu salvăm țara cu nurii
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
să nu mai polenizez vrejul acela. Cred că florile sunt bătrâne, au petalele vestejite dar vor urmași și babele astea nebune... trebuie să-mi fac datoria. Ia priviți! Crede că nu-l zăresc cum intră într-un pliu ascuns cu fâța aia tânără să-și scuture sporii. Are o șiretenie înnăscută atunci când mă înșeală dar nu mă duce pe mine cu preșul lui Aladin. Ia să-mi văd de treabă! De mult mă caută fără motiv tinerelul acela sfios. Ce-ar
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
2006, ASPECTS OF JEAN-MARIE PERRET’S POETRY UK 2007 , WHO’S THE COOK ÎN YOUR HOUSE UK 2007, COCK-O-DOODLE NOODLE UK 2008, MISS JACKIE’S EXAM în AȘ THE STORY GOES... UK 2007, MARUKA’S BITS AND PIECES în TWISTING FÂȚE UK 2008, THE END STORY în FABRICATION & IMAGINATION UK 2009, EXAMENUL LUI JACKIE RO 2009, MISS JACKIE’S EXAM RO 2009, PROBLEMELE MARUCĂI RO 2009, BOMBONELE RO 2009, THE HOUSE ON THE HILL în THE COOL OF THE DAY UK
CV LITERAR LA ZI de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350290_a_351619]
-
-Găsește! -Nu pot! -De ce? -De... d’aia! -Zicând asta, ți-ai pus singură piedică. -Zi-mi un motiv să fiu fericită! -Ești vie! Roșa se blochează. Ridică o sprânceană și vrea să zică ceva, insă cuvintele nu ies. -Ești vie, fâțo. -Adica? Farcaș o ciupește de șold, ea sare. -Dar ce-ai!? -Te doare? -Daa! -Asta înseamnă că ești vie. -Tu n-ai niciun sens! -Luând-o filosofic, nici ciupitura n-are vreun sens. Eu am strâns cu degetele, pe când tu ai
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
fiu adeptul evreului, care i-a cerut lui Dumnezeu nu bogății fără număr, ci un singur lucru: când are ceva de plată să bage mâna în buzunar și să scoată exact suma de care avea nevoie. Gata, cu mărturisirile! Fița/fâța orașului este tânăra Gondola. Nu, nu-i de origine romă! Portocalie, of course, își dă aere pe deasupra urbei, invitând permanent la călătoria, pe care unii o visam de pe timpul ciuruitului. Existau și proiecte în acest sens. Din găoacea aeriană, privesc
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl silenzio trova voce dove anima di pietra ți sotterra. Sarà pace o forse guerra? Sarà fâțo come sparo nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi primavera.. Referință Bibliografica: ȘI DEVII PRIMĂVARĂ.. / Luca Cipolla : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 958, Anul III
ŞI DEVII PRIMAVARĂ.. de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366466_a_367795]
-
te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl silenzio trova voce dove anima di pietra ți sotterra. Sarà pace o forse guerra? Sarà fâțo come sparo nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi primavera.. ... Citește mai mult Absorbita, dintre crini culeasa,ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voceunde suflet de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
tăcerea te seduce și orbită deviază,deja înălțata și imaculata,din acei crini ridicată.Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta,quale ardire ți contemplă?Îl silenzio trova vocedove anima di pietra ți sotterra.Sarà pace o forse guerra?Sarà fâțo come sparo nella nebbia?Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia,già soppesa e immacolata,da quei gigli sollevata.E diventi primavera..... X. APUS, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013. Simplu că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
de episodul humuleșteanului intitulat la fel, în care Nică merge la scăldat. Povestirea are ca și cadru de desfășurare lumea satului și pare a fi chiar o amintire a autorului. Ca protagonistă este “Muma Maria, poreclită de tot satul Muma Fâța, pentru că era foarte iute, la cei peste șaizeci de ani ai săi, avea o broboadă neagră, cu chenare înflorate cu floricele roșii verzi și galbene, mici cât bobul de mazăre. Iia ei albă avea rânduri negre și roșii la mâneci
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
așa. Numeam ”burta vacii” nisipul rămas ca niște mici maluri după ce se retrăgeau apele, pe care îl băteam cu picioarele desculțe, pana ce începea parca sa tremure, sa vibreze. Ce ne amuza ! Dar sa revin la întrebări...serioase. Ați prins fâțe ? Dar baboi ? FS: Am prins prin mâlul apei nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte o broască, sau mai rău un șarpe de apă
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
șarpe de apă... Și-atunci ne speriam. Dar pescuiam și cu plasa, în special la confluența râurilor. Nisiparnițele mici le frigeam cu untură și întingeam pâinea în tigaie și mâncam. - Interesant, așa făceam si noi - dar le mai numeam si fâțe. Vă plăcea să vă duceți pe deal ? FS: Ne duceam pe Dealul Craiovei după mure prin „Rugii Popii” (așa se numeau). Găseam și fragi sălbatici. Dealurile erau pline cu vii. Am locuit într-o zonă viticolă. Toamna, după culesul viilor
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
lux, în dos de cartier și mai puțin expus . Se amuzau clienții dându-și mereu cu cotul privindu-ți cu dispreț - în goliciune - corpul . Petrece-n lumea ta mai mult decât pestriță și simte-te ferice precum în larg o fâță ! Iar mâine-n zori, pe plajă să te destinzi la soare ca pescărușii gri care plutesc pe mare . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Ca pescărușii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 699, Anul II, 29 noiembrie 2012
CA PESCĂRUŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351368_a_352697]