56 matches
-
vane hidranți, dispozitive), precum și echipamentul de udare; ... b) la desecări: rețeaua de canale de ultim ordin, de pe terenul unei cooperative agricole de producție, cu construcțiile hidrotehnice aferente; ... c) la combaterea eroziunii solului: agroterase și lucrări agrofitoameliorative (benzi inerbate, culturi în fășii, bilonări, fertilizări, suprainsamantari și reinsamantari pe pășuni). ... Articolul 22 Amenajările locale pentru irigații, desecări, combaterea eroziunii solului și alte lucrări de îmbunătățiri funciare de interes local, realizate pe terenurile unei singure unități agricole socialiste, se vor finanța: a) la unitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154986_a_156315]
-
două puncte opuse ale auriculelor la vîrf; cel puțin două incizii sînt facute paralel cu fetele plane ale maxilarului inferior pe mușchii maseteri și pterygoidieni interni, în așa fel încît să se desfăca pe o lățime de o palmă două fășii de mușchii suprapuși; ... b) depistarea distomatozei prin incizii practicate pe fata posterioara a ficatului la nivelul marilor canale biliare și printr-o incizie adanca la baza lobului lui Sipiegel. La vaci uterul trebuie să fie incizat longitudinal și mamelele deschise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134883_a_136212]
-
vane hidranți, dispozitive), precum și echipamentul de udare; ... b) la desecări: rețeaua de canale de ultim ordin, de pe terenul unei cooperative agricole de producție, cu construcțiile hidrotehnice aferente; ... c) la combaterea eroziunii solului: agroterase și lucrări agrofitoameliorative (benzi inerbate, culturi în fășii, bilonări, fertilizări, suprainsamantari și reinsamantari pe pășuni). ... Articolul 22 Amenajările locale pentru irigații, desecări, combaterea eroziunii solului și alte lucrări de îmbunătățiri funciare de interes local, realizate pe terenurile unei singure unități agricole socialiste, se vor finanța: a) la unitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129569_a_130898]
-
În primul rînd, aceste alte legi enumeră bunurile obiect exclusiv al proprietății publice, cum face art. 5 din Legea nr. 18/1991, cu privire la terenuri, precum și art. 4 lit. a) alin. (2) din Legea nr. 56/1992, care se referă la fășia de protecție a frontierei de stat, si art. 74 privind imobilele în care funcționează punctele pentru trecerea frontierei rutiere. În al doilea rînd, aceste alte legi precizează criteriul cu ajutorul căruia se poate determina dacă bunul este obiect exclusiv al proprietății
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite. Drapelul este tricolorul românesc, roșu-galben-albastru, având benzile dispuse orizontal. Nu se cunosc nici ordinea benzilor, nici proporțiile însemnului civil. Abia în „Almanahul român din 1866” acesta este descris: „drapelul tricolor, împărțit în trei fășie, roșiu, galben și albastru așezat orizontal: roșiu sus, albastru jos și galben la mijloc”. Anumite surse consideră că, până în 1862, banda de sus a fost albastră — precum la tricolorul muntean din timpul revoluției de la 1848 — urmând ca din din 1862
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
umiditații conductivitatea termică crește rapid. Rezistența la compresiune este desigur redusă, astfel că structurile cu betoane celulare sunt mixte. Betoanele celulare se utilizează pentru executarea de blocuri pentru zidării, fâșii, plăci și panouri pentru pereți, elemente armate sub forma de fășii pentru acoperiș, elemente termoizolatoare pentru placarea pereților și destinații speciale(camere frigorifice), structuri termoizolatoare, etc. Produsele din beton simplu se utilizează tot mai intens, datorită creșterii calității ca urmare a utilizării unor tehnologii îmbunătățite în procesul de fabricație și a
Beton () [Corola-website/Science/304019_a_305348]
-
ca o făptură care, fiind martor atât la geneza cât și la extincția universului, ratează destinul cristic. Întocmai ca în Duhovniceasca lui Arghezi ("Am fugit de pe Cruce, / Ia-mă-n brațe și ascunde-mă bine. //), poetul ignoră mântuirea prin răstignire "Fășii de lumină caută gândind / Sfârșitul lumii. Rar se sting și se aprind... Așa era... așa era întâiul ceas. / De nu m-ar fi chemat, pe cruce aș fi rămas. // 78 În prima strofă a poeziei Parafă..., el se simte un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de 15 minute. Se scurg, se lasă puțin la răcit, apoi se curăță și se taie rondele groase de 1 cm. Se taie baconul în fâșii, iar ceapa julien. Se încing într-o tigaie 50 ml ulei. Se călesc puțin fășiile de bacon, apoi se adaugă ceapa și cartofii. Când ceapa devine translucidă, se ia tigaia de pe foc și se presară cartofii cu sare, boia și piper. Se opăresc ciocănelele în apă cu sare. Se scurg, se sărează după gust
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
elaborării lucrării sale, trecea din istorie în legendă, istorici reputați din vremea aceia și de mai târziu, demonstrând pe baze științifice că totul, sau aproape totul era o confuzie. Rămân valabile însă realități de necotenstat, anume că românii rămași pe fășia dintre Olt și munții protectori au avut permanent conștiința că ei trăiesc într-o țară aparte, mică, dar cu rosturile ei deosebite. Pentru românii din țara Oltului, Ardealul era considerat o altă țară, cu viața ei specială. Până și pela
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ornamentală. Decorativele erau o îmbinare a firelor de natură diferită, lâna combinată cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca și cordelele făcute ca bătătură din ceea ce fuseseră articole de îmbrăcăminte devenite inutilizabile, au fost mult timp de folos omului. Nouă celor de la sat, mai ales. Dar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci: „O altă ipoteză este că numele de «Dragobete» ar proveni din cuvintele dacice «trago» - tap și «pede» - picioare. Mai tarziu, «trago» a devenit drago, iar pede - bețe (bețe însemnând și fășii, cingători înguste, țesute și frumos împodobite)” (informatia.dntcj.ro). Reluat într-o revistă școlară, un asemenea discurs hilar se dispensează de orice comentariu: „Dacii, care locuiau în acest teritoriu cu mii de ani in urma, aveau un simbol pentru fertilitate
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
Josu, întreprinzător particular 27. Ana-Maria Vesa, șef de lucrări U.M.F. Victor Babeș Timișoara 28. Nicușor Tîrziu, CJT 29. Silvius Lombrea, șef birou Aeroport Traian Vuia 30. Manuela Turloiu, birou parlamentar 31. Maria Toth, Liceul Teoretic I. Hasdeu Lugoj 32. Floare Fășie, consilier parlamentar 33. Miodrag Caravila, director 34. Cristina Tomici, profesor Șc. cu clasele I-VIII, P.P. Neveanu 35. Cristina Bauer, profesor Liceul C. Sylva, Timișoara 36. Adeline Chilom 37. Corina Nistor, economist Rezerve 1. Mihaela Bâna, profesor Colegiul Național C.
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
exploziei îl trântește la podea, dar se ridică și continuă să alerge prin holul incendiat. Plin de oroare privește o siluetă umană cum aleargă cuprinsă de flăcări, scoțând urlete îngrozitoare. Văpăile îndârjite acoperă trupul martirizat și zdrențe carbonizate cad odată cu fășii de piele. Duhoarea de carne arsă îți întoarce mațele pe dos. Se aude pocnitura unui glonț milos și omul, după ce mai înaintează câțiva pași, cade cu fața în jos. O nouă salvă lovește clădirea, mai precis de această dată. Bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
primă crestătură-n corp și îndată apoi o lua la fugă, urmărit de rudele răposatului, care aruncau cu pietre după dânsul, ca și cum l-ar pedepsi pentru că ar fi comis un atentat asupra făpturii lui Dumnezeu. În urmă, înfășurând cadavrul cu fășii, emblemă a unei a doua copilării, îl depuneau să se odihnească la Necropole (orașul morților), sub paza geniilor bune. ORFEU (Homer 907 ani înainte de Christos). Sufletul nemuritor, ziceau Grecii, se află pus în creieri, în partea corpului cea mai eminentă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și un susur ușor de păsări. O spirală vânătă de fum șerpui din cădelnițe, se urcă și dispăru pe fereastră, lăsând o risipă plăcută de mirodenii. Soarele căzuse probabil mai jos. Mini, care nu mai vedea nici reflexul vioriu, nici fășia mătăsoasă de cer, fu trasă de aurul ce trăgea contururi capricioase pe icoane în zona de umbră a bisericii; contururi care radiau așa de prețios, că lumina venită prin ogive, electricitatea candelabrelor, flacăra luminărilor groase păreau sarbede. Era aici o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mine prin ce hudiți cutreier cu îndeletnicirile mele pentru "Asistența femeii". Să te Jj? odată pe-acolo, te-ai sătura! Prin ochii lui Mini treceau atunci priviri care, desigur după ideile ei, ar fi proiectat, la examenul unor instrumente viitoare, fășii ele uliți, colțuri, alei, popasuri, un film de peisagii fragmentate, la lumini și anotimpuri felurite, dar toate învăluite în farmecul ce da acelei priviri o lumină de fericire enigmatică. - Sunt aceleași! zise încet. Drumurile pe care le cutreieri tu sunt
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la izbucnirea dramei conjugale, care avea un așa de ciudat sfârșit. Ca și otrăvurile, acum etichetate în flacoane cu cap de mort, din trupul Lenorei, întreaga atmosferă a locului își lămurise asijectele; aburul, care atunci învăluia tot, se rupsese în fășii așezate numai pe anumite locuri. Mini. rămânea în spații salubre, de unde privea, ca o spectatoare pe care nu a cuprins-o ebrietatea nesănătoasă a emanațiunilor. Ideile, ca și aspectele, luau forme azi cumpătate, clare. Moșia grădina, casa, vestibulul luminos, cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
neexpresiv. Ploaia contenise, dar aleile erau încă pătate de lacuri mici. I se părea că pe măsură ce înaintează e dusă undeva departe, în exil, și o ciudată emoție o rechema spre miezul viu al orașului. Cum reîncepuse să picure dintr-o fășie de nor, birjarul ridică coșul trăsurei; atunci mersul i se păru lui Mini mai plăcut. La ora asta, a siestei, avu o senzație de adăpost și legănare. Desigur, prin vilele înalte, liniștite, ca și cum erau nelocuite, locuitorii dormeau. Mini trecu în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se concedie și fugi. Nici nu deschise umbrela prin curte. Abia când se văzu în afară de primejdia de a fi reținută, se adăposti sub en-cas-ul mic, care dintr-o dată îngreunat de apă, îi apăsă mâinile. Găsi adăpost bun subt castani, pe fășia de alee centrală. Tramvaiul sosea. Puțină întîrziere și l-ar fi pierdut. Se emoționa. Era întuneric din cauza norilor groși care otrocolsau, dar nu era încă nici cinci. O primiră în tramvai cu solicitudine, ca pe o pasăre muiată. Era tocmai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
când mai apropiate, când mai șterse. Privind în jur ea gândi ceea ce desigur aceia doi simțeau: că e cea mai frumoasă noapte de pe lume! Dincolo de grădini, orașul începea să se deslușească la lumina nopței, de pe care pâcla se desprindea în fășii leneșe. Mini ajunse în prag. Mai privi o dată înapoi orașul, așa cum le întorci după o ființă scumpă!
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se mișcă... cel întîiu și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în fășii, De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii... De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute Și în roiuri luminoase izvorând din infinit, Sunt atrase în vieață de un dor
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! O sărmane! ții tu minte cîte-n lume-ai auzit, Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit? Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie, Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie; Și când propria ta vieață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost? Poate vr-un pedant cu ochii cei verzui
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
semn a ceea ce suferise. A, și-i lipsea un pantof, dar nu-mi mai aduc aminte dacî era stăngul sau dreptul. Tata ăn schimb avea chipul schimonosit și brâzdat de tâieturi adănci, iar pârul ăi era nâclâit de sănge. O fășie din sacoul gri, elegant, ți lipsea cu tot cu buzunare. Știam cî sunt morți și totuși mî găndeam sî le spun sî se ridice, pentru cî ăn sala de teatru spectatorii au plecat, a râmas unul singur și-ar vrea și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ne sbuciumă. Duși de corăbii Și de trăsuri căutăm bun traiu. Ce cauți, aici e; E-n Ulubrae chiar, de păstrezi în inimă cumpăt. {EminescuOpIV 404} CĂTRE SCLAV Horațiu, Ode, I, 58. Lux persan urâi, băiete, și nu voiu Cu fășii de teiu ca să legi cununa-mi, Nu căta-nzădar să descoperi unde-i Ultima roză! Simplul mirt cu flori să nu-l mai adaogi. Nu te-ar prinde rău pe tine, paharnic, Și nici mie rău nu-mi șade când beau
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
putință S-unești atâta farmec cu-atîta necredință... "Dar nu ți-o cer, tot darul ți-l svîrl iar la picioare. "De-a lumii tale bunuri privirea azi mă doare, Nici vin să-mi cer coroana, nici țara mea. O dărui "Fășii s-o rup-or-cine și cum îi place-oricărui. La ce-aș mai cere-o țară, în care nu-i credință, Unde un frate pe-altul s-ucidă-i cu putință! "Rebel! făcuși din sceptru unealtă de ocară "Ș-ai dat tu însuși pildă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]