154 matches
-
1 februarie 1991 - Revenco Karina Nicole - născută la 30 aprilie 1996. 34. Rusu Veronica, fiica lui Gheorghe și Liuba (fiica lui Trofimciuc Ion, născut la 8 martie 1922 în Chetrosu, Soroca, și Anisia), născută la 27 iulie 1982 în localitatea Fîntînița, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Fîntînița, județul Soroca. 35. Scutelnicu Vasilichi, fiica lui Glinas Ilias și Maria, născută la 11 octombrie 1952 în localitatea Partizani, județul Argeș, România, apatrid, cu domiciliul actual în România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
Rusu Veronica, fiica lui Gheorghe și Liuba (fiica lui Trofimciuc Ion, născut la 8 martie 1922 în Chetrosu, Soroca, și Anisia), născută la 27 iulie 1982 în localitatea Fîntînița, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Fîntînița, județul Soroca. 35. Scutelnicu Vasilichi, fiica lui Glinas Ilias și Maria, născută la 11 octombrie 1952 în localitatea Partizani, județul Argeș, România, apatrid, cu domiciliul actual în România, localitatea Onești, str. Emil Rebreanu nr. 7, ap. 73, județul Bacău. 36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
populară pe măsura cerinței de bani fără număr și din orice sursă. Decadența intrată brusc și în forță până la măduva producției muzicale românești abundente câtă frunză și iarbă, dar săracă mai mult decât deșertul, de apa vie și curată a fântâniței folclorului, a devastat într-atât muzica, încât nimeni nu o mai apără decât artiști transformați în soldați care au sigiliul sărutului îndumnezeit al harului combinat cu datoria. Valoarea interpretativă și repertoriul artistei Nicoleta Voica, născută la Reșița, Caraș-Severin, au condiția
NICOLETA VOICA. NEDEZBINARE ÎNTRE INIMĂ ŞI MINTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434780411.html [Corola-blog/BlogPost/372451_a_373780]
-
totuși piatră...! Are un lirism vocal, se simte aceasta, spre mângâierea tuturor. Cântecele sale nu intră brusc în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina albastră a ochilor de cicoare și cimbrișor, e violoncel alinător în glas, e prospețime de grai moldovean, clar
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au preschimbat cântecele în mărgăritare ce-au
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
urce în neconstrânsă libertate la cristalul vitrinei cerești, nu stele și nici duhuri de sfinți, ci banchize de flori de cântece cu patimile, dorurile, dragostele omenești; începea sărbătoarea unui soare stăpân nu al înălțimii vulturului ci al albei lumini din fântânițele în care susură folclorul neamului. Surâd de șaizeci de ani nemuritoarele cântece ale maestrului Benone Sinulescu, iar pietrele din izvoare, mai rare și cu mistere mai fermecătoare ca giuvaerul, întorc de sub unde surâsul! Pietrele acestea-s anii culturii noastre sătești
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
vrajă irezistibilă?! Datorită lui Octavian Ursulescu și Alexandrei Velniciuc festivalul s-a infiltrat în viața sufletească a spectatorilor, telespectatorilor, cititorilor de gazete, ai acelor gazete, dac-or mai fi, cu preocuparea oglindirii evenimentului artistic românesc, precum un izvor strecurat în fântânițe! Desfășurarea festivalului a fost itinerată astfel: La concursul de interpretare au participat Joaneta Maria Tamaș din Baia Mare („Câte stele-au răsărit”, muzica Emil Gavriș, versurile Mălina Cajal, „Și în chioșc fanfara cânta”, muzica Aurel Giroveanu și Florentin Delmar, versurile Aurel
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
inimii, tempereză trecerea vremii și n-o lasă pradă anilor. Roadele lui sunt dulci și parfumate pentru că ramurile pe care se coc sunt umbră a sânului. Fiecare cântec asemănat cu mângâierea e un pârâiaș ce curge din izvor cosmic în fântâniță sufletească, nimic nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare într-o singură fântâniță. Aceasta-i substanța și natura autenticului. Cândva, (vă amintiți?!), o voce ca un vuiet cânta vântului, încredințându-i văzduhul lui sufletesc spre a-l duce văzduhului de sub cer. Ca sol al
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare într-o singură fântâniță. Aceasta-i substanța și natura autenticului. Cândva, (vă amintiți?!), o voce ca un vuiet cânta vântului, încredințându-i văzduhul lui sufletesc spre a-l duce văzduhului de sub cer. Ca sol al artistului, acolo unde se cercetează întocmirea lumii, unde se
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
unde-i mijlocul timpului, șina pe care trece în iureș acceleratul anilor, unde duduie uzina în care se combină prefacerile pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în vuietul melodiei dinlăuntrul sufletului omenesc înlăuntrul conștiinței cosmice, cu acest cântec. Frumos, elegant, inteligent cântec! După cum, în taina stâncii de sub care
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
pe care cântecul îl sărută cu buzele rebele ale vântului. Vântul acesta hrănește focul sufletesc al unui artist a cărui plecare din țară a lăsat un loc gol în absida scenei românești, artistul Sergiu Cioiu. Azi sunt rari săpătorii de fântânițe sufletești. Ei sunt înlocuiți de niște sfredelitori care incizează pe ici pe colo pieptul, dar nu ating cămașa sufletului. Cei ce călătoresc peste ocean, în primul rând artiștii români din generația lui Sergiu Cioiu se bucură de ocazia de a
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
prietenul drag”, ar spune Pompilia Stoian și pesemne chiar spune, omul de omenie care, de câte ori se întâlnește cu românii săi, îi primește într-o mică Românie din Canada, România din conștiința artistului. Pentru că se vorbește mai sus despre săpătorii de fântânițe sufletești, Sergiu Cioiu este unul dintre aceia care nu sapă azi în pământ reavăn, Sergiu Cioiu sapă în malul gros și granitic al despărțirii și ajunge la apa dragostei care nu se uită. După greul moment de boală prin care
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
să i se cânte sfâșietorul prohod al conducerii pe drumul despărțirii de lume, pentru ca într-un sfârșit de octombrie, dar nu de timp cu spirit și ființă, un ocean de oameni, aproape toți cu un bob de lacrimă scurs din fântânița adâncă a sufletului să cânte „Mulți ani trăiască!”. Din ce tainice adâncimi izvorăsc oare iubirea, viața, despărțirea, reîntâlnirea?! Apa lacrimei se scurge, nu e dig pentru ea. Iar, odată acumulată în greul timp de suferință a artistului Gabriel Cotabiță avea
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446541036.html [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
a mai aninat câteodată de strofă și de liră câte o busolă cu acul arătând către suflet. La unele dintre cântecele acestea a lucrat mai mult, la altele a păstrat cât mai substanțial sau în întregime, parfumul și catifeaua susurului fântâniței din care izvorăsc. Unora le-a compus vers, altora le-a compus fin și adecvat vibrația melodică, Maria Șalaru fiind culegătoare, interpretă, făuritoare de cântec popular și folcloric. E o briză de nou adusă de valurile cântecelor sale la țărmul
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
și fără de apărare. O apropie de el, cu o mână ținând-o de după mijloc, iar cu cealaltă coborî să inspecteze ce ascunde sub pantaloni scurți, la încheietura picioarelor. Introducând mâna pe sub bikini, îi simțea tresăririle involuntare la fiecare atingere a fântâniței. Își dădea seama că nu mulți bărbați s-au bucurat de acest privilegiu. Ochii Daliei rătăceau la început pe tavanul cabinei. Coborâră apoi să vadă tot ce face el și cum se abandonează ea în brațele acestui "călău" care o
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
sărutări și alintări pe care nu le mai trăise și nici nu cunoscuse intensitatea acestor senzații declanșate de mișcarea ritmică a bărbatului care o „molesta” atât de tandru. Mâna bărbatului se ascunse între pulpele fetei și începu să-i maseze fântânița complet umezită de poftă. Capul ei se plimba dintr-o parte în alta, murmurând cuvinte fără de șir, încercări slabe de împotrivire, însă mâna i se înfipse peste cea a „agresorului”, apăsând-o și mai tare peste muncelul de la îmbinarea pulpelor
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la locul ei și cu cealaltă mână îi mângâia cu tandrețe corpul zvelt
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
auzite prin liceu știa că prima întâlnire va fi dureroasă, însă avea încredere în experiența lui Ștefan. Va ști să o facă să treacă cât mai ușor peste această primă întâlnire neplăcută a actului erotic. Ștefan ridicându-și capul, părăsi fântânița Daliei plină de dorințe, retrăgându-se dintre pulpele aflate într-o mișcare continuă, reluându-și joaca cu arătătorul în aceeași zonă, mângâindu-i mugurelul neastâmpărat, iar cu buzele sărutându-i fiecare porțiune a pielii catifelate. Urcă spre sâni, apoi îi
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
rugă să schimbe soartă. Fiecare jeluia, ploaia din cer să cadă: "-Caloiane, Caloiane, să te duci la Dumnezeu! Seceta s-o iei cu tine, în al lumii păcat greu! Să îi ceri cheițele, să descui portițele, să cadă ploițele, umplând fântânițele! Cum ne curg lacrimile, să curgă și ploile! Să umple fântânile, să curgă izvoarele! Că în pădurea deasă, frunza din pomi e arsă, iar pajistea-i uscată, ploaia din cer să cadă! Rod să lege viile, să crească legumele, să
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
strigă: “−Paparudă-rudă, joacă și te roagă, ploi din cer să cadă, cum gazda te udă! Dacă dă cu apă, că pământul crapă, nori o să se rupă, ploaia o să-nceaapă! Dacă dă cu ițe, se deschid portițe și încep ploițe, umplând fântânițe! Dacă dă cu ciuru', ploaie cerne ceru', să crească porumbu' mare cât pătulu! Dacă dă cu sapa, din cer cade apa, curgând cu găleata, să stingă seceta!” Gazda cu găleata plină, aleargă să le stropească. Iar o putere divină, ploaia
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
ar avea cuprindere i-ar lua glasul și l-ar face ușă de rai! Vasile Moldoveanu nu e însă, al oceanului și al cerului, e al României dintre mare și cer, de la iarba câmpiei la vârful pietros al muntelui, de la fântânițele izvorelor la Dunărea albastră...! Vasile Moldovreanu cântă cu o voce mutată în îngerul ce luptă să vină în noi și încă nu-l chemăm! Nepăsarea și neînțelegerea marii muzici îl împinge pe tenor înapoi în exil, pe când ne cântă la
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433738997.html [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
conduc decât la o curiozitate provocată și niciodată cu răspuns. Ceea ce e de bază și comun cu destinul împlinit e faptul de a fi existat fiecare dintre cei trei ai familiei artistului Radu Ille și că există, în consecință, o fântâniță familială cu izvor dulce, pur, rece de cântec! „Ș-am să cânt”;, „Răducu meu”, „Cântecul meu”, „Așa beu oamenii buni”, „Pușcă și cureaua lată”, „Ș-am avut o cărărușă”, „Unde e Târgoviștea?”, „Nici bogații, nici săracii”, „Nu-i român ca
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476537216.html [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
bacăuani au fost înveseliți de Maria Șalaru, au cântat cu artista coborâtă pe esplanadă, în mijlocul lor, au dat uitării grija, au primit în suflet muzica deasupra inconsecvenței valurilor temporale, regină eternă, nedezamăgitoare, a binelui sufletesc! Bacăul, spre norocul lui, are fântânița izvorului bucuriei acasă, dar, din păcate, prea de multe ori apa setei de cântec e căutată prin alte locuri, deși, dacă mai trebuia, spectacolele de Hramul Bacăului au oglindit și în 2016 cât de mare e iubirea lor pentru Maria
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1467412338.html [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
neașteptându-se niciodată să-i vină ceva pe de-a gata în viață! Izvorul a toate împlinirile de până azi nu seacă odată cu ele, dimpotrivă, sunt scânteie și combustibil de rezervă, se constituie într-o singură motrice a ridicării digului fântâniței cu multiple potențialități artistice, pentru scurgerea pârâiașelor prefăcute în spectacole, roluri de teatru sau film și altele... Aceste pârâiașe nu se lovesc în calea lor de niciun baraj, deoarece sunt atrase de forța gravitațională a golfului sufletesc al iubitorilor rock
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431191645.html [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]