81 matches
-
Acasă > Literatura > Beletristica > SINGURĂTATE Autor: Magda Harabor Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului SINGURĂTATE păsările nopții fâsâie liniștea în stropi albi de răcoare, vin de nicăieri tropote de zmei... străine, trupurile noastre se caută disperate în goana după adevăr stăm stingheri unul în fața celuilalt. Cineva ne-a răpit dreptul de a fi fericiți, chiar dreptul de a
SINGURATATE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370695_a_372024]
-
nu s-au mai făcut și întreaga vegetație a dispărut. Pământul a devenit un deșert încins de soare iar ciupercile au intrat în panică. Tentaculele pline de otravă ale Ciupercii Supreme se întinseră lacome către Savantul Ciupercă. De spaimă acesta fâsâi: - Preaputernicule, am soluția! Pun în sol o soluție și ne transformăm în bacterii! Unele care pot răspândi orice boală vrem noi! Ne înmulțim prin diviziune, deci nemurirea este asigurată, nu ne poate distruge nici o radiație fiindcă ne protejăm cu un
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
cea de folos națiunii. Varză. De Bruxelles. Demisul național și-a băgat coada adânc. Nu cred că liberalii sunt sinucigași și să se alieze cu javra ordinară. E ceva la mijloc, ce nu pot intui. Deocamdată. Conserva Tăriceanu a explodat. Fâsâit cu efecte zero. Manechinul tot manechin! A uitat cum l-a împins venerabilul tată Lăzărescu pe scena politică. Sau alții?!? Mi-a amintit cum a fărâmat PNL-ul, ființând tot felul de aripi!?! Tehnică securist-iliescieană. Aud varianta: Tăriceanu, președinte, Băsescu
TABLETA DE WEEKEND (58): DIN NOU. NE-AM ÎNFRÂNT! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341308_a_342637]
-
spre marțea cea mai lungă a Sistemului Cripto-Mafiot. E adevărat s-a muncit pentru o vedetă, manelistă, a politicii românești. De Pleșcoi! La vreme de seară, sala duduia. Vine, nu vine duduia? Țara - țintuită în fața micilor ecrane. Berea - pregătită să fâsâie. Vinul fiert așteaptă molcom. Popcornul sare nervos prin cele ceaune sau cuptorul cu microunde. Analiștii, inclusiv lelea Safta, emit ipoteze. Care de care mai halucinante! „Mascații - în jurul Parlamentului!” Parcă am fi la Revoluție. Când se anunța venirea coloanei de securiști
TABLETA DE WEEKEND (100+2): BILUŢELE SUS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341644_a_342973]
-
multe ore, lăsate acolo, pe asfalt. Blocuri în mai multe nuanțe de gri. Fire haotice spânzurate pe stâlpi, contrastând cu multele reclame care ne promit o lume „digitală” și „wireless”. Le știți pe toate, sunt convins. Stăm în rând și fâsâim pe țeava din spate zeci de metri cubi de mizerie în fiecare oră. Poate și de aceea o treime dintre bucureșteni stau la cozi prin policlinici, de stat sau private, câteva luni bune pe an. Și, precum vitele, lipiți unul
„Ce dracu ne lipsește?!” Suntem generația care nu mai vrea să stea la coadă și totuși stă () [Corola-blog/BlogPost/338178_a_339507]
-
ci pe un perete de gheață îmi par atârnate poemele, ca tablouri pironite și gheața se topește sub sensibilitatea fiecărui vers, în spatele poeziei se deschide un univers nebănuit, viu, colorat, cu multă lumină. Deșertul roșu tremurând sub lună sub ape Fâsâind sub poalele zeiței Mângâindu-I gleznele spumoase Sparte de discul auriu căzut în uitare Lumina răspăndea un cal zglobiu Și iubit Departe Argintul din spatele Oglinzilor de piatră dezvăluie din matcă și învăluie degrabă în mister, sub ochiul atent al cititorului
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
ce úrlă de groază Cînd Zeii Stihiilor alăturatu-s-au toți minunatului cîntec: "Sunați din groaznică trîmbiță-a Războiului, suflete-n zale de oțel ce atrage! Sunați din fluierul ascuțit, șerpi ai războiului! Toba din Miazănoapte o-aud. Sculați! Aud un fîsîit de flamuri înfășurîndu-se. 150 Balaurii cei din Miazănoapte armurile-și pun; Spre marea de la Răsărit se-ndreaptă far' ocol. Lucirea hamurilor de pe cai a nopții bolta o-ntinează. Să oprim nói nălțarea Regelui slăvit: dați pinteni, dați pinteni nourilor voștri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor primare, păstrând din virtuțile lor native. În zona locuințelor rupestre din subcarpații Buzăului, cu vestigii lingvistice și arheologice geto-dace, se află pârâul Fisici, cu izvoare ce piștesc din malurile sale și cătunul Fâsâiți. Tot onomatopeice sunt denumiri din nordul Olteniei, veche vatră bine conservată, de felul Vîja, Țuțuroiu, Bolboroasa. Și, desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai Dunării. Scrierile geografice și istorice vechi ne oferă cea mai sigură posibilitate de a ne
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ia înapoi. Poate chiar mai devreme. Reflectează încruntat. Ar trebui mai întâi să-l zdrobească pe Nero. Încuviințează adânc din cap. Neapărat. Fără el, ea nu va fi în stare să lupte. Oftează. Dar cum? Povestea cu bastardul s-a fâsâit. Prin ce alte mijloace îl poate împiedica să moștenească puterile extraordinare ale tatălui său adoptiv? Lasă bărbia în piept. Unde s-a mai pomenit ca un conducător și magistrat să-și de semneze din timpul vieții urmașul? Iar Tiberius, imediat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ducă la contopire! — Nu există nici un robinet de Închidere? Nu există nici o valvă? spuse Sammler. Shula, nu te face leoarcă. Dă-te mai În spate, dragă, stai În drum. — Mă Îndoiesc că realizăm ceva la modul ăsta, spuse Lal. Apa fâsâia tare. — Nu credeți? spuse Wallace. Vorbeau foarte politicos. — Păi, nu. În primul rând că apa are prea multă forță. Și după cum vedeți, acest metal conector nu poate fi adus mai În față, spuse Lal. Lăsă țeava jos și păși deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pe dinafară. Dădu drumul pantofilor În crematoriul pentru gunoaie. Nu voia să o audă pe Shula susținând că nu Îi stricase În cuptorul electric. Își trăiseră traiul. O dată mergea și televizorul din hol. Siluete cenușii și albicioase, instabile pe verticală, fâsâiau și tremurau. Sammler se văzu pe ecran palid ca un mort. Imaginea cutremurată a unui om Îmbătrânit. Holul semăna cu unele subsoluri mochetate din teatrele dezafectate - spații de evitat. Nici nu trecuseră două zile de când hoțul de buzunare Îl Împinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
manualului. Consumul de jackfruit vara produce anxietate și, în cazul anumitor persoane, indispoziții. — Steluță, cânta doamna Raipur, floricică frumoasă. Trandafir și iasomie și floarea nopții. — Și conopidă, spuse domnul Raipur. — Ridichi. Alea sunt ridichi? Nu, cartofi. Cartofi? Nu, ridichi. Undeva fâsâi o oală sub presiune. Kulfi Chawla urcă scările ce duceau de la balcon la acoperiș ținând în mână un fruct de guava. Părându-i rău de fiul său, se strecură în spatele acestuia. — Vrei niște guava? îl întrebă. Nu se putuse abține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de chinuri blestemate, topită de timpul care trece. Sunt anumiți copii care pot muri de bătrânețe la o vârstă fragedă. Lipsiți de zinc și fier, de magneziu sau bauxită, până și stoicii cei mai adevărați încep să trosnească și să fâsâie. Dușmanii trupului meu sunt o întreagă armată și mult mai răi decât păcatele mele. Sunt organizați. Finanțele sunt pe mâna lor (cine îi finanțează?). au infanterie, spioni și lunetiști, luptători de stradă, câmpuri minate, arme chimice, sisteme termonucleare. Și mau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
undeva rămâne o drojdie, un lest. E ca la mahmureală. Alcoolul s-a dus, dar visele rămân. Așa și-aici. Fâsul s-a evaporat În neant. Dar În urma lui tot rămâne ceva. Și după un timp vezi că Începe să fâsâie din nou. E ca la hocus-pocus. Cineva se joacă cu noi. Pocnește din degete și-am apărut. Mai face o mișcare și-am dispărut. Ce ziceți de această teorie? Totu-i un coșmar. Dar nu cumva vorbesc prea mult?” „Spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
undeva rămâne o drojdie, un lest. E ca la mahmureală. Alcoolul s-a dus, dar visele rămân. Așa și-aici. Fâsul s-a evaporat În neant. Dar În urma lui tot rămâne ceva. Și după un timp vezi că Începe să fâsâie din nou. E ca la hocus-pocus. Pocnește din degete și-am apărut. Mai face o mișcare și-am dispărut... trăim ca-ntr-un coșmar. Suntem, la urma urmei, cu toții niște fetuși expulzați În necunoscut. Un pântece ne germinează, altul ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
chiar acolo - între ei. „Tată - Malcolm?” „Da. An Nou fericit”. „Am văzut artificiile. Am fost pe acoperiș și am ținut umb-umb—” „Ați ținut umbrelele?” „Da. Am văzut Primăria luminată, apoi artificiile, pe urmă s-au fișurat?” Mal zise: „S-au fâsâit, Stefan. F-â-s-â-i-t. O fisură e un fel de gaură în pământ”. Stefan încercă noul cuvânt. „F-i-s-s-u-r-e?” „Un singur s. Facem o lecție după ce vin acasă, poate mergem într-o excursie la Westlake Park și hrănim rațele”. „Ai văzut artificiile? Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
miroase a vopsea proaspătă și a excremente de elefant. Sir Wyndham se îndreaptă cu precauție. Zgomotul continuă. Pocnitori. Cineva aruncă pocnitori. Un grup de bărbați dansează prin mulțime, cu mâinile în aer. Au creat un spațiu între ei, în care fâsâie și pocnesc tot felul de artificii. Cu inima bătându-i foarte puternic încă, sir Wyndham se admonestează că este atât de fricos. Minty își răsucește pălăria în mâini, încercând să-i aranjeze acul cu perlă care o ținea prinsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
încercă să aprindă combustibilul, dar când reuși, văzu că scotea prea puțin fum, iar canistra de tablă se înfierbânta prea tare ca s-o poată ține în mână. Gaskell îi trase un picior și o aruncă în apă, unde canistra fâsâi și focul se stinse. Geniule drag, zise Sally. Ești cel mai tare! — Da, bine... Știi, dacă te simți în stare să te gândești la ceva practic, anunță-mă și pe mine. — încearcă să înoți. — încearcă să te îneci, zise Gaskell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să fiu ținută din scurt. Ca În filmele alea despre armată, unde persoanele care știu prea mult sunt eliminate imediat. Dar cum să fac să o țin din scurt pe Jemima ? Am lansat un proiectil uman Exocet dement, care zboară fâsâind prin Londra, pornit să facă prăpăd În jur, iar acum vreau să-l rechem Înapoi, dar butonul respectiv nu mai funcționează. OK. Gândește-te puțin rațional. Nu are nici un rost să te panichezi. N-o să se Întâmple nimic În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și cu ochii Închiși. Erau solubile, dar sus nu exista nici un strop de apă. Nu eram În stare să cobor scara și nici n-aveam să fiu pentru ceva timp, așa că am fost nevoită să le beau practic „nebotezate“. Au fâsâit Îngrozitor, lunecând pe gât În jos. Eram suficient de mahmură și de tristă ca să consider asta drept o bine meritată pedeapsă pentru că fusesem atât de proastă Încât să-mi petrec seara cu Baby și gașca ei. Era prima dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
la vedere. Când sudarea biologică a tuturor crăpăturilor este completă, un tunet cutremură, din profunzime, sacul fostului trup femeiesc, care pare că se dilată, supus unei maximale presiuni! După anvelopa organică se prăbușește imediat în sine, cutându-se, pungindu-se și fâsâindu-se, asemenea unui balon spart și eliberând, totodată, prin te miri ce ungher obscur, o fumigație pucioasă flatulentă, verde-lintiță, cu un miros iritant de sulf, de clor, de bor și de amoniac! Alunecând pe sol, din poala lui Uriel, învelișul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de vedere, am senzația că am devenit o țară de trupeți scoși pentru prima dată la bordelul vieții publice. Hămesiți, se reped cu toții pe prima idee care le iese în cale, dar de la a doua frază pornirea virilă li se fîsîie și ajung iremediabil la un cogito interruptus (expresia aparține Maestrului Umberto Eco). Frustrați de eșec, pretind apoi de la orice preopinent, mimînd obiectivitatea, dovada criminalistică a reușitei sale erotice : ce probă ai, băi, că ai avut-o (la idee mă refer
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Hattie? Înclinat cum era spre melancolie, existau totuși momente când John Robert Rozanov uita cu totul că era bătrân. John Robert clipi în lumina domoală, noroasă, a camerei în care nu fusese aprinsă nici o lampă și în care pâlpâia și fâsâia alene flacăra roză a focului de gaz. Observă uimit cât de mult crescuse Hattie. Nu o mai văzuse de aproape un an de zile. Își spuse: „Deci încă e în creștere?“. Se uită fix la ea pe sub sprâncenele-i stufoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nimănui, soba de modă veche cu cuptor înalt și frigoriferul cu motor cilindric deasupra. Gândindu-se la tigăile electrice, la uscătorul cu gaz, la mixerele și telurile mecanice, la rotisorul cu motor, toate părând mereu că zbârnâie, râșnesc, bat, răcesc, fâsâie, prăjesc, din bucătăria lunară a soției sale Rita, se întreba cum se descurcă doamna Reilly în camera aceasta atât de puțin utilată. De câte ori se făcea reclamă la televizor pentru un aparat nou de bucătărie, doamna Mancuso îl cumpăra, indiferent cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se răsucea în toate părțile. Nici n-am apucat să văd ori să-mi dau seama cam ce era, când s-a ridicat pe cer un fulger ori o lumină subțire ca biciul Sfântului Ilie, a trecut pe deasupra capetelor noastre fâsâind și a coborât brusc asupra cetății, zdrobind-o cu o bufnitură din care țâșneau scântei în toate părțile. O ceată de turci, poate chiar ăia care abia plecaseră de lângă noi, veneau cu iataganele ridicate și pe măsură ce se apropiau vedeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]