2,745 matches
-
scrie Lung foșnet de visare, sclipire de cristaluri. Din coame, lănci de stâncă țintesc spre infinit, Mulțime citadină revarsă autobuzul, Veghează peste vreme, simbol de neclintit, Statuia celui care a apărat Oituzul. De vreți, puteți să-i spuneți „modernă tranhumanță”, Fânețele și brazii, izvoare - talismanul, Și bolta se înscrie - albastră eleganță, Iar soarele pășește încet meridianul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: O pagină / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
O PAGINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/O_pagina_george_nicolae_podisor_1327648311.html [Corola-blog/BlogPost/340589_a_341918]
-
de câteva triburi de traci, sciți și amazoane. Această regiune era numită Pontus Axeinos, mai exact, Marea mohorâtă și neospitalieră. Cel mai mare trib de amazoane era situat pe malul râului Auras, într-o zonă muntoasă, plină de păduri și fânețe bogate. Acestea erau supranumite fiicele zeului războiului, Antal, fiind considerate niște războinice de temut care mânuiau bine toporul de război, arcul și sulița. Diossippe, regina amazoanelor, era respectată de traci, babiloni și, mai ales, de cei care se supranumeau zei
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/_amazoniada_capitolul_i_aga_lucia_selenity_1391451557.html [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
parcă plutesc pe aleea luminată de acel foc miraculos și ies din cimitir. Fata încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuă să i-o învăluie în mister. Fără să-și dea seama se lăsă purtată pe o colină cu fânețe. Deodată făptura de alături, PRINȚIȘOR, își întoarse fața către ea și la lumina palidă a lunii zărește un chip alb, zâmbitor, și doi ochi negri, pătrunzători. NARCISA:(în șoaptă) Cine ești tu!? PRINȚIȘOR:(în șoaptă) Un cavaler al nopții! NARCISA
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
ademenitor. El, cu eleganță, îi desface năstureii de la bluziță, și-i presară săruturi pe gât și sâni. Ea se desface ca o floare și-l cuprinde între petalele sale... EXT. / PE O COLINĂ / ZI Prințișor și Narcisa sunt îmbrățișați în fânețe. Se trezesc. Bărbatul îi zâmbește și o sărută ușor. Femeia îi surâde fericită și se ghemuiește la pieptul său. NARCISA: M-am aruncat în brațele unui necunoscut... M-am îndrăgostit pentru prima oară!... Vreau să-ți cunosc viața, părinții, locurile
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
deranjează. Sunt mai mult un cavaler al nopții. NARCISA:(în glumă)Și pe țărmul mării o să fac plajă la lună? PRINȚIȘOR:Tu vei sta la soare, iar eu mă voi bălăci în valuri. Se țin de mână și coboară prin fânețe. Jos, în drum, se vede mașina Narcisei. NARCISA:Povestești-mi cât mai multe despre tine. PRINȚIȘOR: Bunicul îmi povestea că nici el, care este șeful vampirilor, n-a reușit să-l salveze pe Mihai Viteazul, marele unificator a celor trei
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
De-ai fi lăsat pe dealuri margarete, Te-aș fi iubit, ți-aș fi rămas dator... Dar tu mă-mbeți cu ale tale trene, De frunze galbene și crizanteme crețe, În timp ce sufletu-mi amarnic plânge, Când bruma cade tainic prin fânețe... Castanii plâng cu frunze ruginii, Eu plâng cu macii mei de astă vară, Tu, toamnă, treci agale-n deal la vii, Iar eu gândesc cu drag la...primăvară. Referință Bibliografică: MĂ IARTĂ, TOAMNĂ... / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂ IARTĂ, TOAMNĂ... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475701216.html [Corola-blog/BlogPost/384327_a_385656]
-
pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie / Inclusă în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe / Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare / Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă s-a declanșat prăpădul
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
calce o dată în viață și e greu să-ți mai revii și să ții pasul cu ceilalți. Nu ar fi mai bine ca oamenii să nu aibă ocazia a salva școala? Mă gândesc că poate ar alerga mai întâi la fânețele lor sau ale colectivului, la vite, la grădini sau la ce-ar mai fi de salvat, a intervenit Ristea. - Lăsați așa cum zise președintele. Dac-o punem pe pantă, intră ciment mult la fundație și ne mai putem trezi și cu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
AM RUGAT Timpu, -n taină l-am rugat Să stea de vorbă cu mine; Pe-un cal frumos m-a urcat Și-am pornit-o iar în lume. Am trecut prin tinerețe, Parc înmiresmat de flori, Livezi de pomi cu fânețe, Păduri și munți de comori Of! ... unde păsările-n cor Îmi cântau cu duioșie - Mi-aduceau de puica dor, Și de-a mea copilărie. Timpului i-am mai cerut Să nu m-aducă-napoi, Să rămân în locul sfânt, Unde ne iubirăm noi
TIMPU-N TAINA L-AM RUGAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Timpu_n_taina_l_am_rugat_marin_voican_ghioroiu_1371756020.html [Corola-blog/BlogPost/345644_a_346973]
-
de ele timp în care noi, profitând de ocazie, ne strecuram iute dând o raită pe la cuibare ca să luăm ouăle proaspete dintre care multe încă erau calde fiind de-abia făcute. Curând oile și vitele erau scoase și porneau spre fâneața de pe Poduri cum îi spune și acum acelei pajiști de unde vitele reveneau acasă sătule de păscut iar noi frânți de oboseală de atâta joacă. Locul era o adevărată feerie. Fiind situat în pantă, nu urcam cine știe ce pentru că ajungeam imediat la
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
din ce în ce mai abătut deoarece, de la an la an îmi era din ce în ce mai greu ca să recunosc locurile unde am copilărit și unde știam fiecare denivelare de teren. Urmele nemiloase ale drujbelor care au lăsat în urmă butucii arborilor semeți care delimitau pădurea și fâneața răvășită de crampoanele șenilelor tractoarelor care au tractat pomii la vale până la drum m-au pus imediat la curent cu evenimentele. Cu inima strânsă am pătruns în locul fostei păduri care acum nu mai era decât un fel de maidan plin
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
Uimiți, s-au cumințit sticleții Și-ascunși în spatele grădinii I-admiră-n zorii dimineții. Și albul rupt în bucățele De nu știu cine-n noaptea caldă, Ciorchini formează-n rămurele Și-n roua limpede se scaldă. Acum, când ziua se-nfiripă Lățindu-se peste fânețe, Se-oprește soarele o clipă: - Of, Doamne, câtă frumusețe ! Referință Bibliografică: MĂLINII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂLINII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1432465066.html [Corola-blog/BlogPost/367727_a_369056]
-
Michiduță: -S-a născut un om de al nostru, frate ! Mergi să-l salvezi! Imediat au apărut, ca din senin, niște țărani cooperatori care pliveau de buruieni terenul aflat în apropiere. Unul dintre ei întrebă mirat: - Fârtați, văd eu bine ? În fâneață se smiorcăie un prunc. - Ba, Ioane, cred că zărit-ai bine. Chiar e un copilaș. Și plânge de mama focului. Trebuie să-l ducem urgent la orfelinatul din sat. Oare ce netrebnică l-a părăsit aici, în câmp ? Putea să
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459470411.html [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > LUNĂ OBOSITĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Răsare luna obosită, În capul satului, pe deal, Albind fâneața părăsită De sunetele de caval. În noaptea tristă -ici și colo- Doar liliecii mai cutreier. Din iarba reavănă, tremolo, Mai risipește câte-un greier. Haotic clipele măsoară O cucuvea cobind anost. Un câine bate către moară, Smucindu-și lanțul fără
LUNĂ OBOSITĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1443508931.html [Corola-blog/BlogPost/343929_a_345258]
-
prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau să le smulgă picioarele din spate ar fi preferat să nu asiste. - Acolo stă puterea lor și pot scăpa imediat din cârlig, îi explicase tata. Putea înțelege asta
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429175146.html [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IUBIRE MUTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și de ardoare nu se sfiesc veșmântul
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429251653.html [Corola-blog/BlogPost/353901_a_355230]
-
prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389789314.html [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
era într-o miercuri, domnul Aristide se trezi cu noaptea-n cap, se dădu jos din pat cu grijă să n-o tulbure pe Veruca din sforăit, fiindcă probabil visa, ca mai mereu, că o aleargă nebunul de Mighel prin fâneață. Se duse afară, se spălă cu apă rece din găleată, se mai învârti puțin, de colo-colo, coborî la beci, scoase un clondiraș de țuică și niște murături, ca să nu muncească oamenii pe inima goală, apoi dădu de mâncare la păsări
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
a strîns de gît și l-a dat cu capul de butoaie pe dom' colonel, ca să nu mai punem la socoteală insurecția stradală de săptămîna trecută, cînd s-au beligerat cu un vecin, pe motiv că le-a intrat în fîneață ca porcul, iar madam Jorjet, ca să-l dea gata pe ăla, care nici el nu se lăsa, i-a strigat triumfătoare: “Să-mi mănînci mizda, animalule!” Am ajuns la terasă turtiți de soarele nemilos, care pîrjolea pămîntul. Deși ploua demențial
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis ce-nghite, rând pe rând, Feerice trăiri din paradisul Ce-l port mereu în sufletul flămând. Georgeta
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Visand_pe_malul_marii_primavara_poem_georgeta_resteman_1337334705.html [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
ar scutura petalele pe rând Și goliciunea și-ar dezvălui-o-n ochii tăi, Pe toate le-aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând, Să înfloresc încă o dată-n primăvara ta Ori să-mi revărs lumina în fânețele din văi. De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar, Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor, Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântar În lin balans, să văd ce grele mi-s
ALEGERI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1457860828.html [Corola-blog/BlogPost/379602_a_380931]
-
încet ca nu cumva aluziile textului să-l întristeze. A strigat, aproape, la mine: „Nu, nu, nu închide, lasă...”. Avea ochii închiși și buzele roșii aproape aprinse de temperatură. După ce s-a terminat melodia, a avut imaginea plaiurilor natale cu fânețele înflorite în plină vară. Numea pe rând toate florile de câmp, le admira culorile și parfumul. După o mică pauză, a continuat: „Viața este atât de frumoasă numai dacă știi s-o trăiești”. Simțind parcă deodată fiorul iernii, a deschis
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COTNARI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cotnari Ai concentrat tot aurul din soare, Arome din livezi și de fânețe, Căldura din bătrânele binețe Și pacea din amurg, odihnitoare, Podgoriile toamnelor drumețe, Adormitorul murmur de izvoare, Și vorbele de duh, ispititoare, Cât nu încape loc pentru tristețe. Un gând pios ce vine de departe, Prin vaduri de credințe, superstiții, Prin
COTNARI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cotnari.html [Corola-blog/BlogPost/351148_a_352477]