87 matches
-
de comunicare, aflăm unii de alții rapid...o antologie cu atâția scriitori reprezintă fântâna poeziei, copilul de mâine va afla prin ea ce se scrie azi și o carte fântânită și scoasă la lumină în 2014 înseamnă cultură românească azi. Fântânarul acestei frumoase cărți este Elisabeta Iosif.” Din New York a venit poetul Virgil Ciucă, ne-a povestit despre activitatea literară a românilor newyorkezi, despre evenimentele organizate de doamna Doina Uricaru la ICR și strădania de a menține tradițiile românești, cultura noastră
LANSARE DE CARTE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354115_a_355444]
-
multe asonanțe poetice, rime facile, locuri comune, nedelicateți stilistice, șchiopătări de ritm, stângăcii de prozodie, toate acestea se vor remedia pe parcurs. Important este filonul freatic din adânc, cel care va fi descoperit un izvor proaspăt și rece, datorită ansei fântânarului suprem... Transcenderea sensibilității însă, dincolo de simțurile cunoscute, dau ritmul și culoarea poeziei. Dar și valoarea și autenticitatea. „Lumina inimii” - este veșnic aprinsă, veșnic trează și ea călăuzește și trupul: „În Noaptea curată / minunea așteaptă / cu aripa lină / s-aducă Lumină
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
căutați și prețuiți de oameni. Un alun ciuntit de crengi povestea cum de a ajuns să aibă un singur ram. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost rupte de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
alun ciuntit de crengi povestea cum de a ajuns să aibă un singur ram. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost rupte de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
o candelă veche, cortegii de frunze, un “curcubeu într-un pumn de copil”, tânguiri de clopot, un înger care apasă pe clapa tăcerii, “gândul într-un pumn de țărână” dar și “sămânță de viață” - atât de așteptată. Apar personaje emblematice: fântânarul, omul cu lira, magul în stele și lună. Toate acestea, “ Dincolo de înțelesuri când Dumnezeu veghează”, pe când poeta spune: “semnez de primire pe vis... un poem”. Ana Urma știe că are o misiune sacră pe acest pământ, pe care se străduiește
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
de frumos spre cele mai înalte piscuri. Efortul conjugat are, de fiecare dată rezultate uluitoare. Toate sentimentele, în cele din urmă, se metamorfozează în cuvânt în cele mai neașteptate chipuri. Mihaela Aionesei definește poetul drept „etern truditor de cuvinte / precum fântânarul / adâncit în groapa înfricoșătoare / până aude cu urechea sufletului / murmurul apei / dincolo de oglinda obscură / nimeni nu știe taina / numai poetul strecoară lutul / și soarbe apa” ( Poetul). Poemul care dă titlul volumului, închipuie un spațiu de grație unde poeții se simt
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
știe conștiincios, acceptă pedeapsa, dar nu poate lăsa satul fără slujba de înviere. Mașina se defectează și pornește spre sat pe o motocicletă. Împreună cu motociclistul își găsește sfârșitul într-un loc marcat în mitologia locală lângă crucea lui moș Filip, fântânarul. Camusian este și Stan Chiorul din „Vifornița căldurii”. El a fost lovit de Lică a lu’Scriitoru la o nuntă și și-a pierdut ochiul. Apoi Lică a devenit amantul soției sale. Acum, după 20 de ani de chibzuială ajunge
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de amănunte fără să mi le fi spus nimeni. Ne-am strâns amândoi mâna stângă și ne-am așezat alături pe iarbă lângă o bancă liberă. Prietenul meu ținea în mână o nuia de alun de care se serveau vechii fântânari pentru descoperirea izvoarelor și părea nedormit de mai multe nopți. - Știi ceva, începu el fără nici o introducere, se pare că ne așteaptă o inundație. O inundație de un fel deosebit. Da, da și asta destul de curând. - N-am citit nimic
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
În locul unde mă întâlnisem cu prietenul meu, am simțit deodată o furnicătură pe șira spinării și am tresărit. Îmaginea lui tridimensioanlă mă privea cu insistență. Inconsistentă din cauza contururilor cețoase dar cu privirea încă vie. - "Ascultă-mă pe mine că sunt fântânar bătrân. Apele fug de oameni și ăsta nu e un semn bun!" După ce am auzit ultimele lui cuvinte, imaginea a dispărut ca prin farmec, ceea ce însemna că la trecerea lui dincolo, el se gândise foarte intens la mine și acesta
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
Tot mai roboți suntem pe lume, Uitând părinții cine-au fost! Pe tobogan mereu la vale, Plecăm în hohote de râs, Să ne oprească nu-i în cale Nicio tăcere, niciun fâs... Tristețile în suflet sapă, Cu setea lor de fântânar, Când cerul meu e plin de apă, Lucrarea nu e în zadar... Referință Bibliografică: Spiritul de turmă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia
SPIRITUL DE TURMĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373546_a_374875]
-
Articolele Autorului ”nu am nimic cu furtunile sunt ale mele le-am dat un nume și o mare cu mine în care să se îmbete” când scriam aceste versuri purtam rochie cu umerii goi și liniște cu șoapte deschise lângă fântânarul de veghe îmi spărseseși pieptul cu privirea nu m-ai lăsat să vorbesc despre brațele întinse dincolo de simboluri sau despre acele inimii marcate cu roșu devenisem instantaneu o moleculă din aerul tău mă respirai pe furiș și-ți spuneai că
OSTATIC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371579_a_372908]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > IONEL TEODOREANU Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului .....sau dacă apa din fântâna s-ar preface-n vin Cotnar Aș lăsa Limba română și m-as face Fântânar Din ulița copilăriei ne strecurăm La Medeleni căci Dragostea arde dar lipsa ei usucă și noi la 3 februarie îi aducem Luna voalul d argint al tăcerii! Referință Bibliografică: IONEL TEODOREANU / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IONEL TEODOREANU de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375511_a_376840]
-
și căutați de către oameni. Un alun cu un singur ram povestea cum de a ajuns să aibă o singură ramură. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost culese de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul meu, a completat această povestea cu faptul că, și zânele folosesc nuielușa de alun dar și vracii. În noaptea
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
cu un singur ram povestea cum de a ajuns să aibă o singură ramură. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost culese de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul meu, a completat această povestea cu faptul că, și zânele folosesc nuielușa de alun dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
Juratu-sa că apă de nevoie a băut și ăsta i-a fost cel mai mare chin. Și în fântână spumegând de-ar fi ieșit vreun vin Cotnar De meserie s-ar fi lepădat și s-ar fi dus ca...fântânar! Dară bahica licoare prin ce mîini trecut-a oare Mai ̓nainte de-a fi pusă în cristaluri de pahare? Că e vin doar la culoare, și ades e botezat Și curat e vinul care, tu, cu mâna-ți l-
IN MEMORIAM PĂSTOREL TEODOREANU 1894-1964 (REEDITARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345377_a_346706]
-
comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului de viață (un bătrân își pierde în război cei șapte feciori; într-un lagăr al morții, în atmosfera de teroare și exterminare, încolțește o dragoste nefastă; un fântânar mobilizat dezertează de pe frontul stalingrădean și, întors acasă, se ascunde într-o fântână etc.). Războiul, destinul unei generații mutilate, trecutul mai îndepărtat al neamului jalonează în linii mari nuvelistica lui I. Protagoniștii din Dincolo de ploaie, Dans în trei, Magdalena, plictisiți
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
ROȘU, Dona (1. V. 1935, Fierbinții de Jos, j. Ialomița), prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Croitoru) și a lui Alexandru A. Dona, fântânar. R. (al cărei nume oficial este Dumitra Roșu-Dona) a fost căsătorită cu Lucian Roșu, istoric și arheolog. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1945-1952) și Facultatea de Filologie-Pedagogie (1952-1956). Este profesoară de limba și literatura română la școli generale (1956-1958
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle. Căută prin memorie acea stare copleșitoare de conviețuire cu obiectele. Zile și nopți în șir
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un borcan cu formol cu copii siamezi (...); un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; (...) pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle". În Comisionarul asistăm la o polemică raționalistă adică bazată pe argumente, dintre cele mai ingenioase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle. Căută prin memorie acea stare copleșitoare de conviețuire cu obiectele. Zile și nopți în șir
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un borcan cu formol cu copii siamezi (...); un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; (...) pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle". În Comisionarul asistăm la o polemică raționalistă adică bazată pe argumente, dintre cele mai ingenioase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
gând s-o facă avea Însă pretenția să fie servit cu o pâine foarte bună. De aici s-ar putea extrapola astfel: deși sunt un producător de petrol, mi-e frig și n-am cu ce mă Încălzi, deși sunt fântânar, voi muri În curând de sete etc. etc. S-ar putea să fie chiar așa, poate că acesta e războiul. 500 000 000 de asiatici, 140 000 000 africani, 90 000 000 de latino-americani nu au acces la apa potabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
s-ar fi putut să uit așa un nume - Moarte? Întrebarea-i de ce l-o fi chemând așa? Apoi povestea-i lungă...Dar cum nu ne fugărește nimeni, am să ți-o spun: Cică unul din străbunii lui Gligorașco era fântânar. Sigur că numele lui nu era Moarte. Îl chema altfel - nu-mi amintesc acum. Povestea e că el săpa o fântână...Cum-necum, deodată o bucată de mal se rupe și cade peste el, astupându-l! Cel care îl ajuta la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
clipe, nu mai era nimeni prin preajma gropii...Primii care și-au revenit din spaimă au fost tot groparii. S-au întors, l-au ajutat pe mort să iasă din groapă și au astupat groapa pecetluind-o cu pietre...De atunci, fântânarului i-au zis Moarte. Și așa a urmat tot neamul lui... Apoi și afacerile pe care le face Gligorașco sunt încurcate. Să luăm de-o pildă zapisul din 6 februarie 1756 (7264), în care el scrie: „Adică eu, Gligoraș Moarte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la flăcările focului, după asfințitul soarelui, care începe cu formule de adresare protocolare. Cele nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan, Județ al sărmanilor, Orb sărac și Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]