147 matches
-
gospod. --În ultima vreme, uliții i se spunea Podul Roșu. Știu că îți zbârnâie mintea de câte ai aflat până acum, dar înainte de a ajunge unde vreau să te duc am să-ți spun că aici pe stânga se afla Fânăria domnească, iar pe dreapta grajdurile și heleșteul gospod. --Unde vrei să mă duci, dacă întrebarea mea nu te deranjează? --La “Sfânta mănăstire ce se cheamă Sfânta Vineri din târgu Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vreme în Târgul lui Barnovschi. --Dacă-i așa, atunci am să amintesc de hotărârea lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, de la 23 aprilie 1749 (7257), în care spune: “Facem știre cu această carte a domniei mele pentru o casă... du pe Ulița Fânăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce-au fugit în țara Muschicească cu muscalii”. Fiind dator acest Iovan cu 60 de lei lui Andrei Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta din gios” a Curții domnești se aflau grajdurile gospod...Și nu-i de mirare că ulița s-a numit”Podul Gunoaielor”. Ar mai fi de adaugat că din vale de uliță se afla fânăria gospod...Ulița, sau cum se numește astăzi, Podul Spânzurătorilor, ține însă doar până la podul de peste Bahlui, pe care nu știu din ce pricini l-au numit Podul Roșu... Poate... Unii spun că nu podul ce trece peste Bahlui s-ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
m-am întrebat îndată. N-am aflat însă taina până nu l-am întrebat pe bătrân. Am o curiozitate, părinte. Mi-am dat seama că te bântuie o întrebare după felul cum priveai în lingul uliței. Apoi acolo-i Ulița Fânăriei, fiule. Acolo se vinde și se cumpără fânul. La auzul numelui acestei uliți, mi-am adus aminte de un loc de casă al lui Chirvasie croitorul, aflat „pe Ulița Tărbujănească ș-alături cu Ulița Fînăriei, cari loc îi este lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
uliței. Apoi acolo-i Ulița Fânăriei, fiule. Acolo se vinde și se cumpără fânul. La auzul numelui acestei uliți, mi-am adus aminte de un loc de casă al lui Chirvasie croitorul, aflat „pe Ulița Tărbujănească ș-alături cu Ulița Fînăriei, cari loc îi este lui Chirvasie danie de la mătuși-sa Mărica”. Îndată i am spus și bătrânului ce aveam în cap în clipa aceea. D-apoi câte locuri de casă nu au fost și nu sunt pe această uliță? Or
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Popăscul vornic de poartă, hotarnic” scrie: „Din luminată poroncă preînaltului domnului nostru, măriia sa Io Ioan Theodor (Calimah) voievod, am mărsu la un loc de casă al lui Chervasie croitorul...cari loc este pe Ulița Trapezănească, ș-alături cu Ulița Fînăriei”. Numai că din spusele vecinilor nu s-au putut limpezi lucrurile deplin, pentru că „fiindu acestu loc pustiiu și necăutat de multă vreme, s-au împresurat de cătră alții”. Norocul lui Chirvasie a fost că a „găsit o mărturie veche de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vezi tu cum le ia frumușel bezmen (chirie) la toți. Apoi are de luat ceva parale, fără prea multă trudă - completez eu spusa bătrânului. Cât timp am vorbit despre Chirvasie, nu am stat locului și ne-am trezit în Ulița Fânăriei. Tot locul e plin de fân. Unii încarcă, alții descarcă harabale mari cât o lume. De peste tot ne învăluie un miros plăcut de fân proaspăt...Privesc spre bătrân și îl surprind umblând cu nările în vânt, ca un copoi de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
căpitanul era sârb și totuși vodă îl tratează la fel ca și cum ar fi moldovean get-beget. N-am întâlnit încă, fiule, un străin să fie prigonit pentru că nu este pământean. Iaca ce spune vodă: „Facem știre pentru o casă...de pe Ulița Fînăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce au fugit în łara Muschicească cu muscalii. Și fiind el datoriu cu 60 lei lui Andrei armășălul, i-am plătit ...lui Andrei...Iar casă am dat-o lui Dumitru sîrbul căpitan de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vorba bătrânului din zbor - știu că la 23 martie 1755 (7263) „Andreii diac de divan” spune că „făcut-am acest zapis...la mîna dumisale giupînului Iani sin Pistruiul cupeț...precum...am vîndut...un loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării”. Dar nu apucă această casă să stea în mâna lui Iani nici trei ani întregi, pentru că la 28 decembrie 1758 (7267) fostul cumpărător face un zapis în care spune: „Adică eu, Iane ficiorul lui Constandin Chistruiul (Pistruiul) cupețu...făcut-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cumpărător face un zapis în care spune: „Adică eu, Iane ficiorul lui Constandin Chistruiul (Pistruiul) cupețu...făcut-am acestu...zapis la mîna dumisali giupînului hagi Iane Turnavite neguțitoru...precum...i-am vîndutu...un loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării, care locu...l-am cumpărat...de la Andrieș diiacul”. Ce zici, fiule? Știe ceva carte acest „Andreii diac de divan”! Ba bine că nu. Păi acolo se iau hotărâri importante, care trebuie scrise cu limpezime și repede, chiar dacă de față se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai bine zis face, o „carte de blăstăm”... Care-i acel mitropolit și când a făcut blăstămăția? E vorba de mitropolitul Iacov, care la 19 aprilie 1760 (7268) face „ o carte de blăstăm” pentru „un loc de casă...în Ulița Fînării...Așijderea,...pentru alt loc de casă...de pe ulița Strepezînească ce iaste alături cu Fînărie”. Și pentru ce? Pentru că primul loc a fost împresurat de Irimia și Ștefan armașul, iar cel de al doilea „asupra mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisească adevărul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a făcut blăstămăția? E vorba de mitropolitul Iacov, care la 19 aprilie 1760 (7268) face „ o carte de blăstăm” pentru „un loc de casă...în Ulița Fînării...Așijderea,...pentru alt loc de casă...de pe ulița Strepezînească ce iaste alături cu Fînărie”. Și pentru ce? Pentru că primul loc a fost împresurat de Irimia și Ștefan armașul, iar cel de al doilea „asupra mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisească adevărul cum și în ce chip au împresurat acel loc”. Și cine erau jeluitorii? Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sieși: Dacă există Ulița Fânului, de ce nu ar fi și Ulița Făinei? Așa că, hai s-o vedem, și poate cumpărăm și ceva făină pentru casă. Și cam pe unde vine ulița asta? Nu-i departe. Din capul de sus al Fânăriei se face o uliță la dreapta, care coboară repede la vale până ajunge la podul de piatră de peste pârâul Cacaina. De acolo înainte îi Drumul Sculenilor. Ascult și urmăresc mâna bătrânului, care arată spre locul cu pricina. Nu mai așteaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă am înțeles îndată că e vorba de țiganii robi. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lungul timpului însă, totuși, s-au ridicat valuri de tineri valoroși realizați profesional prin alte locuri.) Lunca Zeletinului era absolut impresionantă prin vegetația ei, iar ochiurile de apă nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei, orz, floarea soarelui, cânepă și pe ici pe colo pârloage. În capătul lor fânăriile cât se vedea cu ochii de la Podu Turcului spre Berheci, în mijloc Zeletinul, care s-a revărsat în primăvară devreme, lăsând ochiuri mari de apă pe șes. În toată vara n-a căzut un strop de ploaie, astfel că în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ascund, dar vor să fie găsite și eu mă prefac că nu le văd, dar pe Floarea, Florița din Drăgosteni, nebuna, nu mă pot preface că n-o văd, stă îmbrăcată în muntele ei de haine pe fânul uscat din fânăria de lemn cu acoperiș de paie unde iarna călugării pun sălbăticiunilor hrană, după privirea ei stranie îmi dau seama că mă așteptase și așteptarea ei fusese mai lungă decât veacul, urc la ea nerăbdător, ca posedat de o dorință fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
activități comerciale sau în orice alte scopuri; ... c) construcțiile-anexe situate fie în corpul principal de clădire, fie în afara acestuia, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea. ... 5.19. Sunt considerate clădiri distincte, având elemente de identificare proprii ale adresei, potrivit pct. 4.05 și 4.06 din prezentele norme metodologice: a) clădirile distanțate spațial de celelalte clădiri amplasate în aceeași curte
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
cu 50%. Calculul acestei taxe se face de către structurile specializate în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului ale autorităților administrației publice locale, denumite în continuare structuri specializate. Prin expresia anexe gospodărești se înțelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și garajele. 29.02. În cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, ca excepție de la prevederile pct. 29.01 din prezentele norme metodologice, daca valoarea de proiect declarată în cererea pentru eliberarea autorizației de construire
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
plata dobânzilor și/sau a penalităților de orice fel; b.4. amânări și/sau scutiri ori amânări și/sau reduceri de dobânzi și/sau penalități de întârziere. Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabilește prin legi speciale. 59. Fânărie - sura, magazie unde se păstrează fânul. 60. Finanțe publice locale - totalitatea mijloacelor bănești de care dispun autoritățile administrației publice locale și care sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor; reprezintă gestiunea resurselor financiare, a cheltuielilor, precum și a datoriilor unităților administrativ-teritoriale în
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
de abator, întocmit la 25 martie 1945 de Ilie Diaconescu, șeful secției tehnice, C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la primirea musafirilor. Are o femeie servitoare cam nătângă (Mărioara), care ia subt protecția ei pe Irimie, spălându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șapte zile, cât timpul creației însăși, în grajdul de piatră tipic. Hrana calului nu este nici ea întâmplătoare, ci cuprinde elemente sacre: „De mâncare ce i-ș da?/ Da grâu roșu vânturat,/ Cu banița măsurat./ Și-i da fân din fânărie,/ Și orzul din orzărie./ Dar de bere ce mi-ș da?/ Da vin roșu strecurat/ Cu vechița măsurat./ De-așa mult nu-l va ținea/ O săptămână o lună plină”. Ca și somnul eroului din basme, pregătirea calului reprezintă o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
20.07.1922. Fiind operat, am rămas la Seminarul din Luizi-Călugăra și după desființarea Seminarului în 1948. În primăvara lui 1949 a fost chemat Pr. Gheorghe Patrașcu de Pr. Hajdeu și nu s-a mai întors. Un milițian ascuns în fânărie a pus în cărare o țeavă de pistol automat rusesc: când m-am aplecat să o dau la o parte a sărit din fânărie și m-a dus la primărie. Notarul Ceandac (?) i-a zis că nu e armă și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]