10,854 matches
-
-le: „și eu mort de mult cu o piatră de moară pe piept / am hotărât în sfârșit să plec / să pornesc de pildă dintr-un garaj înecat în aburi / să merg așa până la un crâng (tufiș) unde mă așteaptă sora Fântână / să mă rezem acolo de prăbușirea ei” ( G. Naum, Sora Fântână, 10 oct. 1986) și „Clopotul a strigat o singură dată / și fântâna s-a prăbușit la pământ / Și atunci unul dintre noi a zis / A fost sora exactă / trebuie
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
pe piept / am hotărât în sfârșit să plec / să pornesc de pildă dintr-un garaj înecat în aburi / să merg așa până la un crâng (tufiș) unde mă așteaptă sora Fântână / să mă rezem acolo de prăbușirea ei” ( G. Naum, Sora Fântână, 10 oct. 1986) și „Clopotul a strigat o singură dată / și fântâna s-a prăbușit la pământ / Și atunci unul dintre noi a zis / A fost sora exactă / trebuie să mergem a zis suntem așteptați / de acum încolo măștile nu
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
dintr-un garaj înecat în aburi / să merg așa până la un crâng (tufiș) unde mă așteaptă sora Fântână / să mă rezem acolo de prăbușirea ei” ( G. Naum, Sora Fântână, 10 oct. 1986) și „Clopotul a strigat o singură dată / și fântâna s-a prăbușit la pământ / Și atunci unul dintre noi a zis / A fost sora exactă / trebuie să mergem a zis suntem așteptați / de acum încolo măștile nu ne mai sunt de nici un folos / să ne întoarcem de unde am plecat
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
atunci unul dintre noi a zis / A fost sora exactă / trebuie să mergem a zis suntem așteptați / de acum încolo măștile nu ne mai sunt de nici un folos / să ne întoarcem de unde am plecat a zis / el ne așteaptă în fântână / clopotul avea vocea ei” (I. Tănase, poate chiar 29 sept. 2001). O poezie bună este aceea care te îndeamnă să revii, iar acest volum, care se lasă doar aparent descifrat acceptabil, oferă destule motive pentru relectură. Multe poeme „se lasă
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
delicat joc de-a dragostea al poetului cu lucrurile, substitute ale partenerei violent estetizate (estetizarea e aci, la rîndul său, un substitut al relației trupești): „Mult timp am iubit o ceșcuță de ceai chinezească/ Pictată cu scene naive din viața fîntînilor pe porțelanu-i subțire/ Dar sufletul meu neștiind îndeajuns s-o uimească,/ M-a părăsit, alegîndu-și dulapul cel sumbru drept mire.// Apoi m-am îndrăgostit de un blînd șifonier./ De-obicei dup-amiaza, cînd hainele dorm, mă duceam lîngă dînsul/ Și
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
devălmășie. „Delicatețea” rimbaldiană îndulcește asprimile bănuite, absoarbe tensiunile, transferîndu-le în feerie: „Sînt fericit, arare/ Îmi dau un fin balans/ Rachiuri de mărare/ Topite-n Ile de France,// Iubesc pe Reparata,/ Divina cu trei sîni/ Mi-e sufletul ca pata/ De micșunea-n fîntîni.// Și jubilînd, din mîzgă,/ Cu-o bucurie-adîncă/ Îți scriu pe-un ou de gîscă/ De angora, cald încă!” (Scrisoare). Însăși demonia, mereu presupusă, însă rareori dată-n vileag a travestiului, capătă accepții sofisticate ce o deturnează înspre dulceața învăluitoarei rostiri
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Adina-Ștefania Ciurea Puțini contemporani de-ai noștri îl cunosc pe Ion Vinea în ipostaza de publicist. Contemporanii poetului controversat care și-a întârziat publicarea volumului de poezii - Ora fântânilor - până în 1964, anul morții sale, i-au cunoscut numele mai ales din presa vremii, unde activa atât ca un fervent contestatar al „regimului burghez”, cât și ca un analist al evenimentelor culturale. Se presupune chiar că motivul principal al debutului
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
la douăzeci de ani”. Pe cine preferă cititorul de astăzi între publicistul Vinea, pe de o parte, și poetul și prozatorul cu același nume, pe de altă parte, lăsăm la aprecierea fiecăruia. Personal, între pamfletarul din gazete și autorul Orei fântânilor, îl recomand pe cel de-al doilea. Ion Vinea, Publicistica (1920-1924), Opere, Edit. Academia Română, București, 2003
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
voie să ne așezăm pe iarbă undeva la umbră, pe iarba și-așa arsă de soare căci n-o udă nimeni... Ah, de-am fi fost la Zürich! Ne-am fi răcorit cu apa rece din cele câteva sute de fântâni care împânzesc orașul, îngânați de glas de ape am fi plonjat printre lebede în Limmat-ul curat ca lacrima, ne-am fi întins apoi la soare pe iarba de lângă alei sau la umbra copacilor protejați discret de gărdulețe, i-aș fi
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
fost nevoită să ocolească orașul pentru a-și înălța corturile spre apus, în grădinile de la Merâm. Aici e mulțime mare, căci numeroase familii din Konya au fugit de epidemie pentru a se refugia în acest loc cu aer sănătos, printre fîntîni. Am ajuns spre amiază, și, în pofida împrejurărilor, am văzut că acolo domnește un spirit, era să zic “de sărbătoare”, nu, nu de sărbătoare, ci de plimbare nepăsătoare și resemnată. Pretutindeni, vînzători de sirop și de suc de caise scot clinchete
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
văzut că acolo domnește un spirit, era să zic “de sărbătoare”, nu, nu de sărbătoare, ci de plimbare nepăsătoare și resemnată. Pretutindeni, vînzători de sirop și de suc de caise scot clinchete din paharele pe care le clătesc în apa fîntînilor; pretutindeni, tejghele aburinde care îmbie, ispitesc și atrag deopotrivă pe cei mari și pe cei mici.Eu însă nu-mi pot desprinde privirea de la orașul aflat foarte aproape, căruia îi văd turnurile de strajă, căruia îi ghicesc cupolele și minaretele
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
toate legile urbanismului. Pe un spațiu mare, generos, se întinde un loc adevărat de promenadă, cu grădini terasate, cu platani, mesteceni și alți arbori prețioși, cu mult verde, cu intime popasuri, cu statui impresionante, cu un lac răcoritor, cu o fîntînă dăruită la începutul secolului de George Cantacuzino. Alei urcă, altele coboară, se lățesc, se îngustează într-o varietate de idei. Uneori, cînd plouă, aerul proaspăt și o anume tristețe a aburilor îmi amintesc de parcurile Flo-renței pe care le străbăteam
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
el, nu sînt scaune, ci bănci lungi unde cîțiva tineri se sprijină unii pe alții, amețiți de beri nenumărate sau de droguri. Imaginea este terifiantă, cu mult mai înfricoșătoare decît am intuit pe alee. Ies și ochii îmi cad pe Fîntîna lui George Cantacuzino. Tăcută și stingheră. Și iar fug după Luca, urlînd de-mi vărs bojocii, fluturînd geanta și amenințările pe deasupra capului. Îl ajung "la tunuri", acolo unde gărzile păzesc zi și noapte flacăra Eroului necunoscut. Este momentul cînd se
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
două bazine în două poieni, unul în care luciul apei să fie străjuit de patru lei de tradiție elenistică trecută prin filtrul bizantin, pe soclul cărora să fie trecut prenumele Constantin, Ștefan, Radu și Matei, iar celălalt să aibă șapte fântâni ca șapte cupe, apa care va țâșni din ele întruchipând lacrimile celor șapte domnițe. Tematica acestei expoziții, textele ca și imaginile, unele expuse pentru prima oară, sunt rezultatul unui amplu studiu asupra restaurării Mogoșoaiei făcut de arhitect Alexandra Chiliman, iar
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
se decolorează grădina" (anul în scădere). Sau: "era ca și cum m-aș fi oprit în fața unui colț/ pe o stradă necunoscută, cu certitudinea de neexplicat/ că dincolo, dacă aș fi făcut cîțiva pași,/ s-ar fi deschis o piață măruntă, cu fîntînă leneșă,/ cu scări în fund, pe care să le pîndesc de aici din colț,/ și n-am să urc niciodată" (remușcare). Sau într-o mai complexă compoziție (un soi de voyeurism baroc): "o privim pe furiș,/ se strecoară după ea
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
Temișana, pentru a vizita Agenția de presă RADOR, posturile Radio România 3Net „Florian Pittiș”, București FM, Antena Satelor, Studioul 31 al Radio România Actualități, Studioul „Mihai Zirra” al Redacției Teatru Radiofonic și Sala Radio. Primul sediu a fost în Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi, la numărul 60, o veche casă boierească, cu un singur etaj și o scară monumentală de stejar, la parter erau Direcția și un studiou mic, în care se făceau și audițiile de probă. - See more at
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apă este simbolul purificării încă din precrestinism, si pentru faptul că apa provine din fântâni a aparut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemți. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica în amintirea zeiței fertilității și a primăverii. Această zeița se numea „Ostera”, denumire din care provine și „Ostern” - Paste. Printre
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apă este simbolul purificării încă din precrestinism, si pentru faptul că apa provine din fântâni a aparut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemți. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica în amintirea zeiței fertilității și a primăverii. Această zeița se numea „Ostera”, denumire din care provine și „Ostern” - Paste. Printre alte obiceiuri de Paști la catolici se
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
Facebook al Palas-ului. Copacii și plantele aduse au fost plantate în cadrul șantierului care se apropie de finalizare. În același timp cu amenajarea parcului se lucrează intens și la Piațetele Multifuncționale, la amenajarea Teatrului de vară, a Lacului și a Fântânilor arteziene. Suprafață grădinii de la Palas va fi de 50.000 de metri patrati și va cuprinde 500 de copaci și 30.000 de arbuști, unele specii fiind aduse în premieră la Iași. Citește tot...
Gradina Palas [Corola-blog/BlogPost/94553_a_95845]
-
de copaci va arăta superb în toate anotimpurile anului. Investiția grădinii se ridică la 2,5 milioane de euro, poate vi se pare o sumă fabuloasă dar acești bani au fost investiți în plante, arbori, arbuști, sistem de irigație computerizat, fântâni arteziene, mobilier urban și iluminat arhitectural. Pe lângă toate acestea se mai adaugă și patinoarul sezonier, caruselul pentru copii pictat manual cu imagini ale Iașului din vremurile de demult, fântânile arteziene și oglinzile de apă, pavilionul vienez pentru diferite evenimente precum
Palas Iasi investeste in petrecerea timpului tau liber [Corola-blog/BlogPost/94549_a_95841]
-
au fost investiți în plante, arbori, arbuști, sistem de irigație computerizat, fântâni arteziene, mobilier urban și iluminat arhitectural. Pe lângă toate acestea se mai adaugă și patinoarul sezonier, caruselul pentru copii pictat manual cu imagini ale Iașului din vremurile de demult, fântânile arteziene și oglinzile de apă, pavilionul vienez pentru diferite evenimente precum concerte, lacul artificial, foișorul pentru ceremonii, teatrul de vară cu o capacitate de aproximativ 350 de persoane, vestigiile arheologice integrate și expuse în grădina și multe altele pe care
Palas Iasi investeste in petrecerea timpului tau liber [Corola-blog/BlogPost/94549_a_95841]
-
Facebook al Palas-ului. Copacii și plantele aduse au fost plantate în cadrul șantierului care se apropie de finalizare. În același timp cu amenajarea parcului se lucrează intens și la Piațetele Multifuncționale, la amenajarea Teatrului de vară, a Lacului și a Fântânilor arteziene. Suprafață grădinii de la Palas va fi de 50.000 de metri patrati și va cuprinde 500 de copaci și 30.000 de arbuști, unele specii fiind aduse în premieră la Iași. Galerie Foto Grădină Palas Iași
Primele imagini cu Parcul Palas [Corola-blog/BlogPost/94543_a_95835]
-
Facebook al Palas-ului. Copacii și plantele aduse au fost plantate în cadrul șantierului care se apropie de finalizare. În același timp cu amenajarea parcului se lucrează intens și la Piațetele Multifuncționale, la amenajarea Teatrului de vară, a Lacului și a Fântânilor arteziene. Suprafață grădinii de la Palas va fi de 50.000 de metri patrati și va cuprinde 500 de copaci și 30.000 de arbuști, unele specii fiind aduse în premieră la Iași. Citește tot... Hervis Sports la Iași în cadrul Palasului
Iasi 4u - Pagina 3 [Corola-blog/BlogPost/94537_a_95829]
-
simțeam că în aceeași mișcare putea să mă devore am aflat mai mult din poveste de la străini altă dată. Da, am dansat în labirint lungi zile și nopți, respirația Minotaurului mă aburea, eram asemenea ulciorului cu apă abia scoasă din fântâna noastră cea mai adâncă. Dacă trebuia să mă odihnesc mă întindeam pe spatele lui, a fratelui vitreg, astfel am putut vedea cum mă schimbam și eu după anotimpuri. Pe umerii lui îmblăniți, în somn mi-au crescut sânii: dor la
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3855_a_5180]
-
tineri și zvelți și drepți în răcoare. Vremi învechite nu mai mișcau. Deveneam statui de duh tânăr și sare. Virginitatea și cerul ardeau. N-AM ȘTIUT pe talgere ruginite în sunet luna picură prin cornul de melc se-aud în fântână îngeri căzând și eu învelit în mătăsile nopții mantii de jar mă-nvelesc privirile singurătății laurii durerii se-ntind în inimă și eu călcând covoare de flori adormind otrava morții din cupe amare pe buzele mele haine prea strâmte vătămătoare
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]