2,802 matches
-
ciuruiți de gloanțele santinelelor. Ghiță Todireanu scăpă doar cu hainele sfâșiate și mici zgârieturi și vânătăi pe față, brațe, umeri și mâini, cum se rostogolise pe povârniș strivind pietrișul și se tăiase în cioburile și gardul de sârmă ghimpată împrejmuind fâneața de sub taluzul căii ferate. Miluță putea s-o pățească cel mai rău. Să-și piardă echilibrul, cum s-aplecase cu sângele-n cap și golul negru, huruitor, de dedesubt, despicat în traverse și frontoane metalice. Dacă s-ar fi rostogolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt situate pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei Lohanului apar petice mai restrânse
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
acestea fiind tot rezultatul defrișării pădurii, proces în urma căruia s-au declanșat procese ample de modelare a reliefului, care este puternic înclinat (15 20° și chiar peste 20°). De asemenea, o cauză importantă care a determinat eroziunea în pajiști și fânețe a fost și este trasarea greșită a drumurilor, orientarea lor pe linia de cea mai mare pantă sau trasarea lor cu un profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed aproape în tot timpul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele. 3. 7. SOLURILE În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală, pe terasă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ocupați în agricultură era de 30. A fost însă o excepție pentru ca apoi regresul să continue în anii următori. Explicația constă în faptul că terenurile agricole, suport pentru o astfel de preocupare, s-a redus continuu în favoarea zonelor rezidențiale, iar fânețele și pășunile nu au calitatea necesară pentru a hrăni efective mari de animale. Pe de altă parte astfel de ocupație nu mai poate susține un trai decent, ca urmare a prețurilor scăzute de pe piață, iar localnicii se îndreaptă tot mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la producția de mere, pere și nuci, fiind menționată în primele șase orașe cu peste 1000ha livezi, ocupând locul al treilea între Cluj, Oradea, Lipova, Sighetu Marmației și Băicoi. Zootehnia beneficiază și astăzi de o suprafață apreciabilă de pășuni și fânețe, ele ocupând 51% din suprafața localității. Motiv pentru care densitățile de bovine, porcine, ovine sunt destul de ridicate, ele depășind mediile pe țară. Din vremuri vechi de tot, în Breaza a apărut și o industrie țărănească axată pe mori, pive și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
AGRICULTURA 7. 3. 1 Utilizarea terenurilor Structura utilizării terenurilor este strâns legată de potențialul productiv al componentelor naturale, de lucrările de amenajare și ameliorare. Fondul funciar ara alcătuit în 1989 din 280 ha terenuri arabile, 1311 ha pășuni, 900 ha fânețe, 823 ha livezi și pepiniere. Față de aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile culturilor agricole, orașul Breaza reprezintă o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numite de localnici poduri acestea reprezentând cele mai bune amnplasamente pentru locuințe dar și pentru construcții de altă natură. Terenul arabil, care ocupă cca 4, 7% (152 haă din suprafața agricolă nu este foarte fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele cu ponderea cea mai mare, ele reprezentând peste 90% din totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
domenii. Producția de carne, lapte poate fi stimulată prin: - centre de consultanță (veterinarăă sanitar - veterinară, selecția și producția animalelor de calitate; - microfume veterinare; 77 - microfume ale societăților particulare. Zootehnia este un sector care se bazează în mare măsură pe potențialul fânețelor naturale și pășunilor, terenuri cu bună fertilitate în zonă. Pentru creșterea productivității este recomandabil să se înființeze micro- ferme dimensionate eficient. Având în vedere că în intravilan va rămâne cuprinsă o importantă suprafață agricolă, se vor lua măsuri pentru integrarea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de var de la Comarnic) sau resturi menajere, neexistând stații de epurare eficiente sau lipsind cu desăvârșire. În ceea ce privește calculul presiunii umane asupra mediului prin modul de utilizare al terenurilor, au ales patru categorii de utilizare predominantă și anume: teren arabil, pășune, fânețe, livezi. Astfel, pentru anul 1968 formula de calcul a acestui indicator a evidențiat valori ce situează orașul Breaza în cadrul teritoriilor aflate la limita de păstrare a echilibrului relativ al componentelor naturale (0,4 ha/locuitoră. Și pentru perioada 19921998 se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
scădere a presiunii umane asupra modului de utilizare al livezilor (0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de vedere al gradului de intensitate al antropizării peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
iar Clara îl urmărește îndelung, parcă un pic necăjită, poate din cauza neputinței de a-l însoți în volutele lui aeriene. Domnul R. o privește zîmbind, așteptându-i întrebarea: „Fluturele de ce zboară singur?” „- Dar nu este singur! Oriunde se îndreaptă, pe fânețe, în poiene sau grădini, întâlnește mereu alți fluturi.” „- De ce nu ascultă de părinții lui și se duce unde vrea el?” „- El zboară unde sunt flori cu nectar. Nectarul este mâncarea lui.” „-Dar cine-i spune care sunt florile cu nectar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și fânețe naturale. II. Caracterizarea geografică a populației 1. Contextul emigrării și stabilirii rușilorlipoveni în România și în localitățile supuse studiului Comunitatea reprezintă o formă complexă de organizare umană, concretizată prin relații sociale stabilite între persoane care ocupă un spațiu comun și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Moldovei și alte orașe situate pe magistrala de pe Culoarul Siretului sau în apropiere. După Constantin C. Giurescu, numele așezării este strâns legat de zona geografică foarte frumoasă în care a apărut, fiind înconjurat de păduri și dealuri acoperite cu flori, fînețe și vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut de altădată. În folclorul local ipotezele legate de originea numelui vorbesc de frumusețea unor doamne (“o hangiță frumoasă”, “o negustoreasă frumoasă din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
canal săpat de om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La Huci - suprafață ocupată de arbuști crescuți în locul unei foste păduri. Este la limita dintre Heci și Tătăruși, în continuarea Pădurii Trestioara, spre sud; - La Marinescu - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, din Bursuc Vale; - La Poligon - loc mai ridicat, cam de 100 m, pe la mijlocul Coastei dintre Lespezi și Buda, unde a fost o unitate militară în care se făceau exerciții de tragere în preajma primului război mondial
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
89,95%), terenul silvic 139 ha (2,63%), ape, bălți, lacuri - 116 ha (2,19%), teren neproductiv 58 ha (0,09%), teren pentru construcții 152 ha (2,64%). Terenul agricol cuprindea: arabil 3826 ha (81,10%), pășuni 661 ha (14%), fânețe 152 ha (3,22%), vii 14 ha (0,29%), livezi 65 ha (1,39%). Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită suprafața comunei Lespezi în 2009: Modul de folosință Suprafața (ha) % în total agricol % în total județ Arabil 3268 61,22 73,85 Pășuni 9265 22,12 20,90 Fânețe 108 2,58 2,44 Vii 23.63 0,56 0,53 Livezi 100.86 2,42 2,28 Total agricol 4425.49 88,9 100,0 Păduri 177.85 4,25 21,09 Ape 268.56 11,93 31
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare, având în vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Densitatea animalelor este moderată, fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil, plus fânețe și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceea ce indică posibilitatea de creștere a efectivelor. Efectivul de animale la nivelul comunei Lespezi: Specii Număr Bovine total 1360 Din care : Vaci 740 Junici 52 Porcine total 2080 Din care: Scroafe 87 Ovine
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]