358 matches
-
răchiți în satul meu natal, Să mă simt din nou copil. Am ascultat la Ciofu simfonia, Din ape limpezi curgătoare, Cântând prin unde veșnicia, Trimisă prin susur de izvoare. Oare de ce de multe ori, Mă cuprinde dor de casă, De fânațele cu flori, Și grădini cu iarba grasă? Drumule să mă asculți, Revin în satul meu natal Încălțat, și nu desculț, Cu două cârje de metal. Referință Bibliografică: Simfonia Ciofului / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 413, Anul II
SIMFONIA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356312_a_357641]
-
din punct de vedere istoric, cât și arhitectural. La Ruginoasa, odată cu venirea noului proprietar, pare că începe o nouă viață, tăcerea și moartea redând locul farmecului și splendorii. Moșia, care era formată din mai multe sate, avea teren cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale se găsesc registrele nominale cu locuitorii împroprietăriți, la colecția
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii cu folos, dar și dorința unor țărani din Țara Hațegului, care își pășteau turmele și cirezile de vite în munții din jurul Petrilei, de a se așeza
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
XIX-lea. După emiterea acestor documente, în Valea Jiului viața localnicilor s-a desfășurat fără modificări majore încă vreo două veacuri, Petrila rămânând o așezare cu o populație rară, case puține, răsfirate de-a lungul văilor, cu pășuni întinse și cu fânațe bogate ce se întindeau până sus, în golurile alpine. Anul 1733 este marcat de un eveniment important. Episcopul Inocențiu Micu Klein a întocmit prima conscripție (numărătoare de populație) în care arăta că în Valea Jiului se găseau trei sate, sau grupuri
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Pe proprietățile țărănești, preponderent era meiul (unul din alimentele de bază ale țăranului), în timp ce pe marile proprietăți funciare se cultivau inul și cânepa; acestea erau topite în apa Someșului, pentru ca, mai apoi, să fie folosite ca materie primă pentru îmbrăcăminte. Fânațul are o reprezentare destul de mare în economia feudală naturală, însă ulmenenii se plâng de faptul că se poate cosi o dată pe vară, cu excepția măierșigului (pământul domnilor). Pământul era lucrat cu tracțiune animală, în general, cu 4 boi, rar cu 2
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Mare 2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis 2018.05.05_ROSCI0310_6440_pășune sat Pocoleni_Ranunculo repenti-Alopecuretum 2018.05.06_ROSCI0310_62C0_pășune lângă drum județean spre Suceava 2018.07.10_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae-Festucetum valesiacae_L. Moara_fanat 2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea 2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Botriochloa ischaemum 2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Taraxaco-serotinae-Festucetum valesiacae_pășune 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Campanula persicifolia 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus capitatus 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus superbus 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis 2018.09.03_ROSCI0310_91E0_Echinocystis lobata 2018.09.03_ROSCI0310_6440_fânaț cosit_mal stâng Somuz_Podeni 2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fânaț pt.a doua cosire_mal stâng Somuz_Podeni 2018.09.03_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae_Festucetum valesiacae_suprapășunat_Podeni 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Lemna minor 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus Anexa nr. 3 Hărți/seturi de date geospațiale - GIS - Anexa nr. 3.1 Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate pentru ROSCI0310
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
domestice și pășunatul. Prezența animalelor domestice prin pășunat, tranzit, determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei și alterarea calității solului, ceea ce duce la modificarea habitatului speciei și în consecință la regresul numeric sau dispariția acesteia. În pășunea și fânațul din zona Fata Gardului există stâne care, din cauza numărului mare de animale duce la distrugerea florei și faunei și în special prin acumularea de nitrați în sol. Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei: Medie - viabilitatea pe termen lung a
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
nimic, chiar puteam fi fericită acolo, în străinătate, aveam tot ce-și poate dori un om, dar nu aveam acest colț din rai, în care suntem așezați pentru a ne duce traiul și viața. Sunt născută și crescută în satul Fânațe, și așa cum probabil ați aflat, nu de mult am împlinit 60 de ani. Am fost căsătorită, și am doi copii, adică două fete, frumoase și istețe, căsătorite la rândul lor și care mi-au dăruit, nepoți. chiar pot spune că
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
prevede tot una din zece. În fine proiectul de 'mproprietărire de la 1848, prezentat de proprietari, dă țăranilor oricât pământ ar dori și oriunde l-ar dori, în posesiune ereditară, dând una din cinci la arături și una din trei la fânațe (nefiind aci altă muncă decât coasa și strânsul ). Țăranii erau săraci atunci, dar nimenea nu era bogat. Meseriile erau și ele ocrotite. Cineva trebuia să-și fi învățat meșteșugul bine pentru a-l putea exercita. Libertatea de comerț nu exista
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de ani Tălmăcel). În ce privește suprafețele agricole, o statistică din 1941 evidențiază faptul că Tălmăcelul face parte din categoria localităților dezvoltate din Mărginime, în ce privește suprafața hotarului, având o suprafață totală de 1425 ha, din care 57,6% sunt păduri, 20,2% fânațe, 15,2% pășuni, 6,8% reprezintă teren arabil și 0,2% livezi (Bucur, 1985). În 1975, Tălmăcelul deținea 420 ha de teren arabil (2,6% din totalul localităților mărginene), 577 ha (3,6%) fânațe, teren pentru livezi inexistent, 12514 ha
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
57,6% sunt păduri, 20,2% fânațe, 15,2% pășuni, 6,8% reprezintă teren arabil și 0,2% livezi (Bucur, 1985). În 1975, Tălmăcelul deținea 420 ha de teren arabil (2,6% din totalul localităților mărginene), 577 ha (3,6%) fânațe, teren pentru livezi inexistent, 12514 ha (78,3%) munți și păduri și 2455 (15,4%) pășuni (Herseni, 1985b: 177). În Tălmăcel se cultivă grâu, porumb, orz, ovăz, cartof, dovleac, legume și zarzavaturi. Cea mai mare parte a produselor este destinată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
casele sunt ordonate la drum, spațiul fiecăreia este restrâns, curțile sunt pavate, ele formând un front unic, legat, la uliță. Satul are un aspect compact (Ionescu, 1971). Există și un al doilea nivel de construcții, specializate și sezoniere, în zona fânațelor, așa-numitele colibe. Existența colibelor, ce constituie o prelungire absolut necesară a gospodăriilor din vatră, având utilitate pastorală, reprezintă un element de specificitate locală. Tălmăcelul avea în 1985 aproximativ 300 astfel de colibe (Zderciuc, 1985). Colibele au o istorie îndelungată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cocostârci, păsări pe care le vedeam întîia dată și care produseseră asupra mea o mare impresie și anume de ceva măreț și (iarăși) misterios. Țin minte că în toate impresiile mele de-atunci intra în cea mai mare parte misterul. Fânațul, unul dintre cele mai frumoase ce am văzut, cu iarba mai mare decât mine și cu nenumărate feluri de flori, era un ocean fără sfârșit - ori cu sfârșitul în necunoscut - care-mi dădea fiori pe care îi simt și acuma
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decât mine și cu nenumărate feluri de flori, era un ocean fără sfârșit - ori cu sfârșitul în necunoscut - care-mi dădea fiori pe care îi simt și acuma, dacă-i rechem în suflet. Când umblam pe cărarea care ducea, prin fânaț, la moară, numai pe unele locuri capul îmi ieșea peste iarbă. Încolo mergeam ca un om printr-o pădure pe o cărare între două ziduri de copaci. Cărarea era întortocheată, și la o cotitură a ei am întîlnit odată un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cotitură a ei am întîlnit odată un personaj din altă lume, înalt ca și mine, foarte grav și pășind măsurat - un cocostârc. Am stat un moment amândoi față în față, apoi el s-a ridicat și s-a dus pe deasupra fânațului. Ce-am simțit atunci e greu de spus. Eram de 5 ani și cocostârcul îmi părea ca o persoană foarte în vârstă, superioară mie și, bineînțeles, purtând cu ea un mister infinit. Dar cea mai mare impresie am avut-o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un fel de entuziasm, pentru căldura ei sufletească, pentru ochii ei frumoși, pentru că mă iubea și ea, pentru că-mi dădea lucruri bune. Când, după moartea mamei, a venit în vizită de la Brăila, la Poiana lui Iurașcu, eu o duceam prin fânaț, pe la moară, îi recomandam florile de câmp, care miroase etc. Când am trecut din clasa a IV-a primară în liceu, în vacanța de vară, m-am dus întîia oară la ea, la Putna Sacă, lângă Focșani. M-am dus
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
am răspuns, firește, că acum e rândul ei să aleagă. Rapsodia tumultoasă a lui Liszt îi acompania și ea, pătimaș, mișcările vii ale corpului. ...Ipocrizia e inutilă. Nu am temperatura normală. Dar sper că e un accident trecător. Efectul muzicii... Fânațul, seră imensă de flori sub clopotul cerului sprijinit pe orizont, așteaptă coasa. Sub atingerea fină a unei ușoare și eterne adieri, simțită numai de ele, florile se clatină încet, pe tulpinile lor subțiri și înalte, în străfulgerări de roș, de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
L-am pândit eu din vârful muncelului, într-amurgul. Apoi cu noi nu se pune el, cuconu Nastratin. Eu îs mare hoț și știu sama la cai, și la toate. Tot intra herghelia lui pe moșia noastră... Boierul nostru găsea fânaț călcat și păscut - și caii nicăiri. De unde să faci ispașă și să te despăgubești, dacă tâlharii lui cuconu Nastratin băgau de samă și-i scoteau înainte de a se face ziuă? Așa? Bun! zic eu... Și mă iau cu Alba mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de spumă... și miroase nu știu cum... dulce... Și Alba de sub mine tremură de bucurie și nechează. Ș-apoi pornesc cu cuconu Jorj, și el calare... și ne ducem să vedem unde mai punem plugurile în primăvară, unde facem imaș, unde lăsăm fânațurile... Mă uit eu la boier - și lui i se umflă nările. Și lui i-i drag pământul negru... — Apoi, Sandule, ți-oi spune eu, grăi dintr-un colț moș Irimia Izdrail; cum nu i-a fi drag pământul de la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așa departe de lume... Pe când badea Niță îmi povestea acestea, pe drumul de dinaintea porților veneau oameni de la muncă - și câțiva flăcăi cântau, și glasurile lor se înălțau tremurând în pacea amurgului. Priveam împrejurimile, costișele pline de holde, și vălcelele cu fânațuri - și-nspre miazăzi o miriște fără sfârșit - și întrebai pe gospodar: — Dar curțile vechi ce s-au făcut?... —Curțile acelea le-au dărâmat alții, ș-au făcut altele mai la deal; pe urmă și acelea au rămas pustii ș-au căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticașului, a Răpițiștii sau a Fânațului, după apa fântânii din colțul dinspre șosea al curții, după soarele care îmi lumina fața în zorii fiecărei zile și-mi spunea „Bună dimineața!”. Ele, amintirile acelor timpuri, locuri și oameni, mă cheamă cu o putere magnetică pentru a le
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
poienii Vămășoaia, cu 250 de lei<footnote Ibidem, documentul 349, p. 323 footnote>. La 6 august 1671, Gheorghe Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia, ctitoria sa, Valea Rușilor și a Holbocăi din hotarul târgului Iași, cu loc de țarină și de fânaț ca să fie de odaie mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 361, p. 334 footnote>, iar la 12 noiembrie 1671 dăruiește moșia Valea Cozmoaiei<footnote Ibidem, documentul 369, p. 343 footnote>. La 22 februarie 1673, Ștefan Petriceicu voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]