102 matches
-
rămas? nu l-a slăbit Șerban. -După ce m-au închis pe mine, nevasta a vândut caii, vaca, apoi a cedat pământul, și grajdul a rămas cam părăsit. Într-o zi s-a trezit cu nenorocitul ăla de vecin prin fânar. „Ce cauți tu acolo?” l-a întrebat soția. „Nu-mi vine o găină acasă de vreo săptămână. Cred că a ouat aci, la mata, și acum clocește ouăle.” Peste două zile a venit șeful de post și s-a oprit
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
dorul meu, / o murire și o nemurire, / tu mă faci ca să fiu eu. / Lasă-te măcar ajunsă / tu, ideea mea, tu mit, / să te săgetez, străpunsă / cu tot ce am murit. («Cântec» - AmNS, 199 sq.); ...ploua cu foarte negru pe fânar / o smulgere fusese de hotar / de minți înfometate smulgere / un râu grozav de negru-n curgere / o foame-a turmelor de oi / o foame a noițelor pe unghii / de ne-ntrebam cu toți adeseori / de soarele ni-i socru, / iar
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
iar stelele ni-s unchii. / Mi-au dat femeia cu lumină și cu foame / ți-am dat vederea-n ochi, Ioane / și la biserică icoane / Ploua cu ploaie neagră peste noi / lumina ne era noroi / iar noi, singuraticii de noi. («Fânar» - AmNS, 202). Există în acest ciclu și o abordare a mitului jertfei zidirii; după ce bate bărăganele cosmice, îndeosebi, ale Făt-Frumoasei- Mame-Mări, și după ce extinde aburariul jertfirii de Ană (inclusiv cel de Ană- feruginoasă) în orice, ajunge la turla Mănăstirii Argeșului
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
povestit, își luă copiii care adormiseră în brațe la el și plecă acasă cu femeia. Nu mai văzuse casa de un an și jumătate, i se părea totul pe dos, adică o casă mică, pitită lângă niște salcâmi înverziți, un fânar care sta să cadă și pătulul cu magazia care și ele se părăginiseră. În casă dădu de fata aia mare a lor care venise de la școală și sta pitită după sobă de rușinea lui taică-său. Cum, are și ea
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
de afară, măcar demâncarea să le-o dea caldă. Cei doi porci mari îi dau de furcă și azi ca în fiecare dimineață. Ea îi bombăne supărată când animalele mai, mai să-i răstoarne tuciul. Gheorghe trebăluiește de zor în fânar, să dea jos nutreț pentru capre și umple un sac cu paie să le pună strat porcilor. Îi strigă neveste-si: - Hai femeie, că Gogu nu o să-ți mai dea multe zile de furcă! Săptămâna viitoare îl tăiem. - Lasă Gheorghe
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
Facultății de Drept), Scara din vis (un vis al mamei, cu un Alecu / Alexandru voinic, ce încerca să ajungă la rodul din „creștetul“ marelui nuc bătrân de-acasă - Axis Mundi Dac-Vallahorum -, înnădind / „unind“ scara «de la podul casei» cu «scara de la fânar», urcând și tot culegând nucile, dar, în ultimă instanță, spre a ajunge la cele din vârf, cere ajutor mamei sale ca să-i aducă și cea de-a treia scară - în sacră simbolistică întru re-Unirea celor trei Principate / State Evmezic-Valahe din
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
zice nu, la dumneata,ci vârsta, părul alb de sub căciulă. Zice Viorica revoltată de îndrăzneala moșului. hrană Leana completează: -Nea Gheorghe dacă te-ar auzi tanti Floarea te-ar trece pe hrană rece și te-ar trimite să dormi în fânar. Ai grijă! -Ehe! Știe ea că eu doar zic, mai răi sunt ăia care tac și le fac. Cam târziu vă treziră-ți voi să veniți după ghebe. -Eeh! Sunt destule și pentru noi, anul ăsta e bun pentru ghebe
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
așternut, frecându-se la ochi, ce-ai pe tine, că ești bleau de sânge?> Când mă uit în oglindă, așa era...< Stai că-ți explic, i-am zis, stai să mă duc să mă spăl...> Și m-am urcat în fânar, m-am schimbat de haine, am luat pe mine cămașă nouă, pantaloni, un flanel, și m-am întors...Când am revăzut-o pe Ileana, mi-a venit să plâng, era cea mai frumoasă femeie de pe pământ... Îmbrăcată într-un combinizon
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
îmi uit casuța, cimitirul Că viața nu e lungă, ne desparte, Să vin de câte ori mă trage firul. Să-i pun și ei la cruce-o lumânare, Să văd de nu cumva ploaia ori vântul O mai crăpat vreo țiglă la fânare, Ori o stricat când s-a mișcat pământul. De nu adaug, să întrețin ce este, Să nu se șteargă urmele ca praful, Urmașilor să dau și lor de veste Când o să-mi scriu de iure epitaful. Referință Bibliografică: Legământ / Llelu
LEGĂMÂNT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346265_a_347594]
-
wish boundless inspiration to the New Zealand poets șo that their work can be known and recognised worldwide.’ *** MOMENTE DE RĂGAZ : HAIKU ogor pârjolit - de-o vreme în vechiul jgheab nicio stea tremurând *** o iarnă lungă - privirea tatei prinsă-n fînarul tot mai gol *** crengi cu măceșe - alte coroane de spini pe troița veche *** Școala de Belle-Arte - frunză cap de afiș pe șevaletul toamnei *** tata la oaste - mama întinde războiul urzind timpul MOMENTS OF RESPITE: HAIKU scorched field - for a while
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378064_a_379393]
-
gata de ducă. Ajunși fiind pe la mijlocul străzii de Cealaltă Lature la Nr. 57, în fața ochilor mi-apare o casă frumoasă, bine întreținută, cu o curte mare acoperită cu viță de vie, cu fântână cu apă bună de băut, cu grajd, fânar(sin) și animale de tracțiune, cotețe pentru porci-păsări și cu o frumoasă bucătărie de vară (și de iarnă) unde apa vine de la fântână la chiuvetă și baie împinsă de un hidrofor. Aici locuiește Văsăliuț Gheorghe și Floarea, oameni de vază
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
de socCor de muzică vecheBunicul solist... XX. URGIE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012. Fulger la pachet Cu un nor îndepărtat Deasupra casei Cărare Făclia nopții- Licuricii ronțăie Ultimul amurg Poame Miros în fânar Luna-o felie de măr Cu coaja albă Dor Pustiu în dulap Parfum de levănțică Cămașa mamei Mărturisire Orice inimă Se frământă serile Să-și verse oful Urgie Solar prăbușit Zăpada zace horcăind Răsadul verde... Citește mai mult AmenințareFulger la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
printre uluci la oameni cum faci tu, este egal cu o înjurătură. Ești un ofticat! Între timp apare în pragul ușii Mița și-l strigă pe bărbatu-său: - Ghiță! Te uită Dumnezeu la gard? Vino să dai fân jos din fânar, pentru vite. Nu vezi că e noapte? - Ho, că vin acu! Ce strigi așa? Vulpe profită de situație și-i zise, cu un rânjet bășcălios, zugrăvit pe figură: - Mișcă-te și ajută femeia, trântore! Nu mai pierde vremea, să înjuri
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
dumneata, poznă, că-n nes iarnă cât pe ce să facă și de la mine picioare. - Zău ?! - Zău, cumătre ! Așteptam popa de Bobotează. Acu, părintele știi că umblă cu Ion Ghervan cu sania. Eu tăiam lemne la trunchi, în șură, cu fânarul, când aud hăulind pe vale copchiii cu chiraleisa. Las lemnele și intru în casă. Fumeia încă mai netezea poclăzile pe pat, când și aud tropăituri în tindă : popa, cu dascălul Murgoci și palamarul. Ghervan a rămas la sanie, în drum
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
colo, toporul nicăieri ! Măi, ce boala am făcut eu cu toporul ? îmi dau socoteală că în casă n-am putut întra cu el. Zic să știi c-aici e treabă de meșter și altul decât Ghervan nu poate fi. Dezgăț fânarul și văd pe pospai urmă proaspătă, dusă și venită, de la poartă până la ușa șurii. Pe loc m-am luat după sania popii, că mai avea o casă în vecini și gătea coada aceea de sat. Popa era acuma în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
90 au dus la apariția unui curent de opinie care susține că întreprinderea își va desfășura activitatea prin procese economice orientate spre client<footnote S. Alter, Information Systems, Benjamin/Cummings P ublishing Co., 1996, p. 59, citat și de L. Fînar u, în Contribuții privind sistemele informatice în gestiunea financiară a societăților comerciale, teză de doctorat, Iași, 1999. footnote>. Realitatea spargerii barierelor dintre compartimente (producție, desfacere, contabilitate și personal, toate aceste funcțiuni încadrându se în procese organizaționale) a fost verificată deja
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mod firesc, și „derapaje” de la acest grafic al dezvoltării urbanismului moldovenesc din secolul al XIX-lea. Iașii, de pildă, au demarat proiectele de sistematizare urbană cu mult înainte de anul 1864: încă din anul 1776 orașul era luminat cu zeci de fânare; primele planuri de pavare a străzilor și de astupare a gropilor și pivnițelor datează din anul 1832; Grădina Copou a fost proiectată în anul 1833; orașul avea în anul 1844 un număr de 72 de străzi principale, dintre care 19
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
2 și 3 ianuarie 1913. Procesulverbal de recepție provizorie consemnează „buna funcționare și o calitate mulțumitoare”. Eclerajul stradal s-a realizat până în anul 1867 cu ajutorul unor felinare sprijinite pe stâlpi, în care ardeau lumânări de seu. Sistemul de iluminare cu ajutorul fânarelor (felinareloră este descris de Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o calitate mulțumitoare”. Eclerajul stradal s-a realizat până în anul 1867 cu ajutorul unor felinare sprijinite pe stâlpi, în care ardeau lumânări de seu. Sistemul de iluminare cu ajutorul fânarelor (felinareloră este descris de Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
felinareloră este descris de Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de niște oameni care se numeau fanaragii, ce făceau apoi și paza de noapte, strigând din când în când cât îi ținea gura: <<Te văd! Te văd!>>”. Pentru anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de niște oameni care se numeau fanaragii, ce făceau apoi și paza de noapte, strigând din când în când cât îi ținea gura: <<Te văd! Te văd!>>”. Pentru anul 1852, documentele de arhivă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
termen de „patru luni de la data semnării contractului, să prelungească iluminatul electric la particularii de pe străzile Bacău-Focșani, Justiției, Primăverii, Ioniță Sturdza, Busuioc, Dragoș-Vodă, Gimnaziului, Coroiu și Bacău Piatra”. Apariția Uzinei electrice nu a determinat abandonarea imediată a iluminatului stradal cu ajutorul fânarelor. Deși au existat proiecte radicale în acest sens, până la începutul perioadei interbelice felinarele au fost înlocuite treptat cu lămpile în arc. Prin urmare, cei 12 fanaragii ai orașului au continuat să-și practice meseria. În fiecare seară, înainte de efectuarea serviciului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încercat să demonstrăm de-a lungul acestui capitol, de la începutul Epocii Moderne și până la sfârșitul perioadei interbelice Bacăul a cunoscut un amplu proces de modernizare urbană. Proiectele de canalizare și alimentare cu apă potabilă, drumul parcurs de la iluminatul stradal cu ajutorul fânarelor la energia electrică produsă de hidrocentrala de la Gherăești (printre primele din spațiul vechiului Regată, asfaltarea străzilor centrale sunt doar câteva din elementele probatorii ale acestui proces. Totuși, în pofida acestor progrese, în pofida pașilor făcuți de administrația locală spre civilizația urbană de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și peste tot foșnetul acesta inconfundabil al unei păduri ce trăiește ca un imens organism cu funcțiuni bine determinate într-o orânduială fără cusur, ajung la o răscruce de drumuri, nehotărât, în dreapta un schelet de bârne, servind probabil iarna drept fânar pentru sălbăticiunile ierbivore ale pădurii și o iau pe cărarea ce părăsește drumul forestier și se afundă în pădure, începe urcușul și în curând copacii par să se rărească, vegetația se împuținează și cărarea mea urcă, tufe de mure, aluni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]