154 matches
-
auzite prin liceu știa că prima întâlnire va fi dureroasă, însă avea încredere în experiența lui Ștefan. Va ști să o facă să treacă cât mai ușor peste această primă întâlnire neplăcută a actului erotic. Ștefan ridicându-și capul, părăsi fântânița Daliei plină de dorințe, retrăgându-se dintre pulpele aflate într-o mișcare continuă, reluându-și joaca cu arătătorul în aceeași zonă, mângâindu-i mugurelul neastâmpărat, iar cu buzele sărutându-i fiecare porțiune a pielii catifelate. Urcă spre sâni, apoi îi
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost decât o binecuvântare destinul fiecăreia, numai că publicul de salon
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
vrajă irezistibilă?! Datorită lui Octavian Ursulescu și Alexandrei Velniciuc festivalul s-a infiltrat în viața sufletească a spectatorilor, telespectatorilor, cititorilor de gazete, ai acelor gazete, dac-or mai fi, cu preocuparea oglindirii evenimentului artistic românesc, precum un izvor strecurat în fântânițe! Desfășurarea festivalului a fost itinerată astfel: La concursul de interpretare au participat Joaneta Maria Tamaș din Baia Mare („Câte stele-au răsărit”, muzica Emil Gavriș, versurile Mălina Cajal, „Și în chioșc fanfara cânta”, muzica Aurel Giroveanu și Florentin Delmar, versurile Aurel
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
rugă să schimbe soartă. Fiecare jeluia, ploaia din cer să cadă: "-Caloiane, Caloiane, să te duci la Dumnezeu! Seceta s-o iei cu tine, în al lumii păcat greu! Să îi ceri cheițele, să descui portițele, să cadă ploițele, umplând fântânițele! Cum ne curg lacrimile, să curgă și ploile! Să umple fântânile, să curgă izvoarele! Că în pădurea deasă, frunza din pomi e arsă, iar pajistea-i uscată, ploaia din cer să cadă! Rod să lege viile, să crească legumele, să
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
strigă: “−Paparudă-rudă, joacă și te roagă, ploi din cer să cadă, cum gazda te udă! Dacă dă cu apă, că pământul crapă, nori o să se rupă, ploaia o să-nceaapă! Dacă dă cu ițe, se deschid portițe și încep ploițe, umplând fântânițe! Dacă dă cu ciuru', ploaie cerne ceru', să crească porumbu' mare cât pătulu! Dacă dă cu sapa, din cer cade apa, curgând cu găleata, să stingă seceta!” Gazda cu găleata plină, aleargă să le stropească. Iar o putere divină, ploaia
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
și fără de apărare. O apropie de el, cu o mână ținând-o de după mijloc, iar cu cealaltă coborî să inspecteze ce ascunde sub pantaloni scurți, la încheietura picioarelor. Introducând mâna pe sub bikini, îi simțea tresăririle involuntare la fiecare atingere a fântâniței. Își dădea seama că nu mulți bărbați s-au bucurat de acest privilegiu. Ochii Daliei rătăceau la început pe tavanul cabinei. Coborâră apoi să vadă tot ce face el și cum se abandonează ea în brațele acestui "călău" care o
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Dalia se așeză comod așteptând cuminte noi mângâieri, noi sărutări și alintări pe care nu le mai trăise și nici nu cunoscuse intensitatea trăirilor interioare declanșate de acestea. Mâna bărbatului se ascunse între pulpele fetei și începu să-i maseze fântânița complet umezită de poftă. Capul ei se plimba dintr-o parte în alta, murmurând cuvinte fără de șir, iar mâna i se înfipse peste cea a agresorului, apăsând-o și mai tare peste muncelul de la îmbinarea pulpelor. O făcea inconștient, din
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și trupul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lasă sticla la locul ei și cu cealaltă mână îi mângâia cu tandrețe corpul zvelt
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
auzite prin liceu știa că prima întâlnire va fi dureroasă, însă avea încredere în experiența lui Ștefan. Va ști să o facă să treacă cât mai ușor peste această primă întâlnire neplăcută a actului erotic. Ștefan ridicându-și capul, părăsi fântânița Daliei plină de dorințe, retrăgându-se dintre pulpele aflate în continuu freamăt, continuându-și joaca în aceeași zonă cu arătătorul, mângâindu-i mugurelul neastâmpărat, iar cu buzele sărutându-i fiecare porțiune a pielii sale catifelate, urcând spre sâni, apoi acoperindu
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
le găsim mai proaspete, cu o frumusețe mai fascinantă. Aproape toate veseliile omului sunt pătimitoare la sfârșit, de parcă e un făcut ca după un surâs să curgă o lacrimă. Însă, lacrimile curse la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” sunt din fântânița râsului biruitor și a meditației sub vraja frumuseții cântecului. Nu sunt lacrimi de supărare, sunt lacrimi de bucurie, începând drumul înseninării, pe care chiar și amintirea spectacolelor, pentru mult timp după vizionare îl va menține în memoria afectivă a spectatorilor
STAGIUNE ESTIVALĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343545_a_344874]
-
le găsim mai proaspete, cu o frumusețe mai fascinantă.Aproape toate veseliile omului sunt pătimitoare la sfârșit, de parcă e un făcut ca după un surâs să curgă o lacrimă. Însă, lacrimile curse la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” sunt din fântânița râsului biruitor și a meditației sub vraja frumuseții cântecului. Nu sunt lacrimi de supărare, sunt lacrimi de bucurie, începând drumul înseninării, pe care chiar și amintirea spectacolelor, pentru mult timp după vizionare îl va menține în memoria afectivă a spectatorilor
STAGIUNE ESTIVALĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343545_a_344874]
-
De teamă să nu penduleze conversația între frenezia cunoașterii a cât mai mult despre artistă și predispoziția ei la timiditate și discreție! Cum să întrebi ceva o artistă pentru care tace lira și o lasă pe ea, se oprește susurul fântâniței și dă voie vocii sale, închid păsările pliscul și-o ascultă?! Nu cumva Ploieștiul dă impresia că e originea grâului din care s-a copt pâinea cea mai dulce a poeziei, muzicii și teatrului, drept un colac de prescură pură
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au preschimbat cântecele în mărgăritare ce-au
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
o rețetă a succesului. Are doar pasiune și putere, trebuind să nu-i lipsească talentul, nu fără a fi modest, sincer și cald sufletește. Aceste însușiri călăuzesc din punctul meu de vedere pașii într-o carieră artistică. Așezământul natal este fântânița fundamentală a izvorului din care-și soarbe harul, insațiabil, un artist. Unde și când a săpat destinul pentru tine această fântâniță? M-am născut la 7 decembrie 1972 în municipiul Câmpulung Moldovenesc. Care sunt pietrele de temelie din care s-
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
și cald sufletește. Aceste însușiri călăuzesc din punctul meu de vedere pașii într-o carieră artistică. Așezământul natal este fântânița fundamentală a izvorului din care-și soarbe harul, insațiabil, un artist. Unde și când a săpat destinul pentru tine această fântâniță? M-am născut la 7 decembrie 1972 în municipiul Câmpulung Moldovenesc. Care sunt pietrele de temelie din care s-a zidit strat cu strat viitorul tău scenic? Am crescut și am învățat în satul Gemenea, la doar câțiva kilometri de
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
populară pe măsura cerinței de bani fără număr și din orice sursă. Decadența intrată brusc și în forță până la măduva producției muzicale românești abundente câtă frunză și iarbă, dar săracă mai mult decât deșertul, de apa vie și curată a fântâniței folclorului, a devastat într-atât muzica, încât nimeni nu o mai apără decât artiști transformați în soldați care au sigiliul sărutului îndumnezeit al harului combinat cu datoria. Valoarea interpretativă și repertoriul artistei Nicoleta Voica, născută la Reșița, Caraș-Severin, au condiția
NICOLETA VOICA. NEDEZBINARE ÎNTRE INIMĂ ŞI MINTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372451_a_373780]
-
de a reflecta cu fața oglinzii orientată la văzduh luminele stelelor din scena românească. Printre ele, Dida Drăgan e o artistă care are pe umeri elitre diafane ale muzicii, are în sân izvorul armoniei și metaforei cântecelor alese, ale căror fântânițe șopotesc în vis, are o raclă sufletească în care începe priveliștea cerului, are un munte care încleștează între creste și poală, pământul și cerul, tânjitori și unul și celălalt ai universului sonor pe care-l aprinde și-l și înfrigurează
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
și fără de apărare. O apropie de el, cu o mână ținând-o de după mijloc, iar cu cealaltă coborî să inspecteze ce ascunde sub pantaloni scurți, la încheietura picioarelor. Introducând mâna pe sub bikini, îi simțea tresăririle involuntare la fiecare atingere a fântâniței. Își dădea seama că nu mulți bărbați s-au bucurat de acest privilegiu. Ochii Daliei rătăceau la început pe tavanul cabinei. Coborâră apoi să vadă tot ce face el și cum se abandonează ea în brațele acestui "călău" care o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
sărutări și alintări pe care nu le mai trăise și nici nu cunoscuse intensitatea acestor senzații declanșate de mișcarea ritmică a bărbatului care o „molesta” atât de tandru. Mâna bărbatului se ascunse între pulpele fetei și începu să-i maseze fântânița complet umezită de poftă. Capul ei se plimba dintr-o parte în alta, murmurând cuvinte fără de șir, încercări slabe de împotrivire, însă mâna i se înfipse peste cea a „agresorului”, apăsând-o și mai tare peste muncelul de la îmbinarea pulpelor
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la locul ei și cu cealaltă mână îi mângâia cu tandrețe corpul zvelt
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
auzite prin liceu știa că prima întâlnire va fi dureroasă, însă avea încredere în experiența lui Ștefan. Va ști să o facă să treacă cât mai ușor peste această primă întâlnire neplăcută a actului erotic. Ștefan ridicându-și capul, părăsi fântânița Daliei plină de dorințe, retrăgându-se dintre pulpele aflate într-o mișcare continuă, reluându-și joaca cu arătătorul în aceeași zonă, mângâindu-i mugurelul neastâmpărat, iar cu buzele sărutându-i fiecare porțiune a pielii catifelate. Urcă spre sâni, apoi îi
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
coborî dealul pe partea aceea decât pe o potecă secretă care ducea spre puntea țuțuită, un pod de stabilitate incertă, suspendat între două trunchiuri de copaci seculari, singura posibilitate de a traversa râul către parcelele roditoare din câmpia hampina, spre fântânița rece. Interdicția de a ne apropia de puntea țuțuită o respectam oricum cu toții fără restricții. Nebun trebuia să fii - sau poate un haiduc pe fugă - ca să te atârni de frângiile acelea semiputrezite și să treci dincolo, peste apele negre și
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
Săvârșinul în care s-a întors istoria odată cu Majestatea Sa Regele Mihai, poetul Ioan Vodicean nu s-a contaminat de anglicismele incurabile și își traduce propria carte în franceză. Frumoasă și agreabilă carte! Cu vers ce clătește cu apă din fântânița sufletului ochii minții și trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din Banatul sârbesc, Lazăr Novak
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
inimii, tempereză trecerea vremii și n-o lasă pradă anilor. Roadele lui sunt dulci și parfumate pentru că ramurile pe care se coc sunt umbră a sânului. Fiecare cântec asemănat cu mângâierea e un pârâiaș ce curge din izvor cosmic în fântâniță sufletească, nimic nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare într-o singură fântâniță. Aceasta-i substanța și natura autenticului. Cândva, (vă amintiți?!), o voce ca un vuiet cânta vântului, încredințându-i văzduhul lui sufletesc spre a-l duce văzduhului de sub cer. Ca sol al
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]